BusinessMagazin

Tag: asigurari

  • Despăgubirile plătite de asigurători pe zona asigurărilor de sănătate au crescut de aproape 12 ori în ultimul deceniu, în timp ce subscrierile au crescut de 6 ori

    ♦ Signal Iduna conduce topul despăgubirilor plătite pe zona asigurărilor de sănătate în 2021, dar în urmă cu 5 ani, Allianz-Ţiriac era lider, cu o cotă de piaţă a despăgubirilor pe sănătate de peste 30% ♦ În ultimii 10 ani, se observă că topul a înregistrat modificări, iar companiile şi-au reglat atât prezenţa, cât şi ponderea.

    Segmentul asigurărilor de sănătate, o linie de business efervescentă care şi-a crescut volumul subscrierilor de 6 ori în ultimii 10 ani, la circa 500 mil. lei, a înregistrat şi o valoare în creştere a despăgubirilor până la 281 mil. lei la finalul anului 2021, majorarea comparativ cu anul 2012 fiind de aproape 12 ori.

    Deşi ritmul de creştere a valorii despăgubirilor în asigurări de sănătate din ultimul deceniu a fost de 12 ori, de două ori mai accentuat faţă de evoluţia subscrierilor, nivelul despăgubirilor plătite de asigurători s-a menţinut la aproximativ jumătate faţă de subscrieri.

    Pe de altă parte, analizând evoluţia despăgubirilor pe acest segment al asigurărilor de sănătate înseamnă, în acelaşi timp, şi o creştere privind accesarea serviciilor oferite de asigurători prin acest tip de poliţe. Prin urmare, se poate observa cum în anul 2017, valoarea despăgubirilor plătite s-a dublat, acela fiind momentul în care cei mai mulţi dintre clienţii companiilor de asigurări care activează pe zona asigurărilor de sănătate au folosit poliţele de sănătate.

    În ceea ce priveşte principalii jucători de pe segmentul asigurărilor de sănătate, Signal Iduna este liderul, atât în privinţa subscrierilor, cât şi a despăgubirilor plătite, cu o cotă de piaţă din valoarea totală a despăgubirilor plătite pe segmentul asigurărilor de sănătate de aproape 27%.

    Comparativ, în urmă cu cinci ani, adică în anul 2017, Allianz-Ţiriac deţinea cea mai mare cotă de piaţă a despăgubirilor plătite pe acest segment, respectiv 30,2%, iar la o privire mai atentă la situaţia din 2012, se observă că doar trei asigurători care sunt acum în top 10 au plătit despăgubiri pe zona asigurărior de sănătate, respectiv Signal Iduna, Allianz-Ţiriac şi Asito Kapital. Celelalte companii fie nu existau, fie nu activau pe acest segment sau plăţile erau foarte mici.

    Din punctul de vedere al subscrierilor, segmentul asigurărilor de sănătate a ajuns la aproape 500 mil. lei la finalul anului 2021, cu 10,2% mai mult faţă de anul 2020. Comparativ cu anul 2012, creşterea a fost de 6 ori mai mare. Raportat la întreaga piaţă a asigurărilor, segmentul asigurărilor de sănătate are o pondere de sub 4%.

    mircea.nica@zf.ro

     

  • Grupul Allianz raportează venituri totale de 81,2 mld. euro în S1/2022, plus 7,2% an/an. Profitul operaţional a consemnat un avans de 1,2%, până la 6,7 mld. euro

    Grupul Allianz, prezent pe piaţa din România prin intermediul companiei de asigurări Allianz-Ţiriac, a încheiat primul semestru (S1) din 2022 cu venituri totale de 81,2 mld. euro, în creştere cu 7,2%, faţă de perioada similar a anului trecut, în timp ce profitul operaţional s-a majorat cu doar 1,2%, până la 6,7 mld. euro, potrivit informaţiilor transmise vineri de reprezentanţii Allianz.

    Rata de solvabilitate a grupului a fost de 200%.

    “Profitul operaţional şi rata de solvabilitate a grupului s-au dovedit rezistente la volatilitatea ridicată şi mediul economic fundamental slăbit. Suntem bine poziţionaţi pentru a gestiona impactul inflaţiei ridicate şi al presiunilor economice care sunt evidente în Europa”, a transmis Oliver Bäte, CEO al Grupului Allianz.

