BusinessMagazin

Tag: bărbat

  • Bărbat întors din Italia, depistat cu coronavirus. Este al 80-lea caz din România

    Un bărbat de 26 de ani din Prahova a fost diagnosticat, vineri, cu infecţie cu COVID-19, după ce s-a întors recent din Italia. Tânărului era carantinat în Buşteni şi este cel de-al 80-lea pacient confirmat cu această boală, anunţă Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Bărbatul a venit din Italia în cursul zilei de joi şi a fost imediat carantinat în Buşteni

    Vineri el a fost confirmat ca purtătorul a infecţiei cu coronavirus de medicii de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”.

    Acesta este cel de-al 80-lea caz confirmat pe teritoriul României.

  • Încă un bărbat din Bucureşti care a călătorit în Israel, confirmat cu noul COVID-19

    Încă un bărbat din Bucureşti, care a călătorit în Israel la sfârşitul lunii februarie a fost confirmat, miercuri cu noul coronavirus. Acesta are 56 de ani şi este internat la Terapie Intensivă, la Spitalul „Victor Baleş”, potrivit Grupului de Comunicare Strategică. În prezent sunt 36 de cazuri.

  • Un bărbat din Iaşi a fost confirmat cu noul coronavirus. Bilantul ajunge la 31 de cazuri

    Un bărbat de 42 de ani care a venit din Veneţia în 2 martie a fost confirmat, miercuri, cu noul coronavirus. Potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS), în România sunt în prezent 31 de cazuri confirmate.

    GCS a anunţat că bărbatul de 42 de ani din Iaşi a revenit în ţară, din Veneţia, în data de 2 martie, iar debutul bolii ar fi fost în 4 martie.

    „Este vorba de un bărbat, 42 ani, confirmat în Iaşi, debut pe 4.03, internat pe 10.03, revenit din Veneţia în 2.03”, anunţă GCS.

    În prezent, bărbatul este internat la Spitalul de Boli Infecţioase.

    În prezent, în România sunt confirmate 31 de cazuri de coronavirus.

  • Firea: Încă trei persoane, rudele bărbatului de 60 de ani, confirmate cu noul coronavirus

    Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a scris, marţi, pe Facebook, faptul că trei persoane, rudele bărbatului de 60 de ani, bolnav, au fost confirmate cu noul coronavirus. Situaţia nu a fost încă anunţată de Grupul de Comunciare Strategică.

    Firea spune că încă 3 persoane au test pozitiv de coronavirus în Bucureşti.

    „Fiul, nora şi nepotul domnului de 60 de ani, declarat aseară (luni – n.r.) bolnav de COVID 19. Multă sănătate! Putere medicilor şi asistentelor de la Spitalul Victor Babeş”, spune Firea.

    Potrivit primarului, ancheta epidemiologică a DSP, pentru persoanele cu care au intrat în contact, continuă.

    „Se impun măsuri sporite de dotare a spitalelor, Ambulanţei, Smurd – ului, DSP cu toată aparatura şi tratamentele necesare, igienă, dezinfecţie, evitarea locurilor aglomerate, închiderea tuturor şcolilor şi grădiniţelor până după Paşte, interzicerea evenimentelor culturale, sportive, de orice natură. Cooperare. Responsabilitate. Acţiune”; scrie Firea.

    Grupul de Comunicare Strategică nu a anunţat încă cele trei cazuri.

    Dacă se confirmă, atunci numărul românilor infectaţi ajunge la 20.

  • BREAKING Două noi cazuri de coronavirus în România

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Nelu Tătăru a anunţat, vineri, că există două cazuri noi de infecţie cu coronavirus, fiind vorba despre un bărbat de 45 de ani şi o femeie de 38 de ani.

    „Mai avem două confirmări de coronavirus. Sunt ale unui bărbat din Maramureş de 45 de ani, în afara definiţiei de caz, care vine din afara zonelor din Italia carantinate, care se întoarce în ţară pe 25 februarie, fiind bolnav în Italia unde merge la medic, i se prescrie un tratament simptomatic şi pleacă acasă.
    Ajunge în România, având febră, se prezintă la spital în Maramureş, este internat la Clinica de boli infecţioase, unde primeşte tratament simptomatic şi se face testarea, ieri prezentând un grad de insuficienţă respiratorie, este transferat la Cluj. Azi ne vine confirmarea de pozitiv la coronavirus”, a spus Tătaru.
    Cel de-al doilea caz este cel al unei femei de 38 de ani, din Timişoara, anunţă sursa citată.

