BusinessMagazin

Tag: baruri

  • Idei de colecţie: tonomatul

    Aceştia caută însă tonomate noi care amintesc prin aspect de cele de altădată, care să reziste multă vreme şi să nu necesite reparaţii dese, aşa cum ar fi cazul cu cele vintage, susţin oficialii companiei Sound Leisure, unul dintre ultimii fabricanţi de asemenea obiecte. Se cer tonomate în care muzica este stocată pe discuri de vinil şi nu din cele mai moderne cu CD-uri, iar un astfel de aparat costă mai bine de 9.000 de euro, cele lucrate la comandă putând costa chiar şi mai mult. Tonomatele sunt prevăzute cu conectivitate Bluetooth şi telecomandă, pentru confortul proprietarului din ziua de azi.

  • Ţara din Europa unde locurile publice se transformă într-o lume exclusiv a bărbaţilor. O femeie pe terasa unei cafenele este considerată o intrusă

    Într-una din cele mai dezinhibate ţări ale lumii, restaurantele, barurile, dar şi alte locuri publice se transformă într-o lume exclusiv a bărbaţilor. Se întâmplă în Franţa, unde asociaţiile de femei se plâng de discriminare de gen. O femeie pe terasa unei cafenele este considerată o intrusă şi tratată cu ostilitate. O echipă a postului de televiziune France 2 a văzut cum stau lucrurile la un pas de capitală.

    Parisul, capitală cosmopolită unde ajung turişti din toată lumea, unde se împletesc credinţe şi tradiţii de toate felurile. 20 de kilometri mai departe, totul se schimbă. În suburbii abia dacă zăreşti vreo femeie singură pe stradă. Terasele sunt pline, dar la mese sunt doar bărbaţi. Nu este o simplă coincidenţă. De ceva vreme pare să se fi creat o lume paralelă, cea a unei puternice discriminări de gen.

    Echipa France2 care filma reportajul a fost întâmpinată cu huiduieli şi insulte. Nu e greu de imaginat că o ieşire pe stradă, în plină zi, a devenit o aventură pentru femei.

    Întâlnită în comunităţile predominant musulmane, această discriminare pare să fie acceptată de femeile convertite la islam pentru care viaţa socială nu prezintă niciun interes scrie actualmm.ro

  • Ţara din Europa unde locurile publice se transformă într-o lume exclusiv a bărbaţilor. O femeie pe terasa unei cafenele este considerată o intrusă

    Într-una din cele mai dezinhibate ţări ale lumii, restaurantele, barurile, dar şi alte locuri publice se transformă într-o lume exclusiv a bărbaţilor. Se întâmplă în Franţa, unde asociaţiile de femei se plâng de discriminare de gen. O femeie pe terasa unei cafenele este considerată o intrusă şi tratată cu ostilitate. O echipă a postului de televiziune France 2 a văzut cum stau lucrurile la un pas de capitală.

    Parisul, capitală cosmopolită unde ajung turişti din toată lumea, unde se împletesc credinţe şi tradiţii de toate felurile. 20 de kilometri mai departe, totul se schimbă. În suburbii abia dacă zăreşti vreo femeie singură pe stradă. Terasele sunt pline, dar la mese sunt doar bărbaţi. Nu este o simplă coincidenţă. De ceva vreme pare să se fi creat o lume paralelă, cea a unei puternice discriminări de gen.

    Echipa France2 care filma reportajul a fost întâmpinată cu huiduieli şi insulte. Nu e greu de imaginat că o ieşire pe stradă, în plină zi, a devenit o aventură pentru femei.

    Întâlnită în comunităţile predominant musulmane, această discriminare pare să fie acceptată de femeile convertite la islam pentru care viaţa socială nu prezintă niciun interes scrie actualmm.ro

  • Omul care a schimbat viaţa de noapte a Bucureştiului

    Arhitectul Mihai Popescu este cunoscut ca unul dintre cei patru „fraţi“, respectiv unul dintre cei patru acţionari ai grupului Fratelli, care cuprinde mai multe baruri, restaurante şi cluburi. El este implicat în acest business alături de fratele său geamăn Liviu Popescu şi alături de doi prieteni, Dani Caramihai şi Nicu Mergeani. Fiecare dintre cei patru antreprenori – doi fraţi şi doi veri – a schimbat în ultimii 12 ani viaţa de noapte a Bucureştiului şi fiecare a avut rolul său în business.