    Instituţia a ajuns la un profit net atribuit acţionarilor de 2,3 mld. euro, în scădere cu 52,7% faţă de T1/2021, ca urmare a creşterii provizioanelor în T1/2022.

    Ţinta de profit operaţional pentru 2022 a fost confirmată la 13,4 miliarde de euro, cu o marjă de eroare de 1 miliard de euro.

     

  • Ce salarii şi ce averi au şefii ASF, cei responsabili cu supravegherea BVB, pensiilor private şi asigurărilor

    ♦ Cei nouă membri ai ASF primesc în total circa 991.700 de euro (4,9 mil. lei) pe an.

    Ziarul Financiar a analizat cele mai recente declaraţii de avere ale membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), adică aceia responsabili direct de funcţionarea în condiţii optime a pieţei de capital, a pieţei asigurărilor şi a fondurilor de pensii din România.

    Astfel, ZF a observat că salariile celor nouă membri ai consiliului ASF ajung şi la 12.600 de euro lunar, cum este cazul preşedintelui, că toţi au conturi curente şi depozite bancare şi că doar doi dintre aceştia au investiţii pe piaţa bursieră, respectiv în fonduri de investiţii sau în acţiuni.

    Consiliul ASF este format din nouă membri, dintre care cinci sunt executivi – preşedintele, prim-vicepreşedintele şi trei vicepreşedinţi – iar patru sunt membri neexecutivi. Aceştia au fost numiţi pentru un mandat de cinci ani, începând cu data de 14 noiembrie 2018, în timp ce Nicu Marcu a fost numit preşedinte în vara anului 2020.

     

  • Ultimul deceniu a şters 40% din numărul de angajaţi din industria de asigurări

    ♦ Salariile din industrie s-au dublat în ultimii 10 ani, însă numărul companiilor din piaţă a scăzut puternic ♦ În 2013, în piaţa de asigurări din România activau 38 de companii, iar la finalul anului trecut mai rămăseseră 26 de firme ♦ În ultimul deceniu, piaţa asigurărilor a trecut prin multe transformări, printre care trei falimente şi ieşirea din piaţă a unor jucători.

    Numărul angajaţilor din industria locală de asigurări a scăzut cu aproape 40% în ultimul deceniu, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar.

    Astfel, în industria de activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii lucrau 8.700 de persoane în luna aprilie a acestui an, în scădere de la 14.200 de persoane în luna aprilie a anului 2013.

    În această perioadă, salariile din sector au crescut cu 107%, adică s-au dublat, însă nu au ţinut pasul cu ritmul de creştere al salariului mediu net pe economie, care a crescut cu circa 140%. Un angajat din industria de asigurări câştiga aproape 7.800 de lei net în luna aprilie a acestui an, în creştere de la circa 3.760 de lei în aceeaşi lună din anul 2013.

    Numărul companiilor din acest sector a scăzut şi el puternic în ultimul deceniu. La sfârşitul anului trecut, pe piaţa de asigurări din România erau active 26 de companii autorizate şi reglementate de ASF, dintre care 13 erau companii de asigurări generale, 7 erau companii de asigurări de viaţă şi 6 aveau activitate combinată. În 2013, numărul total al companiilor din piaţă era de 38, conform datelor de la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    În ultimul deceniu, piaţa asigurărilor a trecut prin multe transformări, printre care trei falimente şi ieşirea din piaţă a unor jucători. Anul trecut a adus un nou şoc pe această piaţă, un nou faliment, cel al City Insurance, al treilea în ultimii şase ani, după cele ale companiilor Astra şi Carpatica. Până în luna septembrie 2021, City Insurance ajunsese liderul întregii pieţe şi conducea atât segmentul asigurărilor generale, cât şi zona de RCA şi a asigurărilor de garanţii.

    Cu toate astea, piaţa asigurărilor a crescut de-a lungul timpului, ajungând în 2021 la un nivel record al subscrierilor, de 14,3 mld. lei, cu cel mai puternic ritm de creştere de la an la an din ultimul deceniu.