    „Pe 17 februarie merge o zi la Bergamo, în afara zonei de definiţie de caz, iar pe 25 februarie prezintă un prim semn de febrilitate, cu o stare generală alterată, stă acasă, se prezintă la spital pe 27 pentru o evaluare de simptomatologie, i se dă un tratrament şi merge acasă în izolare. Astăzi, şi testul dânsei a ieşit pozitiv”, a adăugat sursa citată.

     

  • Un al doilea italian care l-a însoţit în România pe bărbatul de 71 de ani infectat are şi el coronavirus

    Un cetăţean italian care a fost în România împreună cu bărbatul de 71 de ani infectat cu noul virus gripal este spitalizat în Italia şi are, de asemenea, coronavirus, anunţă autorităţile italiene.

    A doua persoana infectată care a vizitat România este un bărbat de 51 de ani din localitatea Piandimeleto (regiunea Marche). El a fost în România alături de bărbatul în vârstă de 71 de ani din localitatea Cattolica, afirmă surse medicale citate de publicaţia Il Resto del Carlino şi de site-ul AnconaToday.it.

    Italianul în vârstă de 51 de ani este în carantină în propria locuinţă, iar starea sa nu este gravă.

    Italianul în vârstă de 71 de ani este internat în Rimini în stare gravă “stabilă”.

    Autorităţile italiene verifică starea persoanelor care au intrat în contact cu cei doi italieni.

    Autorităţile italiene au anunţat, miercuri, că 12 persoane au decedat din cauza epidemiei gripale, iar numărul cazurilor de infectare a ajuns la 370.

  • 1 din 100 de oameni sunt psihopaţi. Te numeri printre ei? Întrebarea care circulă în online al cărei răspuns ţi-ar spune dacă gândeşti ca un psihopat

    Potrivit presei internaţionale, 1 din 100 de oameni sunt psihopaţi. De asemenea, se crede că 1 din 5 lideri de afaceri au tendinţe psihopatice, potrivit unui profesor de psihologie citat de CNBC. Alte studii spun că 21% din cei care conduc afaceri sunt psihopaţi. O poveste care circulă în mediul online, citată de autorul Kevin Dutton în cartea „Înţelepciunea psihopaţilor”, îi îndeamnă pe cititori să ofere un răspuns care să le spună dacă au tendinţe psihopatice sau nu.

    „Circulă o poveste pe internet care sună cam aşa. În timpul funeraliilor mamei sale, o femeie cunoaşte un bărbat pe care nu îl văzuse niciodată şi se simte atrasă de el în mod misterios. A crezut că este sufletul ei pereche şi s-a îndrăgostit pe loc. Însă când s-au încheiat funeraliile a uitat să îi ceară numărul de telefon şi nu a mai fost chip să îi dea de urmă. Câteva zile mai târziu, femeia şi-a ucis sora. De ce?”, întreabă autorul Kevin Dutton în cartea „Înţelepciunea Psihopaţilor”. El îşi îndeamnă cititorii să dea un răspuns posibil.

    Autorul oferă apoi răspunsul: „În eventualitatea în care aţi gândi ca un psihopat, răspunsul corect este: pentru că spera ca bărbatul să apară din nou la înmormântarea surorii ei”. Dutton oferă o clarificare apoi: „Bineînţeles că nu înseamnă că aţi gândit ca un psihopat. Ca multe lucruri pe care le găseşti pe internet, şi această poveste conţine la fel de mult adevăr precum contul de profit şi pierderi al lui Bernie Madoff (cel mai mare escroc de bursă din lume N.Red.).”

  • Cum a reuşit un bărbat care a pretins că e un prinţ din Arabia Saudită să obţină aproape 8 milioane de dolari de la investitori

    În 2017, un bărbat numit Khalid Bin Al-Saud, care pretindea că este prinţ, membru al familiei regale saudite, a avut o serie de discuţii cu dezvoltatorii imobiliari pentru a face o investiţie de 400 de milioane de dolari într-un hotel iconic de lux din Miami Beach.

    El părea cu siguranţă că este parte a familiei regale. Pentru început, „prinţul”, care a spus că locuieşte într-un penthouse luxos, a pretins totodată că deţine întregul imobil de pe Insula Fisher din largul coastei Miami (cu rezidenţi celebri printre care se numără Oprah Winfrey şi Andre Agassi, insula se mândreşte cu un venit mediu de 2,5 milioane dolari începând cu 2015).

