BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • BCE se apropie de final cu creşterea dobânzilor, susţine un oficial al Băncii Europene

    Potrivit lui Joachim Nagel, membru al Consiliului guvernatorilor, este posibil ca Banca Centrală Europeană să se apropie de ultima etapă a ciclului său istoric de majorare a ratelor dobânzilor, raportează Bloomberg.

    Deşi creşterile costurilor de împrumut nu s-au încheiat, iar inflaţia de bază trebuie încă domolită, şeful Bundesbank a declarat miercuri că este foarte mulţumit de politica monetară a BCE.

    „Suntem aproape de a ajunge în zona politicii monetare considerată restrictivă”, a declarat acesta la postul de radio Deutschlandfunk. „Sunt încrezător că politica monetară adoptată îşi arată în întregime efectele.”

    Observaţiile lui Nagel se potrivesc cu opinia majorităţii economiştilor, care estimează că BCE va mai majora rata depozitelor de încă două ori, în iunie şi iulie, până la un nivel maxim de 3,75%. Rezerva Federală a luat deja în calcul o eventuală pauză în ciclul său, deşi a început înăsprirea înainte de oficialii de la Frankfurt.

    Şeful Băncii Centrale a Greciei, Yannis Stournaras, a declarat miercuri că majorările de dobândă ale BCE se vor încheia în 2023. Martins Kazaks din Letonia a avertizat că majorările ar putea persista şi după luna iulie.

    Nagel a prezentat decizia de săptămâna trecută a oficialilor de a încetini ritmul de înăsprire, anunţând în acelaşi timp oprirea reinvestirilor în cadrul programului de achiziţionare de active.

    „Nu am terminat încă cu creşterea ratelor”, a spus el. „Mai este încă de lucru. Momentan trebuie să rămânem fermi pe poziţii”.

  • Talerul greu al inflaţiei continuă să ameninţe Europa: Banca Centrală Europeană anunţă mai multe majorări de dobândă pe fondul unei inflaţii de bază care continuă să rămână „prea ridicată”

    Banca Centrală Europeană trebuie să continue majorarea ratelor dobânzilor pe fondul unei rate a inflaţiei „prea ridicate”, a declarat Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor, scrie Bloomberg.

    BCE va trebui să majoreze costurile de împrumut „atâta timp cât inflaţia de bază va rămâne la un nivel ridicat”, a declarat Knot într-un interviu acordat duminică la emisiunea Buitenhof TV. „Adevărata noastră problemă în acest moment este că inflaţia de bază este încă prea mare”.

    Banca centrală a majorat joi rata depozitelor cu un sfert de punct, la 3,25%, după trei majorări de două ori mai mari. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a semnalat, de asemenea, că este posibil să urmeze şi alte majorări ale ratelor dobânzii. „Drumul este foarte lung. Pentru a-l parcurge în întregime, nu ne putem permite luxul de-a face nicio pauză”, a spus ea.

    Preţurile de consum din zona euro, fără a lua în calcul elementele volatile precum combustibilul şi alimentele, au crescut în aprilie cu 5,6% faţă de anul trecut – marcând o scădere uşoară faţă de nivelul record de 5,7% din martie. Bancherul central din Olanda, care se numără printre oficialii mai fermi din regiune, a declarat că BCE ar putea atinge obiectivul de inflaţie de 2% „undeva în 2025″.

    „Politica noastră funcţionează cu unele întârzieri, astfel încât cele mai importante efecte ale măsurilor luate până în prezent sunt încă în curs de manifestare”, a spus Knot. „De aceea am considerat, împreună cu ceilalţi colegi, că este responsabil să facem un pas înapoi de la o jumătate de punct procentual la un sfert de punct procentual pe şedinţă.”