    Mihai Popescu a fost designerul şi arhitectul barurilor şi restaurantelor Uanderful, Biutiful sau Fratellini, dar şi al cluburilor Fratelli. Proiectele sale nu se limitează însă doar la localurile din grup. Tot el este cel care a transformat o mansardă din centrul istoric al Capitalei într-unul din cele mai cool rooftop baruri din Bucureşti, respectiv Nomad Sky Bar. Şi lista lucrărilor poate continua, pentru că firma sa de design Twins Studio are deja mai bine de un deceniu de activitate şi peste o sută de proiecte la activ, în special restaurante, baruri şi cafenele. Deşi are un business de zi (Twins Studio) şi unul de noapte (Fratelli), şi pentru Mihai Popescu ziua are tot 24 de ore, iar anul 365 de zile. Şi îşi găseşte timp şi pentru pasiunile sale, vânătoarea şi călătoriile.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Omul care a schimbat viaţa de noapte a Bucureştiului: Care sunt pasiunile unuia dintre acţionarii grupului Fratelli, arhitectul din spatele Uanderful, Biutiful sau Fratellini

    Arhitectul Mihai Popescu este cunoscut ca unul dintre cei patru „fraţi“, respectiv unul dintre cei patru acţionari ai grupului Fratelli, care cuprinde mai multe baruri, restaurante şi cluburi. El este implicat în acest business alături de fratele său geamăn Liviu Popescu şi alături de doi prieteni, Dani Caramihai şi Nicu Mergeani. Fiecare dintre cei patru antreprenori – doi fraţi şi doi veri – a schimbat în ultimii 12 ani viaţa de noapte a Bucureştiului şi fiecare a avut rolul său în business. Mihai Popescu a fost designerul şi arhitectul barurilor şi restaurantelor Uanderful, Biutiful sau Fratellini, dar şi al cluburilor Fratelli. 

    Omul care a schimbat viaţa de noapte a Bucureştiului: Care sunt pasiunile unuia dintre acţionarii grupului Fratelli, arhitectul din spatele Uanderful, Biutiful sau Fratellini

  • Omul care a schimbat viaţa de noapte a Bucureştiului

    Arhitectul Mihai Popescu este cunoscut ca unul dintre cei patru „fraţi“, respectiv unul dintre cei patru acţionari ai grupului Fratelli, care cuprinde mai multe baruri, restaurante şi cluburi. El este implicat în acest business alături de fratele său geamăn Liviu Popescu şi alături de doi prieteni, Dani Caramihai şi Nicu Mergeani. Fiecare dintre cei patru antreprenori – doi fraţi şi doi veri – a schimbat în ultimii 12 ani viaţa de noapte a Bucureştiului şi fiecare a avut rolul său în business.

    Mihai Popescu a fost designerul şi arhitectul barurilor şi restaurantelor Uanderful, Biutiful sau Fratellini, dar şi al cluburilor Fratelli. Proiectele sale nu se limitează însă doar la localurile din grup. Tot el este cel care a transformat o mansardă din centrul istoric al Capitalei într-unul din cele mai cool rooftop baruri din Bucureşti, respectiv Nomad Sky Bar. Şi lista lucrărilor poate continua, pentru că firma sa de design Twins Studio are deja mai bine de un deceniu de activitate şi peste o sută de proiecte la activ, în special restaurante, baruri şi cafenele. Deşi are un business de zi (Twins Studio) şi unul de noapte (Fratelli), şi pentru Mihai Popescu ziua are tot 24 de ore, iar anul 365 de zile. Şi îşi găseşte timp şi pentru pasiunile sale, vânătoarea şi călătoriile.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Şut, gol, profit! Cum cresc profiturile companiilor care se asociază cu evenimente sportive

    Suporter înfocat sau nu, orice român a prins de veste că de vineri a început Campionatul European de Fotbal. Pe stradă, în metrou, la televizor ori în magazine, sau chiar pe propriul telefon mobil, consumatorul este bombardat cu mesaje în diverse tonuri şi forme legate de acest eveniment de anvergură. Indiferent că sunt companii care în mod strategic îşi asociază mărcile cu sportul sau oportunişti care au intrat în siajul evenimentor sportive ale verii – inclusiv firme de turism, de ticketing, de curierat sau chiar candidaţi din campaniile electorale care au mizat pe plusul pe care îl pot bifa prin asocierea cu sportivi sau ideea de sport – consumatorii sunt asaltaţi de asocieri cu meciurile de fotbal.