    Khalid a condus regulat în jurul enclavei de lux într-un Ferrari California din 2016 (cu un preţ de bază de aproximativ 200.000 de dolari), plăcuţe de înmatriculare diplomatice sportive şi un detaliu de securitate. De asemenea, se ştia că se plimbă şi cu alte vehicule de lux, de la un Bentley la un Rolls Royce, în timp ce călătorea cu iahturi şi cu avioane private.

    Şi Khalid s-a asigurat că îşi promovează stilul de viaţă fabulos pe reţelele de socializare, postând fotografii pe Instagram în care îşi etala vehiculele de lux, bijuteriile încrustate cu diamante sau ceasurile Rolex. Profilul său de Instagrama arătat, de asemenea, că îşi transporta animalul de companie – un chihuahua pe nume Foxy, într-o cuşcă marca Louis Vuitton în valoare de circa 2.700 de dolari.

    În toată această poveste era o singură problemă: Omul care pretindea că este prinţul Khalid Bin Al-Saud în faţa vecinilor săi bogaţi şi a partenerilor de afaceri care i-au înmânat milioane de dolari în investiţii – era de fapt un impostor numit Anthony Gignac. Departe de a fi membru al familiei regale saudite (care are o avere netă estimată de peste 1 trilion de dolari), Gignac s-a născut de fapt în Columbia şi s-a mutat în Michigan la 6 ani, când el şi fratele său au fost adoptaţi de un cuplu din clasa de mijloc cuplu. Dar, după cum a explicat mai târziu procurorilor federali, Gignac nu a avut niciodată sutele de milioane de dolari pe care pretindea că îi deţine în conturi bancare străine. De asemenea, el nu deţinea nici imobilul din insula Fisher şi toate cele 54 de apartamente de lux, ci doar închiriase penthouse-ul clădirii. Chiar şi plăcuţele de înmatriculare diplomatice erau false, fiind achiziţionate de pe eBay, potrivit Vanity Fair.

    Cum a păcălit investitorii

    În loc să trăiască dintr-o avere reală, Gignac îşi finanţase stilul de viaţă generos cu bani pe care i-a obţinut de la investitori, care credeau că este un prinţ saudit, cu o participaţie semnificativă în Saudi Aramco, gigantul petrolului controlat de adevărata familie regală saudită.

    Gignac reuşise să-şi construiască o reţea de investitori în întreaga lume cu imaginea sa regală, oferindu-se să vândă bucăţi din pachetul său fals de acţiuni din Saudi Aramco cu o reducere, potrivit unei plângeri penale înaintate împotriva sa în 2017 de către autorităţile federale. Gignac le-a oferit, de asemenea, oportunităţi de a investi în alte afaceri imaginare, cum ar fi un cazino din Malta şi o companie farmaceutică irlandeză.

    În cele din urmă, Saudi Aramco s-a listat la bursă în decembrie 2019 la o valoare de peste 1,8 trilioane de dolari, ceea ce a făcut-o cea mai valoroasă companie publică din lume.
    Dacă ofertele de investiţii ale lui Gignac ar fi fost legitime, partenerii săi de afaceri ar fi putut să câştige mulţi bani. De fapt, Gignac le-a spus investitorilor că ar putea face „de cinci ori” investiţiile iniţiale odată ce compania a devenit publică. În schimb, autorităţile federale au spus că a strâns aproape 8 milioane de dolari de la aceşti investitori şi a folosit aceşti bani pentru a-şi menţine stilul de viaţă luxos şi a cumpăra bunurile de lux care l-ar ajuta să treacă drept membru al uneia dintre cele mai bogate familii din lume.