  • În timp ce ungurii sunt primii din UE care fac pasul către normalizarea dobânzilor, polonezii se declară gata să le majoreze

    Consiliul monetar al băncii centrale a Ungariei a redus semni­ficativ plafonul superior al dobânzii în cadrul şedinţei de ieri, de la 25% la 20,5%. Decizia nu a fost o sur­priză, deoarece viceguvernatorul băn­cii Barnabas Virag anunţase săptă­mâna trecută că aceasta ar putea decide să-şi îngusteze coridorul ratei dobânzii ca parte a unui „proces în mai mulţi paşi“ către normalizarea politicii sale monetare, cu inflaţia a­fla­tă pe o tendinţă descendentă.

    Cu acest pas, după mesajul pu­ter­nic de săptămâna trecută, procesul care ar putea duce la o reducere a ratei cheie a dobânzii în următoarele luni ar putea începe cu adevărat, scrie Portfolio.

    Rata dobânzii de referinţă de 18% şi dobânda de bază de 13% ră­mân neschimbate.

    Potrivit analiştilor, rata de refe­rin­ţă a dobânzii ar putea fi redusă încă din luna mai în cazul în care cursul forintului rămâne stabil până atunci, iar mediul de risc extern nu se deteriorează. Este posibil însă ca banca să amâne prima relaxare efec­tivă până în iunie, când se publică raportul de inflaţie.

    Cu mulţi economişti spunând că inflaţia din Europa Centrală şi-a atins vârful, ultima decizie a băncii cen­trale ungare pregăteşte calea pen­tru prima reducere de dobânzi din regiune din 2021, când strategii au început o înăsprire severă a politicii monetare pentru a domoli inflaţia, notează Reuters.

    JPMorgan se aşteaptă la o redu­cere cu 100 de puncte bază a dobânzii de referinţă în iunie la 17%, urmată de o serie de decizii similare.

    Banca centrală ungară a declarat că ultimele date privind inflaţia, in­dicând o rată de peste 25%, sunt în linie cu aşteptările. Comisia Euro­pea­nă vede inflaţia din Ungaria atin­gând 16,4% în acest an, cea mai ridi­cată rată din Uniunea Europeană.

    Spre deosebire de banca centrală ungară, banca centrală a Poloniei s-a declarat recent gata să majoreze dobânzile dacă va fi nevoie.

    Consiliul monetar al băncii centrale poloneze este pregătit să majoreze dobânzile, dar acest lucru nu este necesar în acest moment, a declarat Ireneusz Dabrowski, membru al consiliului băncii, potrivit The First News.

    Luna trecută, banca şi-a menţinut dobânda neschimbată la 6,75% pentru a şaptea oară consecutiv după 11 majorări consecutive menite să reducă inflaţia.

    Polonia se confruntă la rândul său cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei  in Europa, aceasta atingând în martie 16,1% faţă de anul anterior, în scădere uşoară de la 18,4% în februarie.

     

  • Franţa înregistrează un nivel record al inflaţiei în luna februarie din cauza creşterii preţurilor la alimente

    Avântul inflaţiei franceze din luna februarie a depăşit aşteptările analiştilor, menţinând presiunea asupra guvernului şi a Băncii Centrale Europene pentru a combate creşterea preţurilor, raportează Bloomberg.

    Preţurile de consum au crescut cu 7,3% faţă de anul trecut, cea mai agresivă creştere înregistrată în Franţa din istoria zonei euro. Agenţia de statistică Insee raportase iniţial o creştere de 7,2%. 

    Deşi revizuirea este mică, factorii de decizie politică urmăresc tendinţa de creştere extrem de atent, în timp ce încearcă să îşi traseze următorii paşi.

    BCE urmează să îşi respecte intenţia de a majora ratele cu 50 de puncte de bază joi, însă strategiile ulterioare sunt mai puţin clare, mai ales în contextul în care prăbuşirea Silicon Valley Bank a zguduit pieţele internaţionale. 

    În Franţa, inflaţia a devenit o mare provocare politică pentru preşedintele Emmanuel Macron, care coincide cu promovarea de către acesta a unei revizuiri controversate a pensiilor. Săptămâna trecută, guvernul său a negociat un acord cu marile companii de retail pentru a aplatiza marjele la articolele esenţiale, în timp ce gospodăriile se luptă cu o creştere rapidă a preţurilor la alimente. 