    Marca de chipsuri Pringles se promovează acum cu sloganul Pringooooals; reţeaua de magazine Lidl are o gamă de produse pe care o adresează suporterilor, Billa derulează o campanie prin care se adresează consumatoarelor folosind termeni consacraţi în sport, iar MasterCard a analizat informaţii din social media pentru a identifica cele mai dezbătute momente legate de Liga Campionilor UEFA şi a ajuns la concluzia că unu din doi suporteri români postează pe social media în timpul vizionării meciurilor de fotbal televizate. Iar firma de curierat DPD, subsidiara locală a Poştei Franceze, firma care livrează în mod oficial biletele la Euro 2016, a anunţat că în România s-au vândut aproape 3.260 de bilete la Euro 2016.

    „Campionatul European, dar mai ales Jocurile Olimpice sunt o celebrare a tot ce este mai bun în sport: performanţă, determinare şi în acelaşi timp reprezentare a ţării. Suntem cu toţii de partea performanţei sportive româneşti“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries. Cum se va reflecta interesul pentru sport în vânzarea de bere? Cam 20% din consumatorii de bere urmăresc activ sportul, iar Bârsan se aşteaptă ca meciurile de fotbal, alături de ofertele promoţionale să influenţeze evoluţia din această vară a pieţei. „În ce priveşte Jocurile Olimpice, având în vedere că se vor desfăşura în Brazilia pe un fus orar incomod, nu mă aştept să aibă o influenţă importantă în consumul de bere“, spune reprezentantul Ursus Breweries.

    În domeniul berii însă, în afară de sport, mai există un factor care poate să potenţeze sau să diminueze consumul chiar mai mult în lunile de vară: gradele din termometru. „Vara trecută a fost bună pentru vânzarea de bere, chiar în absenţa vreunui eveniment sportiv major, deoarece a fost foarte călduroasă. Rămâne de văzut ce fel de vară va fi aceasta“, mai spune Mihai Bârsan. Volumul pieţei berii a ajuns la 15,8 milioane hl în 2015, în creştere cu 6,5% faţă de cel înregistrat anul precedent, iar nivelul consumului pe cap de locuitor a urcat la 80 l în 2015, de la 74 l în 2014. „Se poate spune că în piaţa berii evenimentele sportive au un impact mai degrabă pozitiv, dar nu atât de puternic cum se crede; o săptămână ploioasă poate să-l anuleze complet“, afirmă Mihai Bârsan.

    Un alt domeniu în care meciurile se pot traduce în procent clar din cifra de afaceri este horeca. Evenimentele sportive, în special cele legate de fotbal, influenţează pozitiv viaţa teraselor şi restaurantelor; „în primul rând prin emulaţia creată în jurul acestui fenomen şi în al doilea rând prin umplerea anumitor intervale orare în care de regulă numărul clienţilor era mic, de exemplu între prânz şi cină sau târziu, după cină“, declară Daniel Mischie, chief operations officer al City Grill. El se aşteaptă ca efectele în vânzările reţelei de restaurante să fie mai vizibile în cazul Campionatului European de Fotbal faţă de Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, din pricina diferenţei de fus orar (6 ore în minus) şi a lipsei de interes pentru sporturile olimpice. Daniel Mischie consideră un alt mare minus faptul că la Jocurile Olimpice nu vor fi reprezentanţi ai ţării noastre nici la gimnastică şi nici la caiac.