    Gignac a folosit banii pentru a-şi finanţa stilul de viaţă generos, inclusiv achiziţia unor autoturisme Ferrari, Rolls-Royce, iahturi, bijuterii scumpe, îmbrăcăminte de designer şi o proprietate cu două dormitoare pe Insula Fisher. Investitorii au fost, de asemenea, păcăliţi să îi ofere lui Gignac cadouri extravagante, cum ar fi tablouri şi bijuterii. Pentru a-şi vinde povestea către aceşti investitori, Gignac a purtat bijuterii scumpe, cum ar fi inele cu diamante, brăţări Cartier şi ceasuri Rolex, precum şi îmbrăcăminte tradiţională din Orientul Mijlociu. Potrivit documentelor judecătoreşti, el a cumpărat şi plăcuţele de înmatriculare diplomatice false pentru maşinile sale de lux şi a fabricat documente cu nume de firme de avocatură şi bănci asociate cu adevărata familie regală saudită pentru a face ca afirmaţiile sale de avere şi statut să pară legitime, a declarat Departamentul de Justiţie în mai 2019. „Ideea că ai putea cumpăra o bună parte dintr-o companie evaluată la 2 trilioane de dolari, a ademenit o mulţime de oameni”, a declarat agentul special al Serviciului Secret Diplomatic.

    Cine este Anthony Gignac

    Începând cu 1988, Gignac a fost arestat sau condamnat de 11 ori pentru scheme în care a pretins că este un prinţ sau alt membru al familiei regale din Orientul Mijlociu, potrivit Departamentului de Justiţie al SUA. După ce şi-a părăsit familia adoptivă din Michigan în adolescenţă, Gignac a început să folosească carduri de credit furate pentru a face o croazieră în jurul Detroitului cu limuzina, în timp ce încerca să-şi treacă drept „prinţul Adnan Khashoggi”, folosind numele unui miliardar traficant de arme, potrivit Vanity Fair.

    În 1991, Los Angeles Times l-a poreclit „Prinţul fraudei” după ce tânărul, atunci în vârstă de 21 de ani, a strâns facturi de aproape 3.500 de dolari la Hotelul Regent Beverly Wilshire, împreună cu un alte amenzi de 7.500 de dolari după ce a închiriat fraudulos o serie de limuzină şi genţi Louis Vuitton. Gignac promisese că familia sa bogată îi va achita datoriile – chiar i-a convins pe angajaţii hotelului să i se adreseze cu „Alteţe” – dar a fost în cele din urmă arestat şi condamnat la doi ani de închisoare.

    De multe ori îşi pierdea cumpătul. „Nimeni nu ar crede cu adevărat că, dacă ai fi un impostor, ai avea curajul să atragi atenţia asupra ta ţipând şi susţinând în continuare, în gura mare, că eşti de rang nobil”, a declarat un fost procuror adjunct al SUA din Florida. „Probabil că motivul pentru care a funcţionat a fost tocmai îndrăzneala sa”, a completat acesta.

    La arestarea sa în 2017, agenţii au confiscat bijuterii în valoare de 450.000 de dolari în total, împreună cu 80.000 de dolari în numerar şi diverse lucrări de artă, cum ar fi o fotografie cu autograf a legendei boxului Muhammad Ali. „Vina totală a întregii operaţiuni este a mea şi accept asta”, a declarat Gignac în faţa uni judecător federal la sentinţa sa din 2019 la Miami. Dar el a adăugat: „Nu sunt un monstru.” 

    În martie 2019, Gignac, în vârstă de 48 de ani, s-a declarat vinovat pentru mai multe capete de acuzare. Două luni mai târziu, a fost condamnat la mai mult de 18 ani de închisoare federală. Schema de fraudă multimilionară a lui Gignac este subiectul premierei producţiei CNBC „Lăcomia americană”, intitulată „Înşelăciunea regală a prinţului fals”.

  • Cum a reuşit un bărbat care a pretins că e un prinţ din Arabia Saudită să obţină aproape 8 milioane de dolari de la investitori

    În 2017, un bărbat numit Khalid Bin Al-Saud, care pretindea că este prinţ, membru al familiei regale saudite, a avut o serie de discuţii cu dezvoltatorii imobiliari pentru a face o investiţie de 400 de milioane de dolari într-un hotel iconic de lux din Miami Beach.

    El părea cu siguranţă că este parte a familiei regale. Pentru început, „prinţul”, care a spus că locuieşte într-un penthouse luxos, a pretins totodată că deţine întregul imobil de pe Insula Fisher din largul coastei Miami (cu rezidenţi celebri printre care se numără Oprah Winfrey şi Andre Agassi, insula se mândreşte cu un venit mediu de 2,5 milioane dolari începând cu 2015).

    Khalid a condus regulat în jurul enclavei de lux într-un Ferrari California din 2016 (cu un preţ de bază de aproximativ 200.000 de dolari), plăcuţe de înmatriculare diplomatice sportive şi un detaliu de securitate. De asemenea, se ştia că se plimbă şi cu alte vehicule de lux, de la un Bentley la un Rolls Royce, în timp ce călătorea cu iahturi şi cu avioane private.