    Agenţia de statistică Insee a declarat în raportul său de miercuri că alimentele, serviciile şi produsele manufacturate au fost principalii factori care au contribuit la creşterea mai rapidă a preţurilor de la un an la altul, în timp ce creşterea costurilor energetice a încetinit. Măsura inflaţiei subiacente – care este urmărită îndeaproape de bancherii centrali – a ajuns la 6,1% în februarie, după 5,6% în ianuarie.

  • Inflaţia zdruncină întregul continent: Preţurile de consum din Elveţia au crescut în februarie cu 3,4% faţă de anul precedent. Saltul neaşteptat se datorează în mare măsură tarifelor aeriene şi chiriilor

    Inflaţia elveţiană a accelerat în mod neaşteptat luna trecută, ceea ce sugerează că banca centrală va trebui să continue să majoreze costurile de împrumut, potrivit Bloomberg.

    Preţurile de consum au crescut cu 3,4% în februarie faţă de anul precedent, a anunţat luni Oficiul Federal de Statistică. Acest lucru contrastează cu estimarea mediană dintr-un sondaj Bloomberg, care prevedea o încetinire la 3,1%. Saltul s-a datorat în principal creşterii preţurilor transportului aerian, pachetelor de vacanţă, chiriilor şi benzinei. 

    Inflaţia de bază, care exclude elemente precum energia şi alimentele, a accelerat pentru a treia lună, ajungând la 2,4%. 

    În timp ce Elveţia are cele mai mici rate ale inflaţiei dintre toate economiile avansate, accelerarea de luna trecută înseamnă că Banca Naţională a Elveţiei, care a majorat deja ratele cu 175 de puncte de bază din iunie, va continua probabil să înăsprească ratele atunci când oficialii se vor întâlni la 23 martie. Economiştii intervievaţi de Bloomberg preconizează încă o majorare de 50 de puncte de bază.

    Preşedintele BNS, Thomas Jordan, a subliniat că dinamica inflaţionistă subiacentă este „mai puternică decât ceea ce BNS este pregătită să tolereze”. 

    Banca centrală şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că, în prezent, şansele ca firmele să repercuteze scumpirile asupra clienţilor sunt considerabil mai mari decât înainte. În plus, piaţa elveţiană a forţei de muncă nu dă semne de slăbiciune, iar lipsa de lucrători riscă să alimenteze salariile. 

    Pe baza indicatorului armonizat al Uniunii Europene, creşterea preţurilor de consum din Elveţia s-a situat la 3,2%, mai puţin de jumătate din ritmul înregistrat în zona euro din jur.

  • BCE devine cea mai aspră dintre băncile centrale: Investitorii pariază că Banca Centrala Europeana îşi va majora ratele dobânzilor la 3,75% până în septembrie

    Investitorii pariază că Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor până la cele mai ridicate niveluri din toate timpurile, stimulaţi de rezistenţa economiei zonei euro şi de semnele că inflaţia s-ar putea dovedi mai greu de ţinut în frâu decât se aşteaptau analiştii, scrie Financial Times.

    Pieţele swap estimează o creştere a ratei de depozit a BCE la 3,75% până în septembrie, faţă de nivelul actual de 2,5%. Acest nivel ar egala vârful atins de indicele de referinţă în 2001, atunci când BCE încă încerca să susţină valoarea monedei euro nou lansate.

    „Este cu adevărat surprinzător să vedem că BCE a devenit cea mai aspră dintre marile bănci centrale”, a declarat Sandra Phlippen, economist şef la banca olandeză ABN Amro.

    Pieţele au revizuit în creştere previziunile privind ratele dobânzilor după recenta publicare a detelor din zona euro privind activitatea dinamică din sectorul serviciilor şi cererile salariale.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat marţi că banca „analizează foarte atent situaţia salariilor” – un indiciu al îngrijorării că o creştere puternică a salariilor în acest an va menţine presiunea asupra preţurilor, deoarece companiile transferă costurile asupra consumatorilor.