    Cei mai mari jucători din această piaţă sunt companii precum: Euroins România, Allianz Ţiriac, Groupama Asigurări, Omniasig, Asirom, NN Asigurări de Viaţă, Grawe România, BCR Asigurări de Viaţă, Generali şi Uniqa Asigurări după volumele primelor brute subscrise la nivelul pieţei, după cum arată cele mai recente date de la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

     

  • Dezvăluirile dezastrului de la City Insurance: care sunt motivele oficiale pentru care compania de asigurări a dat faliment

    Falimentul City Insurance, cel mai mare asigurător din piaţă, care domina segmentul RCA cu o cotă de piaţă de 43%, începe să prindă un nou contur. Compania a vândut poliţe sub tariful notificat pentru a-şi creşte semnificativ cota de piaţă, nu a recuperat creanţele de la reasigurători, nu a plătit daunele la timp, ceea ce a dus la penalităţi şi cheltuieli de executare, a achitat dobânzi pentru anumite împru­muturi de la acţionarul majoritar şi de la o companie străină, împrumuturi care nu au fost folosite de City Insurance, toate ducând la deficite şi cheltuieli semnificative.

    ♦ City Insurance a vândut poliţe sub tariful notificat la ASF pentru a-şi creşte cota de piaţă ducând la un deficit de 1,2 mld. lei ♦ CITR a constatat, printre altele, că anumite persoane din conducerea sau supravegherea companiei pot atrage anumite răspunderi privind cauzele falimentului ♦ Peste 700 mil. lei sunt sume pe care City Insurance le are de recuperat din regrese şi reasigurare.

    Falimentul City Insurance, cel mai mare asigurător din piaţă, care domina segmentul RCA cu o cotă de piaţă de 43%, începe să prindă un nou contur. Compania a vândut poliţe sub tariful notificat pentru a-şi creşte semnificativ cota de piaţă, nu a recuperat creanţele de la reasigurători, nu a plătit daunele la timp, ceea ce a dus la penalităţi şi cheltuieli de executare, a achitat dobânzi pentru anumite împru­muturi de la acţionarul majoritar şi de la o companie străină, împrumuturi care nu au fost folosite de City Insurance, toate ducând la deficite şi cheltuieli semnificative.

    Deşi acestea sunt o parte din cauzele pentru care City Insurance s-a prăbuşit, problemele se transpun dincolo de o simplă gestionare a banilor. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO-ul CITR, a explicat că analiza CITR a identificat situaţii de atragere a răspunderii pentru persoanele responsabile administrării şi gestionării companiei. CITR nu a fur­nizat detalii privind persoanele asupra că­rora se atrage răspun­de­rea. CITR va formula cererea de atra­gere a răspunderii pentru fap­tele atribuite persoa­nelor care au condus la falimentul City Insurance.

    „Considerăm că analiza unei companii de asigurări trebuie să privească atât modul în care şi-a desfăşurat activitatea, de la vânzarea poliţei până la producerea daunei şi modului în care a fost gestionat patrimoniul obţinut din activitatea de asigurări. În anumite situaţii, falimentul unei societăţi, chiar cu răspundere limitată cum este City Insurance poate presupune extinderea răspunderii civile asupra acelor persoane care au administrat acea societate“, a spus Paul-Dieter Cîrlănaru în cadrul unei conferinţe organizată de CITR privind cauzele falimentului City Insurance.

     

    Principalele cauze care au dus la falimentul City Insurance:

    ► Vânzarea poliţelor sub tariful notificat, cu scopul de a creşte cota de piaţă, ceea ce a generat un deficit de 1,2 mld. lei în perioada 2018-2021

    ► Lipsa demersurilor pentru recuperarea creanţelor de la reasigurători – deficit de 422 mil. lei (sold la decembrie 2021)

    ► Neplata la timp a daunelor ce a dus la plăţi de penalităţi şi cheltuieli de executare de peste 45 mil. lei

    ► Pierderi constante la nivelul filialelor din Grecia şi Italia pe perioada 2017-2021, deficit de 185 mil. lei

    ► Nerecuperarea creanţelor în regrese – deficit de 54 mil. lei (sold la decembrie 2021)

    ► Împrumuturi fără substanţă economică în valoare de 125 mil. euro contractate de City Insurance, care fac obiectul unor cercetări penale naţionale şi internaţionale

    ► Achitarea de dobânzi şi a unui onorariu de succes în valoare de 147 mil. lei, aferente unor împrumuturi de la acţionarul majoritar şi de la o companie străină, împrumuturi care nu au fost folosite de City Insurance

    ► Nerecuperarea împrumuturilor acordate societăţii affiliate: City Invest & Management, în cuantum de 57 mil. lei (sold la 31 decembrie 2021)