    Şi Khalid s-a asigurat că îşi promovează stilul de viaţă fabulos pe reţelele de socializare, postând fotografii pe Instagram în care îşi etala vehiculele de lux, bijuteriile încrustate cu diamante sau ceasurile Rolex. Profilul său de Instagrama arătat, de asemenea, că îşi transporta animalul de companie – un chihuahua pe nume Foxy, într-o cuşcă marca Louis Vuitton în valoare de circa 2.700 de dolari.

    În toată această poveste era o singură problemă: Omul care pretindea că este prinţul Khalid Bin Al-Saud în faţa vecinilor săi bogaţi şi a partenerilor de afaceri care i-au înmânat milioane de dolari în investiţii – era de fapt un impostor numit Anthony Gignac. Departe de a fi membru al familiei regale saudite (care are o avere netă estimată de peste 1 trilion de dolari), Gignac s-a născut de fapt în Columbia şi s-a mutat în Michigan la 6 ani, când el şi fratele său au fost adoptaţi de un cuplu din clasa de mijloc cuplu. Dar, după cum a explicat mai târziu procurorilor federali, Gignac nu a avut niciodată sutele de milioane de dolari pe care pretindea că îi deţine în conturi bancare străine. De asemenea, el nu deţinea nici imobilul din insula Fisher şi toate cele 54 de apartamente de lux, ci doar închiriase penthouse-ul clădirii. Chiar şi plăcuţele de înmatriculare diplomatice erau false, fiind achiziţionate de pe eBay, potrivit Vanity Fair.

    Cum a păcălit investitorii

    În loc să trăiască dintr-o avere reală, Gignac îşi finanţase stilul de viaţă generos cu bani pe care i-a obţinut de la investitori, care credeau că este un prinţ saudit, cu o participaţie semnificativă în Saudi Aramco, gigantul petrolului controlat de adevărata familie regală saudită.

    Gignac reuşise să-şi construiască o reţea de investitori în întreaga lume cu imaginea sa regală, oferindu-se să vândă bucăţi din pachetul său fals de acţiuni din Saudi Aramco cu o reducere, potrivit unei plângeri penale înaintate împotriva sa în 2017 de către autorităţile federale. Gignac le-a oferit, de asemenea, oportunităţi de a investi în alte afaceri imaginare, cum ar fi un cazino din Malta şi o companie farmaceutică irlandeză.

    În cele din urmă, Saudi Aramco s-a listat la bursă în decembrie 2019 la o valoare de peste 1,8 trilioane de dolari, ceea ce a făcut-o cea mai valoroasă companie publică din lume.
    Dacă ofertele de investiţii ale lui Gignac ar fi fost legitime, partenerii săi de afaceri ar fi putut să câştige mulţi bani. De fapt, Gignac le-a spus investitorilor că ar putea face „de cinci ori” investiţiile iniţiale odată ce compania a devenit publică. În schimb, autorităţile federale au spus că a strâns aproape 8 milioane de dolari de la aceşti investitori şi a folosit aceşti bani pentru a-şi menţine stilul de viaţă luxos şi a cumpăra bunurile de lux care l-ar ajuta să treacă drept membru al uneia dintre cele mai bogate familii din lume.

    Gignac a folosit banii pentru a-şi finanţa stilul de viaţă generos, inclusiv achiziţia unor autoturisme Ferrari, Rolls-Royce, iahturi, bijuterii scumpe, îmbrăcăminte de designer şi o proprietate cu două dormitoare pe Insula Fisher. Investitorii au fost, de asemenea, păcăliţi să îi ofere lui Gignac cadouri extravagante, cum ar fi tablouri şi bijuterii. Pentru a-şi vinde povestea către aceşti investitori, Gignac a purtat bijuterii scumpe, cum ar fi inele cu diamante, brăţări Cartier şi ceasuri Rolex, precum şi îmbrăcăminte tradiţională din Orientul Mijlociu. Potrivit documentelor judecătoreşti, el a cumpărat şi plăcuţele de înmatriculare diplomatice false pentru maşinile sale de lux şi a fabricat documente cu nume de firme de avocatură şi bănci asociate cu adevărata familie regală saudită pentru a face ca afirmaţiile sale de avere şi statut să pară legitime, a declarat Departamentul de Justiţie în mai 2019. „Ideea că ai putea cumpăra o bună parte dintr-o companie evaluată la 2 trilioane de dolari, a ademenit o mulţime de oameni”, a declarat agentul special al Serviciului Secret Diplomatic.