    Aşa că miza principală este pe fotbal. „Restaurantele din grupul City Grill au un parteneriat cu compania care deţine drepturile de difuzare în România şi vom difuza toate meciurile în restaurantele noastre. Vom avea activări dedicate pentru acest eveniment, iar perioada este foarte favorabilă din toate punctele de vedere: vreme călduroasă, perioadă de creştere a consumului datorită relaxării fiscale, echipa României este calificată“, spune Mischie. El estimează o creştere a traficului bazată în primul rând pe orarul de desfăşurare (între 16.00 şi 22.00), dar şi o creştere a consumului cu 10%-15% graţie evenimentului.

    Faţă de ediţiile anterioare ale Campionatului European de Fotbal, Mischie se aşteaptă acum ca acestea să se reflecte mai clar în vânzări: „În 2008 eram într-o perioadă de boom economic cu atenţie mică spre evenimente sportive, eram concentraţi pe vânzări şi dezvoltare; în 2012 România nu a participat, deci lucrurile evident au stat mai puţin bine. În cazul calificării din grupe, situaţia ar fi extraordinară“, arată reprezentantul City Grill, care mai adaugă că în perioada celor trei luni de vară grupul vinde 35% din volumul total de bere din întregul an. „Temperatura, terasele şi fotbalul sunt elemente care fac casă bună cu berea“, motiv pentru care City Grill are şi un program de marketing – „Statul la terasă“ – prin care susţine vânzarea de bere în mod activ.

    OUL SAU GĂINA

    În mod tradiţional, meciurile de fotbal înseamnă consum de bere, iar Andreea Nemens, director general al GMP Advertising, spune că nu crede că e vreun mister în această asociere, bărbaţii amatori de fotbal fiind aceiaşi care beau bere. „Fotbalul e sportul cel mai popular, iar berea e băutura populară – e potrivirea perfectă şi se manifestă nu doar la urmărirea unui meci de fotbal acasă sau în localuri (nu şi pe stadioane, cel puţin nu pe cele mari), ci şi după meci, indiferent dacă îl priveşti sau îl joci «cu băieţii». În prima jumătate a secolului XX, berea a fost asociată cu muncitorii, studenţii şi entuziaştii mainstream de sport; nu în ultimul rând, barul american a fost prima casă a televiziunii, casa în care se consuma bere şi se consumau şi poveştile din jurul berii.“

    Andreea Florea, managing partner al companiei de branding Brandtailors, crede că asocierea berii – spre deosebire de alte tipuri de băuturi – cu urmărirea unui meci de fotbal este o situaţie de tip „oul sau găina“, unde fie brandurile au observat un comportament de consum preexistent (berea la meciurile de fotbal), pe care l-au redat în comunicare, fie brand-urile de bere au comunicat atât de intens această asociere, încât au reuşit să influenţeze obiceiurile de consum. „O altă explicaţie, mai plauzibilă, poate fi că ambele, atât berea, cât şi fotbalul sunt categorii preponderent masculine, aşa că singura asociere reală dintre ele a fost, la început, publicul-ţintă, aşa cum, în anii ‘90, un model feminin îmbrăcat sumar putea face reclamă la orice produs adresat bărbaţilor, indiferent de asocieri.“

    A

  • Operatorii de telefonie mobilă obligaţi să ofere gratuit 500 MB trafic lunar pe internet. Barurile, restaurantele şi autorităţile publice vor oferii şi ele internet gratuit

    Autorităţile publice şi restaurantele, terasele şi barurile vor fi obligate să ofere reţele de internet wi-fi gratuit în zona clădirilor pe care le deţin şi în zonele turistice, şi operatorii de telefonie mobilă ar putea fi obligaţi să asigure fiecărui client, indiferent de tipul de abonament, 500 MB de trafic de internet lunar, potrivit unui proiect de lege iniţiat de deputatul Mihai Sturzu.

    “Autorităţile administraţiei publice locale, în domeniul public administrat de acestea şi în zonele turistice din unitatea teritorială aflată în administrare, au obligaţia să asigure internet gratuit, cu acces neîntrerupt, prin contractarea unui agent economic ce serveşte drept provider” prevede proiectul de lege.

    “Operatorii de telefonie mobilă asigură tuturor clienţilor lor, în mod gratuit, un pachet minim lunar de 500 MB trafic de internet pe mobil”, este obligaţia prevăzută pentru companiile de telefonie.