    Randamentul obligaţiunilor germane cu scadenţa la doi ani a atins marţi un maxim al ultimilor 14 ani, de 2,95%, după ce indicele managerilor de achiziţii S&P Global a depăşit previziunile.

    Perspectiva unor noi creşteri substanţiale ale ratelor în zona euro contrastează cu cea a SUA şi a Regatului Unit, care sunt considerate în general ca fiind mai aproape de finalul ciclului de creştere a ratelor dobânzilor, deoarece au majorat deja costurile de împrumut mai devreme şi mai agresiv decât BCE.

    Cu toate acestea, pieţele bursiere din SUA au scăzut puternic marţi, deoarece datele economice au determinat investitorii să reevalueze cât de mult ar mai putea creşte dobânzile Rezervei Federale.

    Inflaţia din zona euro a fost de 8,5% în ianuarie, comparativ cu 6,4% în SUA, în timp ce inflaţia din Marea Britanie rămâne în continuare de două cifre. Cu toate acestea, nivelul inflaţiei a scăzut mai repede decât se aştepta, iar perspectivele anemice de creştere ale ţării au diminuat presiunea asupra Băncii Angliei pentru a majora ratele.

    În ultima săptămână, Goldman Sachs, Barclays şi Berenberg au ridicat la 3,5% previziunile lor cu privire la cât de mult va mai creşte BCE ratele. Miercuri, Deutsche Bank şi-a majorat prognoza la 3,75%.

    „Există riscul ca inflaţia să se dovedească a fi mai persistentă decât este estimată în prezent de pieţele financiare”, a declarat săptămâna aceasta pentru Bloomberg Isabel Schnabel, membru al comitetului executiv al BCE.

    Frederik Ducrozet, şeful departamentului de cercetare macroeconomică de la Pictet Wealth Management, a prognozat că ratele BCE vor atinge un vârf de 3,5%, dar a adăugat că banca centrală ar putea „să rămână în modul de înăsprire până în septembrie, iar acest lucru va urca rata dobânzilor aproape de 4%”.

    BCE a majorat deja ratele cu un nivel fără precedent de 3 puncte procentuale din vara anului trecut şi a semnalat luna aceasta că intenţionează să facă o altă mişcare de jumătate de punct procentual în martie.

    Deşi inflaţia din zona euro a scăzut timp de trei luni consecutive, inflaţia de bază – care exclude preţurile la energie şi alimente pentru a arăta presiunile de bază asupra preţurilor – a rămas neschimbată la un nivel record de 5,2% în ianuarie.

     

  • Cutremurul din imobiliare se extinde: Una dintre cele mai mai puternice pieţe de real estate se prăbuşeşte şi pune în pericol economia

    Scăderea preţurilor locuinţelor din Suedia a continuat nestingherită în ultima lună a anului, sugerând că anul 2023 ar putea oferi puţină uşurare pentru o piaţă imobiliară deja aflată în dificultate, relatează Bloomberg.

    Preţurile din întreaga ţară au scăzut acum cu aproape 17% de la vârful atins în primăvară, potrivit creditorului ipotecar de stat SBAB. Cea mai gravă prăbuşire a pieţei din anii ’90 încoace se apropie de un teritoriu în care previziunile de 20% ale majorităţii economiştilor – inclusiv ale băncii centrale – încep să pară prea conservatoare. 

    Ţara nordică nu este nici pe departe singura care suferă din cauza scăderii valorii proprietăţilor. După ce au cunoscut o perioadă de boom în timpul pandemiei, creşterile ratelor dobânzilor de către băncile centrale au declanşat o scădere a pieţei imobiliare la nivel mondial, inclusiv în Canada, Australia şi Noua Zeelandă. Preţurile locuinţelor scad, de asemenea, şi în Danemarca, Norvegia şi Finlanda, deşi într-un ritm mult mai lent.