    Cine este Anthony Gignac

    Începând cu 1988, Gignac a fost arestat sau condamnat de 11 ori pentru scheme în care a pretins că este un prinţ sau alt membru al familiei regale din Orientul Mijlociu, potrivit Departamentului de Justiţie al SUA. După ce şi-a părăsit familia adoptivă din Michigan în adolescenţă, Gignac a început să folosească carduri de credit furate pentru a face o croazieră în jurul Detroitului cu limuzina, în timp ce încerca să-şi treacă drept „prinţul Adnan Khashoggi”, folosind numele unui miliardar traficant de arme, potrivit Vanity Fair.

    În 1991, Los Angeles Times l-a poreclit „Prinţul fraudei” după ce tânărul, atunci în vârstă de 21 de ani, a strâns facturi de aproape 3.500 de dolari la Hotelul Regent Beverly Wilshire, împreună cu un alte amenzi de 7.500 de dolari după ce a închiriat fraudulos o serie de limuzină şi genţi Louis Vuitton. Gignac promisese că familia sa bogată îi va achita datoriile – chiar i-a convins pe angajaţii hotelului să i se adreseze cu „Alteţe” – dar a fost în cele din urmă arestat şi condamnat la doi ani de închisoare.

    De multe ori îşi pierdea cumpătul. „Nimeni nu ar crede cu adevărat că, dacă ai fi un impostor, ai avea curajul să atragi atenţia asupra ta ţipând şi susţinând în continuare, în gura mare, că eşti de rang nobil”, a declarat un fost procuror adjunct al SUA din Florida. „Probabil că motivul pentru care a funcţionat a fost tocmai îndrăzneala sa”, a completat acesta.

    La arestarea sa în 2017, agenţii au confiscat bijuterii în valoare de 450.000 de dolari în total, împreună cu 80.000 de dolari în numerar şi diverse lucrări de artă, cum ar fi o fotografie cu autograf a legendei boxului Muhammad Ali. „Vina totală a întregii operaţiuni este a mea şi accept asta”, a declarat Gignac în faţa uni judecător federal la sentinţa sa din 2019 la Miami. Dar el a adăugat: „Nu sunt un monstru.” 

    În martie 2019, Gignac, în vârstă de 48 de ani, s-a declarat vinovat pentru mai multe capete de acuzare. Două luni mai târziu, a fost condamnat la mai mult de 18 ani de închisoare federală. Schema de fraudă multimilionară a lui Gignac este subiectul premierei producţiei CNBC „Lăcomia americană”, intitulată „Înşelăciunea regală a prinţului fals”.

  • Cazul unui bărbat din Alabama, condamnat la închisoare pe viaţă pentru 9 dolari furaţi în 1982. Procesul a durat 25 de minute

    În anul 1982, veteranul de război Willie Simmons a fost pus sub urmărire penală pentru furtul a 9 dolari. La vârsta de 25 de ani, acesta a aflat că îşi va petrece restul vieţii şi va muri în închisoare, în baza legilor statului Alabama cu privire la persoanele cu trei condamnări anterioare. Simmons are acum 62 de ani şi a primit ultima vizită în 2005, după moartea surorii sale.
     

    Condamnatul este închis la Holman, una dintre cele mai dure închisori din ţară, unde încearcă să se ţină departe de conflictele şi violenţele vieţii de deţinut. Acesta a recunoscut că se afla sub influenţa drogurilor atunci când a comis infracţiunea pe care o plăteşte de 38 de ani.„Aveam nevoie de o soluţie rapidă”, şi-a explicat el gestul.
     
    Procesul lui Simmons a durat 25 de minute şi s-a petrecut în absenţa oricăror martori. Acesta nu a avut drept de apel, cu toate că nu fusese acuzat niciodată pentru acte de violenţă. Condamnatul încă speră ca statul Alabama să reia cazul şi să modifice pedeapsa pe viaţă, întrucât simte că şi-a ispăşit crima.
     
    Mai multe persoane au intervenit în favoarea lui Simmons, oripilaţi de pedepsele nejustificate pe care le îndură atât de mulţi oameni „aruncaţi în închisori şi uitaţi acolo”.