    “Restaurantele, terasele, barurile, discotecile şi oricare alte tipuri de unităţi de alimentaţie publică asigură accesul gratuit al persoanelor la internet, în interiorul şi exteriorul perimetrului fiecărei clădiri deţinute de acestea”, mai prevede iniţiativa legislativă.

    Parlamentarii vor începe în perioada următoare dezbaterea proiectului, care va trebui aprobat întâi în comisiile de specialitate şi apoi votat de cele două camere ale legislativului.

    .

  • Ghid privind deschiderea unui restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau altor tipuri de unităţi de alimentaţie publică

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specificăm în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.        

           Această lucrare reprezintă o versiune îmbunătăţită a celei editate iniţial în luna octombrie 2015, parcurgerea acestuia oferă cititorului posibilitatea formării unei imagini de ansamblu asupra ceea ce înseamnă un business în acest domeniu de activitate, începând de la cunoaşterea unor noţiuni de bază, încadrarea corectă în grupa CAEN corespunzătoare a  activităţilor ce pot fi asimilate atât comerţului cât şi alimentaţiei publice, calificări necesare şi  modalităţile de dobândire a acestora, forme de organizare, avize, autorizaţii şi alte obligaţii prevăzute de normele legale în vigoare. Lucrarea este foarte utilă şi business-urilor reprezentate de acele covrigării, patiserii, gogoşerii, simigerii, amplasate de regulă pe artere intens circulate şi  care în funcţie de condiţiile de defăşurare sunt asimilate fie comerţului, fie alimentaţiei publice ( situaţie dezbătută de altfel în cadrul lucrării), antreprenorii din acest domeniu de activitate regăsind în acest ghid o gamă largă de informaţii utile.

    Pentru început, este necesar să înţelegem ce înseamnă o unitate  de alimentaţie publică precum şi ce tipuri de activităţi se încadrează în codurile CAEN :  5610 – Restaurante ; 5630 – Baruri.

         Conform legislaţiei aplicabile în domeniu, unităţile de alimentaţie publică se pot clasifica în două mari categorii:
    1. Unităţi de alimentaţie publică incluse în structurile de primire turistice, reglementate de prevederile O.G. nr.58/1998, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare. În această categorie se includ restaurantele indiferent de tipul acestora, baruri, cofetării, patiserii, unităţi de tip fast-food, amplasate în staţiuni turistice şi care fie  funcţionează ca unităţi de sine stătătoare, fie în cadrul unor structuri cu funcţiuni de cazare, se supun unei proceduri de clasificare în funcţie de caracteristicile constructive, de dotările şi serviciile prestate, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1267/2010, privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Unităţi de alimentaţie publică, altele decât cele incluse în structurile de primire turistice,  reglementate de prevederile cuprinse în H.G. nr.843/1999, privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică, neincluse în structurile de primire turistice.
       
          Astfel  în conformitate cu prevederile cuprinse în Anexa la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea ca în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc. Conform acestui act normativ, acestea se clasifică pe tipuri de unităţi de alimentaţie publică, dintre care  le vom menţiona pe cele mai des întâlnite în reţeaua comercială şi anume:

    • Restaurant clasic – unitate de alimentaţie publică în care consumatorii sunt serviţi cu un variat sortiment de preparate culinare de cofetărie-patiserie, cafea, băuturi etc. Pentru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distracţie. Personalul de producţie şi de servire are o calificare de profil.
    • Restaurant cu specific – unitate de alimentaţie publică care prin amenajări, dotări, ţinuta lucrătorilor şi preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, naţional (restaurant “românesc”, “moldovenesc”, “dobrogean”, “bănăţean” etc.) sau reprezintă unităţi tradiţionale – han, cramă, colibă, şură etc.
    • Pizzerie – unitate specializată care oferă, cu preponderenţă, sortimente de pizza şi de paste făinoase. Suplimentar se pot oferi gustări, salate, produse de patiserie şi sortiment variat de băuturi, cu preponderenţă slab alcoolizate.
    • Bar – unitate de alimentaţie publică cu program de zi sau de noapte în care se desfac băuturi alcoolice şi nealcoolice, un sortiment restrâns de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, jocuri electronice şi video. Aceasata categorie cuprinde si Disco-bar, Video-bar, Discotecă, Cafe-bar, Cafenea.
    • Fast-Food – unitate care propune clientelei sale, în principal tineri, o servire rapidă de produse, la preţuri unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat şi standardizat, de regulă bazat pe un singur produs de bază şi este prezentată de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sunt preluate de clienţi la casa în momentul plăţii şi consumate pe loc sau în afara unităţii. Produsele sunt oferite în inventar de servire de unică folosinţă.
    • Unităţi tip cofetărie, patiserie –  sunt unităţi de alimentaţie publică care oferă consumatorilor preparate de cofetărie-patiserie produse în laboratoarele proprii sau în laboratoarele altor unităţi de profil, biscuiţi şi produse zaharoase ale producătorilor specializaţi, băuturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum şi diferite sortimente de băuturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unităţilor de acest tip, pe lângă asigurarea condiţiilor pentru consumul pe loc, vând şi produse pentru consum la domiciliu.
       