    ► Pierderile rezultate din vânzarea unor imobile şi terenuri achiziţionate la valori ridicate în perioada 2012-2014. Diferenţa dintre valoarea de achiziţie şi valoarea de vânzare în 2019-2020 se ridică la suma de 42,6 mil. lei

     

    Incidenţele identificate de CITR care atrag răspunderea persoanelor la cauzele falimentului City Insurance:

    Încadrările legale ale cauzelor identificate, extrase din lege:

    ► au dispus în interes personal continuarea unei activităţi care conducea în mod vădit societatea de asigurare/reasgiurare la încetarea de plăţi

    ► au folosit activele şi/sau creditele societăţii de asigurare/reasigurare în interes propriu şi al altor persoane

    ► au ţinut o contabilitate fictivă, au facilitat dispariţia unor documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea potrivit legii

    ► au deturnat ori au ascuns o parte din activul societăţii de asigurare/reasigurare sau au mărit în mod fictiv pasivul acesteia

    ► au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura societăţii de asigurare/reasigurare fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi

    ► au întocmit situaţii financiare anuale, alte situaţii contabile ori raportări, cu nerespectarea prevederilor legale

    ► în cadrul acţiunilor interne de verificare, nu au identificat şi/sau nu au sesizat, din culpa acestora, faptele care au condus la fraude şi/sau la o gestiune defectuoasă a patrimoniului societăţii de asigurare/reasigurare

     

    Membrii conducerii City Insurance în momentul intrării În faliment:

    ► Renato Szilagyi, preşedinte directorat

    ► Buzera Barbu Mircea, vicepreşedinte al directoratului

    ► Spyridon Stavros Mavrogalos Fotis, membru al directoratului

    ► Browne Woodthorpe Robert, preşedinte al Consiliului de Supraveghere

    ► Rossler Max Walter, vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere

    ► Pascale Cristian, membru al Consiliului de Supraveghere

    ► Arampova Aelita, membru al Consiliului de Supraveghere

    ► Papanikolaou Epameinondas, membru al Consiliului de Supraveghere

     

    Exemple de conducători ai City Insurance:

    ► Dan Odobescu, director general al City Insurance în perioada 2012-2017

    ► Papanikolaou Epameinondas,  preşedinte al directoratului City Insurance 2018-2020

  • Piaţa asigurărilor marchează un record istoric pe fondul creşterii substanţiale a concurenţei – ASF

    Primele brute subscrise aferente asigurărilor generale au crescut, conform ASF, cu 53,9%, în timp ce primele aferente asigurărilor de viaţă au urcat cu 16,1%. Motorul pieţei continuă să rămână segmentul RCA, cu o creştere de 102,2% a primelor brute subscrise, până la aproape 2,4 miliarde lei. Creşteri importante au fost consemnate şi pe segmentul asigurărilor de sănătate (+28%), al asigurărilor CASCO (+12,4%) şi al asigurărilor de incendiu şi calamităţi naturale (+11%).

    O evoluţie remarcabilă se poate constata şi în ceea ce priveşte nivelul de concurenţă din piaţă. La finalul trimestrului I al anului 2022, primele patru societăţi de asigurare deţineau cote de piaţă comparabile, formate din două cifre. Diferenţa dintre primul loc, pe care îl ocupă societatea Euroins România şi locul al patrulea, societatea Omniasig VIG, era de sub 7,5 puncte procentuale. Prin comparaţie, la finalul primului trimestru din 2021, între prima poziţia şi a patra poziţie din top era o diferenţă de peste 9 puncte procentuale.

    Procesul de diversificare este chiar mai clar raportat strict la asigurările RCA, scrie autoritatea financiară. Pe această linie de asigurări, trei societăţi au cote de piaţă formate din două cifre, în timp ce alte trei societăţi controlează procente notabile, de peste 7%. Primii doi jucători controlau 55,6% din piaţă, la finalul lunii martie 2022, în timp ce în perioada similară a anului 2021, cele două companii din fruntea clasamentului cumulau peste 77%, ceilalţi jucători având cote de piaţă neglijabile.