    Noile date rezumă un an prost pentru proprietarii suedezi de locuinţe şi pentru firmele imobiliare, care trebuie să se adapteze la scăderea valorii proprietăţilor lor ca urmare a creşterii costului vieţii şi a împrumuturilor, precum şi a perspectivelor economice sumbre. 

    Suedezii sunt deosebit de sensibili la modificările ratelor dobânzilor, deoarece aproximativ 64% dintre locuitorii acestei naţiuni de 10 milioane de locuitori sunt proprietari de case, însă majoritatea nu au credite ipotecare cu rată fixă pe termen lung. Transmiterea rapidă a patru creşteri bruşte ale ratelor de dobândă de la Riksbank a exacerbat suferinţele pieţei, banca centrală aducând dobânda sa cheie la 2,5% în noiembrie, de la zero în aprilie. Este de aşteptat ca rata sa crească din nou luna viitoare.

    Preţurile locuinţelor au scăzut cu 2% în decembrie faţă de luna precedentă, ajustate în funcţie de variaţiile sezoniere, a anunţat luni SBAB. Aceasta urmează unui declin de 2,2% în noiembrie şi de 2,3% în octombrie, potrivit unui indicator bazat pe datele de tranzacţionare de pe site-ul de anunţuri imobiliare Booli al SBAB.

    SBAB a raportat, de asemenea, timpi de listare mai lungi pe site-ul său, pe măsură ce piaţa s-a răcit.

    Preţurile pentru casele unifamiliale au scăzut acum cu 19% faţă de vârful din primăvara anului 2022, în timp ce preţurile apartamentelor au scăzut cu 14%, a precizat SBAB. 

    Cu toate acestea, băncile din Suedia sunt relativ bine protejate de cele mai grave dificultăţi de pe piaţa imobiliară, deoarece creditarea se bazează pe capacitatea de rambursare a împrumutaţilor, iar achitarea datoriilor la un credit ipotecar este rară. Adevăratul risc pentru creditori este reprezentat de proprietăţile imobiliare comerciale, întrucât împrumuturile pentru proprietăţi comerciale reprezintă între 16% şi 36% din stocurile de credite ale marilor bănci.

  • Tensiunile sunt în creştere pentru că scumpirile dramatice din Europa Centrală şi de Est vor persista vreme mai îndelungată

    Europa Centrală şi de Est se află de luni întregi în prima linie a bătăliei cu inflaţia, conducând atât din punct de vedere al accelerării presiunilor in­flaţioniste, cât şi al eforturilor câteo­dată inegale ale băncilor cen­trale din regiune de a le restrânge, scrie Euractiv.

    În timp ce în Europa occidentală preţurile sunt aşteptate a fi aduse sub control în decurs de un an, în această regiune inflaţia ar putea persista.

    Preţurile pâinii şi brânzei au cres­cut cu aproximativ 70% în termeni anuali în Ungaria în septembrie, în timp ce preţurile zahărului au urcat cu 50% în Polonia.

    Cu sindicatele negociind majo­rări salariale consistente pentru men­ţinerea puterii de cumpărare şi com­paniile majorând preţurile pentru a-şi proteja marjele de profit, riscurile ca încetinirea economică ce urmează să nu restrângă inflaţia în măsura în care bancherii centrali speră sunt în creştere. În Ungaria, inflaţia nu pare deocamdată să fi atins un vârf, iar puterea de cumpărare a salariilor s-a deteriorat în septembrie, potrivit Budapest Business Journal.

    „Cu cât inflaţia şi presiunile sala­riale se menţin atât de puternice, cu atât creşte riscul ca dobânzi mai mari şi creşteri mai însemnate ale şoma­jului să fie necesare pentru slăbirea cererii şi restabilirea stabilităţii preţu­rilor“, a declarat Nicholas Farr, eco­nomist în cadrul Capital Economics, pentru Euractiv.

    Credibilitatea băncilor centrale din regiune a fost testată luna trecută când prăbuşirea forintului a forţat banca centrală maghiară să opereze o majorare de urgenţă a dobânzii la săptămâni după ce aceasta încercase să pună capăt scumpirii creditului cu inflaţia încă în creştere.

