BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • Premierul Marcel Ciolacu, înaintea şedinţei de guvern pentru aprobarea bugetului pe 2024: Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din UE. Investiţiile vor fi de 7% din PIB şi sunt bani pentru creşterile de pensii şi de salarii pentru profesori. Nu vor exista creşteri de taxe în 2024

    Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a spus, înaintea şedinţei de guvern în care se va aproba bugetul de stat pentru 2024, că guvernul ţinteşte o creştere economica de 3,4% in 2024, a doua cea mai mare din Uniunea Europeana.

    „Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, asta înseamnă 150 mld. lei în plus la PIB-ul României în acest an. Bugetul asigurărilor sociale arată că există bani atât cât pentru creşterea pensiilor şi sunt prevăzute fonduri pentru creşterea alocaţiilor şi ajutoarelor sociale. Majorăm salariile profesorilor”, a spus Marcel Ciolacu.

    Şedinţa de guvern a început joi în jurul orei 21:00, după mai multe ore de discuţii în coaliţie. Guvernul PSD-PNL va aproba bugetul în această noapte, cu un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024 şi cu venituri în creştere cu 13%, iar cheltuieli majorate cu 10%. Analiştii financiari consultaţi de ZF, Consiliul Fiscal şi mai multe patronate sunt însă de părere că bugetul propus nu este realist şi că guvernul a supraestimat veniturile şi a subestimat cheltuielile.

    Ce a spus Marcel Ciolacu:

    Adoptăm astăzi bugetul de stat pentru 2024, unul axat pe investiţii de circa 7% din PIB. Anul viitor, investiţiile vor contribui cu jumătate la creşterea economică, iar creşterea investiţiilor va fi dublă faţă de cea a consumului. Aici este de fapt cheia dezvoltării economiei, unde, uneori, cu discuţii lungi, uneori aprinse, am lucrat cu toată echipa guvernamentală.

    Ţintim o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, asta înseamnă 150 mld. lei în plus la PIB-ul României în acest an. Bugetul asigurărilor sociale arată că există bani atât cât pentru creşterea pensiilor şi sunt prevăzute fonduri pentru creşterea alocaţiilor şi ajutoarelor sociale. Majorăm salariile profesorilor.

    Investiţiile sunt de 120 mld. lei, un record absolut după anul 1989. Avem cel mai mare buget din istorie la educaţie, cu peste 21 mld. lei mai mult decât în 2023. 6,5 mld. de lei în plus la transporturi pentru alte loturi de autostrăzi, trenuri electrice, vagoane şi modernizarea porturilor.

    Nu vor exista creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv multiplicarea economică a investiţiilor şi luptei contra evaziunii. Avem pretenţii sporite la Fisc şi Vamă în 2024 să-şi facă mai bine treaba cu instrumente digitale cum le au acum.

    Avem un buget sustenabil, cu investiţii de 7% din PIB, inflaţia va continua să scadă. Am văzut cu toţii că în noiembrie este deja la 6,7%, ţinta este ca în 2024 să scadă la sub 5%. În paralel, continuăm reducerea cheltuielilor statului. În final, vor rămâne mai puţine instituţii, reducând astfel birocraţia. În ţară respectăm ce am promis administraţiilor locale. Despre salariul minim pe economie, propunerea noastră este de 3.700 de lei de la 1 iulie, pentru a asigura predictibilitatea cerută de mediul de afaceri şi păstrăm, până atunci, cei 200 de lei neimpozabili.

    Sperăm să se voteze bugetul în Parlament înainte de Crăciun.

     

  • Modificări la concediul de maternitate! Ministrul Muncii, un nou anunţ după aprobarea Legii Pensiilor

    Potrivit amendamentelor din Legea pensiilor, drepturile băneşti ale seniorilor ar urma să fie majorate de două ori. Prima este programată pentru 1 ianuarie 2024, iar cea de-a doua va fi aplicată în luna septembrie a anului viitor. Guvernanţii, după un şir lung de contre şi dezbateri, au trecut această măsură fiscală la capitolul reuşite ale Coaliţiei.

    Aspect evidenţiat chiar de către Simona Bucura-Oprescu. Din fotoliul de ministrul al Muncii, Bucura Oprescu a precizat că prin Legea Pensiilor, România a bifat unul din obiectivele asumate în faţa Executivului european.
    Legea Pensiilor, o formă de respect pentru românii muncitori

    Într-un mesaj cu substrat electoral, ministrul Muncii a transmis că noua Lege a pensiilor trebuie înţeleasă că o formă de respect pentru munca asiduă pe care au depus-o românii de-a lungul timpului. Asta în condiţiile în care Comisia Europeană a impus Guvernului de la Bucureşti ca proiectul de lege privind sistemul public de pensii să devină act normativ în toată regula până cel târziu pe 20 noiembrie.