    Rezultatele aferente primelor trei luni din 2022 arată că majorarea substanţială a primelor subscrise a avut loc pe o bază sănătoasă, în condiţiile în care principalii indicatori de solvabilitate şi lichiditate s-au îmbunătăţit. În perioada amintită, firmele de asigurare au plătit despăgubiri de peste 1,5 miliarde de lei. Coeficientul de lichiditate a urcat la 2,44, de la doar 1,59 în primul trimestru din 2021 şi 2,35 la finalul anului trecut. În acelaşi timp, ratele SCR şi MCR, care evidenţiază solvabilitatea companiilor în contextul normelor Solvency II, au fost supraunitare la nivelul întregii pieţe, cu o creştere de 11% pentru SCR, principalul indicator de solvabilitate.

    O îmbunătăţire poate fi remarcată şi în ceea ce priveşte indicatorii de daunalitate: rata daunei şi rata combinată a daunei. Deşi rămâne supraunitară la nivel de piaţă, nivel care indică faptul că firmele de asigurare au plăţi de daune şi cheltuieli cumulate peste nivelul primelor câştigate, rata combinată a daunei a scăzut de la 110,54% în prima parte a lui 2021 la 106,13% la finalul lunii martie 2022. De remarcat este că 3 dintre cele 7 companii autorizate de A.S.F. să practice şi RCA au înregistrat rate combinate ale daunei subunitare.

  • Cea mai zbuciumată piaţă din economie Asigurările RCA, de 6 mld. lei, au trecut prin trei falimente, plecări de companii şi o reaşezare masivă a cotelor de piaţă

    ♦ Începutul anului 2022 aduce pentru principalii jucători rămaşi pe zona RCA cote de piaţă de două, chiar trei ori mai mari decât la finalul anului 2021.

    Asigurările obligatorii auto (RCA), cea mai con­troversată linie de business a companiilor de asigurări, au trecut prin trei mari falimente în ultimii 10 ani, Astra Asigurări, Carpatica Asig şi acum City Insurance, timp în care numărul jucătorilor s-a restrâns, piaţa şi-a triplat volumul subscrierilor până la aproape 6 mld. lei, iar asigurătorii şi-au reaşezat cotele de piaţă.

    În urmă cu 10 ani, piaţa RCA avea un volum al subscrierilor de circa 2 mld. lei şi 11 companii care activau pe această linie de business.

    În timp, o parte din jucători au renunţat să mai aibă RCA în portofoliu, iar piaţa s-a împărţit la companiile rămase.

    De-a lungul ultimului deceniu, cotele de piaţă ale companiilor de asigurări din zona RCA au fluctuat, fiecare urmărindu-şi strategia. În timp ce pentru unii asigurători RCA-ul era un business pe care şi-l doreau în volum cât mai mic în portofolii, alte companii aveau portofoliile contu­rate în jurul acestei linii de business.

    Deşi anul 2021 a reprezentat un punct de cotitură pentru piaţa RCA, falimentul City Insurance fiind cel mai mare din istoria pieţei, companii precum Allianz-Ţiriac, Groupama  şi Grawe, care aveau cote de piaţă modeste pe zona RCA, au început să devină mai active.  Astfel, finalul anului 2021 şi debutul anului 2022 au adus un nou lider al pieţei RCA, Euroins România, care după mai multe eforturi a reuşit să îşi stabilizeze poziţia, ieşirea din piaţa RCA a unui jucător care îşi conturase obiectivele departe de acest segment, Uniqa Asigurări şi intrarea unei noi sucursale franceze pe piaţa RCA, Axeria Iard.

    Prima lună din 2022 a început cu cote de piaţă puternice pentru jucătorii rămaşi, în care se văd creşteri de două, chiar trei ori mai mari ale cotelor faţă de finalul anului 2021, dar pe măsură ce companiile îşi vor continua subscrierile, finalul acestui an va stabili dacă piaţa RCA se îndreaptă spre stabilitate sau spre un alt faliment.

  • Evoluţia inflaţiei a afectat unul din doi români

    76% dintre români sunt îngrijoraţi de o eventuală criză economică care le-ar putea influenţa situaţia financiară, reiese din rezultatele celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR – IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România (2022). 

    Inflaţia galopantă reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 68% dintre respondenţi, urmată de război (64%), incendii şi accidente auto (61%) şi pandemie / îmbolnăviri (57%). Pe măsură ce înaintează în vârstă, proporţia celor care exprimă îngrijorare mare sau foarte mare faţă de eventualitatea survenirii unor evenimente nedorite creşte. Totodată, cei care locuiesc în mediul urban şi cei cu venituri medii sunt mai curând îngrijoraţi de aceste aspecte.