    Şi în Polonia, majoritatea strate­gi­lor băncii centrale sugerează un sfâr­şit al majorărilor de dobânzi cu creşterea aşteptată să încetinească puternic în 2023, însă menţinerea inflaţiei sub control ar putea fi dificilă cu guvernul având în plan cheltuieli înaintea alegerilor naţionale.

    În Cehia, guvernatorul băncii centrale Ales Michl a anunţat că dobânzile se vor menţine ridicate pentru o vreme, o reducere nefiind prognozată încă, în condiţiile în care presiunile inflaţioniste din afară se menţin ridicate, scrie Reuters.

    Gospodăriile din regiune se aşteaptă la noi creşteri de preţuri, iar negocierile salariale vor conduce la o creştere mult mai mare a salariilor decât în trecut, notează Euractiv.

    Impactul economic al războiului din Ucraina a exacerbat presiunile inflaţioniste deja ridicate datorate deficitelor de forţă de muncă, anilor de costuri de finanţare ultrascăzute şi stimulente fiscale. Iar în ECE nu există niciun semn că presiunile asupra preţurilor vor slăbi în curând.

    Marek Drimal, strateg la SocGen, se aşteaptă ca inflaţia din Polonia să atingă un vârf de peste 20% în februarie şi să depăşească 10% cel puţin până la sfârşitul anului 2024. Inflaţia din Ungaria ar putea atinge 24% în februarie-aprilie, ajungând la o singură cifră la mijlocul anului 2024.

    Potrivit unui sondaj al băncii centrale cehe, companiile se aşteaptă ca inflaţia anuală să se situeze la 10,3% într-un an şi la 7,5% în trei ani.

    Economiştii Erste avertizează că inflaţia din regiune ar putea deveni un „fenomen persistent“.

  • Cu inflaţia dezlănţuită, Fed-ul va majora probabil dobânzile şi mai agresiv. Îi va urma BCE calea?

    Banca centrală americană ar putea majora costurile de finanţare mai rapid şi mai în forţă decât era aş­teptat anterior după ce ultimele date au arătat că inflaţia nu se temperează cum se anticipase, ci dimpotrivă, se generalizează, scrie Reuters.

    Preţurile din SUA s-au menţinut ridicate în august deşi ritmul general al inflaţiei a încetinit pentru a doua lună consecutiv. Indicele preţurilor de consum a arătat că preţurile au fost cu 8,3% mai mari luna trecută com­parativ cu august 2021.

    În pofida declinului, preţurile au urcat la nivelul unei game largi de bunuri şi servicii. Preţurile de con­sum au urcat cu 0,1% luna trecută faţă de iulie, în timp ce economiştii anticipaseră un declin, şi cu 8,3% faţă de august 2021.

    Datele au indicat de asemenea o accelerare a inflaţiei în sectorul servi­ciilor şi o creştere îngrijorătoare a costului chiriilor, ceea ce va îngreuna lupta băncii centrale cu inflaţia.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, şi colegii săi au majorat deja dobân­zile mai rapid în acest an decât în orice altă perioadă din anii 1980 pen­tru a combate inflaţia.

    După anunţul privind inflaţia, investitorii s-au grăbit să parieze pe o a treia majorare consecutivă de 75 de puncte bază, care ar duce actuala do­bân­dă de politică a Fed de la nivelul actual de 2,25%-2,5% la 3%-3,25%, anticipând un nivel al dobânzii de 4,25%-4,5% pentru începutul anului viitor. Unii economişti, precum cei ai Nomura, cred că o majorare cu 100 de puncte bază este mult mai pro­­babilă acum.

    Steven Blitz, economist la TS Lombard, arată că datele recente, combinate cu creşterea salariilor şi o piaţă a muncii sub presiune înseamnă că Fed-ul „nu va ajunge să creeze povestea privind o aterizare blândă a economiei“, notează Financial Times.