           Conform Ordinului nr.337/2007, privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN,  grupele/clasele de activităţi, prevăzute în cadrul acestui act normativ,   care  includ activităţi de alimentaţie, sunt următoarele:

    Pentru  alimentaţie publică:

    •  5610 – Restaurante, aici fiind incluse activităţi precum: restaurant,  bufete expres, restaurant fast – food, pizzerie, unităţi de alimentaţie care servesc pentru acasă, vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată, cărucioare mobile care vând mâncare, prepararea hranei la standuri în pieţe.
    •  5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, incluzând: baruri, bodega, saloane de servit cocktail-uri, discoteci (unde servirea băuturilor este predominantă), berării, cafenele, baruri care servesc sucuri de fructe, standuri mobile de vânzare a băuturilor.

    Pentru alimentaţie colectivă:
    •  5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – această clasă include asigurarea serviciilor de alimentaţie bazate pe aranjamente contractuale cu clientul, în locaţia specificată de acesta în vederea organizării unui eveniment.
    • 5629 – Alte activităţi de alimentaţie n.c.a. – include:
    • furnizori de servicii de alimentaţie pentru contractori (diverse companii)
    • activitatea unităţilor de alimentaţie concesionate în cadrul bazelor sportive şi al unităţilor similare
    • activitatea cantinelor sau bufetelor ( de ex. pentru fabrici, birouri, spitale sau şcoli) pe bază de concesionare.

    Vedeţi aici ghidul complet privind deschiderea unui restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau altor tipuri de unităţi de alimentaţie publică

  • Patronii de „păcănele” reacţionează la petiţia de interzicere a jocurilor de noroc: „Se face o confuzie”

    Referitor la petiţia de interzicere a jocurilor de noroc în toate locurile publice din România iniţiată de către Ioana Cristea, ROMSLOT – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi face unele precizări. Jucătorii asociază sloturile cu beneficii precum socializare, distracţie şi relaxare, conform celui mai recent studiu ce analizează profilul jucătorului de sloturi, o cercetare reprezentativă la nivel naţional realizată de GfK România, scrie Vocea Transilvaniei.

    „Vorbim, deci, despre o industrie de divertisment, iar problemele unor jucători sunt cazuri excepţionale. Pentru aceştia, asociaţiile de profil au dezvoltat programe speciale, menite să ţină riscul apariţiei unor probleme de joc sub control, cum este „Joc Responsabil”. Programul oferă ajutor specializat gratuit atât persoanelor cu probleme, cât şi familiei şi apropiaţilor acestora, având acoperire naţională.”, a declarat Viorela Radoi, Director Executiv ROMSLOT – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi.

    „În ceea ce priveşte prezenţa aparatelor de joc în baruri, cluburi şi restaurante, legislaţia jocurilor de noroc NU permite instalarea aparatelor de sloturi în astfel de locaţii şi reglementează diferit sălile dedicate de jocuri faţă de acestea. Mai exact, în baruri, cluburi şi restaurante este permisă doar instalarea aparatelor electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat, caracterizate de o miză de joc mică şi de un câştig posibil redus”, se arată într-un comunicat de presă al ROMSLOT, remis Vocea Transilvaniei.