    Barometrul relevă şi faptul că evoluţia inflaţiei i-a afectat pe unul din doi români, în contextul în care puţin peste jumătate dintre respondenţi spun că în ultimul an veniturile le-au rămas la fel.

    În ciuda evoluţiei economice, aproape 4 din 10 intervievaţi cred că vor economisi mai mult în următorul an, faţă de doar 2 din 10 respondenţi care declarau acest lucru în 2021. Similar cu anul trecut, depozitele bancare ar fi principalul loc unde şi-ar plasa disponibilităţile financiare, 4 din 10 alegând această metodă. De asemenea, un sfert dintre intervievaţi spun că ar investi în imobiliare.

    „Acum, mai mult ca niciodată, este important pentru oameni să ştie că există metode de economisire sigure, disponibile oricui, cum ar fi planurile de protecţie financiară oferite de asigurările de viaţă. Asigurările pot reprezenta o soluţie eficientă de a conferi sustenabilitate întregului patrimoniu şi finanţelor unei familii”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

    Barometrul UNSAR-IRES a fost realizat pe un eşantion format din 1.000 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2022, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

     

     

  • ASF: Mai multe companii neautorizate au fost active pe piaţa asigurărilor de garanţii

    „ASF precizează că entităţile care au dreptul să desfăşoare activitate pe teritoriul României, prin intermediul libertăţii de a presta servicii, precum şi în baza dreptului de stabilire, pot fi identificate în cadrul Registrului asigurătorilor şi intermediarilor din SEE, care poate fi consultat pe pagina web a ASF. În acest context, ASF informează că societatea TCS Insurance Company Of Ireland dac, înscrisă în cadrul Registrului, nu a emis până în prezent poliţe pe teritoriul României. Prin urmare, activităţile de intermediere în asigurare, derulate în numele acestei societăţi în România, nu sunt desfăşurate conform prevederilor legale“, susţine reprezentanţii ASF.

    Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, s-a întâlnit în perioada 13 ñ 15 iunie, la Roma, cu preşedintele CONSOB (Commissione Nazionale per le Societ‡ e la Borsa – Comisia Naţională a Societăţilor şi Bursei de Valori), Paolo Savona, şi cu preşedintele IVASS (Istituto per la Vigilanza sulle Assicurazioni – Institutul de Supraveghere a Asigurărilor), Luigi Federico Signorini, conform ASF.

  • Avertisment ASF: Mai multe companii au fost active pe piaţa asigurărilor în ultima perioadă, în special pe asigurări de garanţii, deşi nu sunt autorizate să facă activitatea de asigurare

    Mai multe entităţi care nu sunt autorizate să desfăşoare activitate de asigurare au fost active în ultima perioadă la nivelul pieţei de asigurări din România, precum TCS Insurance Company Of Ireland dac, potrivit informaţiilor transmise de ASF. 

    „ASF precizează că entităţile care au dreptul să desfăşoare activitate pe teritoriul României, prin intermediul libertăţii de a presta servicii, precum şi în baza dreptului de stabilire, pot fi identificate în cadrul Registrului asigurătorilor şi intermediarilor din SEE, care poate fi consultat pe pagina web a ASF. În acest context, ASF informează că societatea TCS Insurance Company Of Ireland dac, înscrisă în cadrul Registrului, nu a emis până în prezent poliţe pe teritoriul României. Prin urmare, activităţile de intermediere în asigurare, derulate în numele acestei societăţi în România, nu sunt desfăşurate conform prevederilor legale“, susţine reprezentanţii ASF.

    Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, s-a întâlnit în perioada 13 ñ 15 iunie, la Roma, cu preşedintele CONSOB (Commissione Nazionale per le Societ‡ e la Borsa – Comisia Naţională a Societăţilor şi Bursei de Valori), Paolo Savona, şi cu preşedintele IVASS (Istituto per la Vigilanza sulle Assicurazioni – Institutul de Supraveghere a Asigurărilor), Luigi Federico Signorini, conform ASF.

    Din delegaţia ASF au făcut parte Nicu Marcu, preşedintele ASF, Ioan Ţara, membru în Consiliul ASF şi Paul Baragă, Director al Direcţiei Supraveghere Integrată.

    Aceste reuniuni fac parte din demersurile ASF††care privesc creşterea transparenţei şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu instituţii europene şi internaţionale similare, au mai transmis reprezentanţii ASF.