    În ultimele săptămâni, strategii Fed şi-au reafirmat angajamentul de a readuce inflaţia sub control, averti­zând cu privire la riscuri în cazul în care s-ar permite ca presiunile infla­ţioniste să persiste.

    Cât priveşte Banca Centrală Europeană, aceasta a atacat recent inflaţia cu cea mai amplă majorare de dobânzi din istoria sa, de 0,75 de puncte bază, ducând dobânda de referinţă la 1,25%.

    Inflaţia din zona euro a atins un nou maxim record, de 9,1%, în august. BCE a promis noi acţiuni în următoarele luni în condiţiile în care inflaţia din zona euro se situează la cel mai ridicat nivel din aproape o jumătate de secol.

    BCE este în urma multora dintre marile bănci centrale, în special cea americană, în majorarea dobânzilor, iar unii analişti văd ultimele majorări ale acesteia ca pe o încercare de a le prinde din urmă.

  • Banca Centrală Europeană este pe cale de a majora ratele dobânzilor cu 0.75 puncte pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record

    Banca Centrală Europeană se află în pragul unei creşteri de 0.75 puncte a ratelor dobânzilor pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record, chiar dacă riscul unei recesiuni în zona euro continuă să crească, a raportat Bloomberg.

    Decizia fără precedent de înăsprire monetară, care ar ridica rata depozitelor la 0,75% de la 0%, este prezisă de majoritatea economiştilor chestionaţi de Bloomberg, inclusiv de analiştii Wall Street Goldman Sachs, Bank of America şi JPMorgan Chase.

    Peste 40 de bănci centrale au crescut costurile îndatorării cu cel puţin 0.75 puncte în acest an – Analiştii se întreabă dacă BCE va urma trendul înăspririlor monetare cu aceeaşi stricteţe.

    Pariurile investitorilor înclină către o creşte de 75 de puncte de bază, deşi deocamndată nimic nu este decis la nivel oficial. Unii analişti au bătut în retragere în ultimele zile, deoarece datele economice pesimiste au înteţit teama de recesiune. Vocile care se îngrijorează de perspectivele înăspririi monetare susţin o creştere mai modestă de jumătate de punct.

    O înrăutăţire a situaţiei ar face ca BCE să se alăture celor peste 40 de bănci centrale – inclusiv Rezervei Federale – care au efectuat creşteri uriaşe pentru a reduce inflaţia violentă. Printr-o astfel de strategie, BCE ar putea să stimuleze euro, aflat într-o continuă scădere, şi să trimită un mesaj puternic criticilor care susţin că factorii de decizie politică au fost prea lenţi pentru a acţiona în contextul ostilităţilor economice din prezent.

    Perspectiva unei creşteri de 0.75 puncte a ratei dobânzii a luat naştere la sfârşitul lunii trecute din cauza reprezentanţilor Consiliului guvernamental care au participat la retragerea anuală a Fed din Jackson Hole. Chiar şi unii dintre colegii lor mai precauţi au îndemnat la o acţiune în forţă a BCE.

    Preţurile au crescut cu 9,1% faţă de august 2021 — de aproape cinci ori ţinta de 2% a BCE pe termen mediu — în timp ce o măsură care exclude alimentele şi energia a atins, de asemenea, un maxim istoric. Consumatorii chestionaţi de BCE prevăd o inflaţie de 5% în următoarele 12 luni şi 3% peste trei ani.

    Situaţia euro nu a ajutat deloc. Scăderea monedei sub dolarul american a înăsprit costul importurilor, în special al mărfurilor cu preţul în dolari. Orice creştere mai mică de trei sferturi de punct riscă generarea unei slăbiciuni suplimentare, potrivit lui Anatoli Annenkov, analist la Societe Generale.

    Reprezentanţii BCE se vor confrunta cu opoziţia economistului şef Philip Lane, care a propus o „serie calibrată în mai multe etape, în schimbul unor creşteri mai mari şi mai rare”.

    Există şi semne ale unui disconfort politic. Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a avertizat săptămâna aceasta că înăsprirea monetară „trebuie să fie compatibilă cu o cale de redresare economică eficientă”.