    Drept urmare, proiectul de lege propus de rezidenţii Palatului de Victoria a fost introdus pe ordinea de zi Parlamentului, iar Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, a adoptat legea. Prin urmare, plafonul de 9,4 a fost eliminat.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cel mai controversat proiect al lui Elon Musk primeşte undă verde. Ce vrea să facă el poate schimba lumea întreagă

    Elon Musk se pregăteşte pentru cel mai important moment din cariera sa. Neuralink, compania deţinută de CEO-ul Tesla, a primit aprobarea de la autorităţile americane pentru a îşi începe munca. Obiectivul companiei este să conecteze în mod direct oamenii cu computerele prin intermediul cipurilor şi să rezolve probleme precum AVC-ul, lipsa auzului sau a văzului, cu ajutorul acestei conexiuni, scrie Bloomberg.

    Candidatul ideal ar fi un adult până în 40 de ani ale cărui membre sunt paralizate. Pacientul ar putea avea inserat cipul într-o parte specifică a creierului care se ocupă de controlul membrelor, în special a mâinilor.

    Scopul proiectului este de a demonstra că cipul poate colecta în mod sigur date utile din acea parte a creierului, ceea ce ar fi un pas înainte pentru Neuralink, care caută convertească gândurile unei persoane într-o serie de comenzi pe care un computer le poate înţelege.

    Mai multe companii şi echipe de cercetare au creat deja implanturi care îi pot ajuta pe pacienţi să îndeplinească sarcini de bază cu ajutorul gândurilor, cum ar fi să facă clic pe obiecte pe un ecran cu ajutorul unui cursor.

    Neuralink, în maniera familiară a lui Musk, a făcut promisiuni mult mai ciudate. În ultimii patru ani, începând cu prima demonstraţie publică a companiei, el a vândut ideea că în curând vor exista clinici omniprezente unde oricine ar putea intra pentru o operaţie robotizată de 15 minute şi ar ieşi un hibrid om-maşină. Aceşti cyborgi ar fi capabili să descarce cunoştinţe aşa cum face Keanu Reeves în Matrix sau să-şi încarce gândurile într-un PC, chiar şi în alte creiere.

    Compania pare să fi accelerat progresul în acest domeniu lent şi constant, iar acum a construit cel mai puternic şi mai elegant implant cerebral din lume. Dacă produsul funcţionează aşa cum se preconizează, iteraţiile ulterioare ar putea îmbunătăţi, în mod miraculos, viaţa a milioane de oameni care suferă de paralizie, accident vascular cerebral, boala Lou Gehrig şi pierderea auzului şi a vederii.

    Istoria modernă a implanturilor cerebrale a început odată cu progresele tehnologice din anii 90. Ştiinţa, simplificându-se enorm: Gândurile determină neuronii să pornească în anumite tipare, iar aceste tipare au un anumit grad de consecvenţă între creiere. De fapt, aproximativ aceiaşi neuroni se declanşează atunci când o persoană se gândeşte la mişcarea braţelor şi a degetelor, indiferent dacă le poate mişca fizic sau nu.

    Creierele funcţionează în moduri similare şi consecvente atunci când oamenii doresc să mişte cursorul mouse-ului pentru a face clic undeva pe ecranul unui computer, de asemenea. Acelaşi lucru este valabil şi pentru vorbire: Dacă vă puteţi gândi să rostiţi o literă sau un cuvânt, faceţi ca aceiaşi neuroni să se aprindă ca şi cum aţi rosti fizic acel cuvânt. Chiar dacă nu puteţi vorbi atunci, un computer bine antrenat ar trebui să fie capabil să vă distingă intenţia şi, teoretic, să vorbească în locul dumneavoastră.

    Musk a co-fondat Neuralink în 2016 cu şapte oameni de ştiinţă şi 100 de milioane de dolari din banii săi. Caracterul strident al investiţiei sale şi promisiunile sale grandioase cu privire la fundamentele tehnologiei s-au dovedit irezistibile pentru investitorii cu apetit pentru risc. De atunci, Neuralink a strâns peste 500 de milioane de dolari, inclusiv 280 de milioane de dolari în acest an, iar atenţia pe care a atras-o compania a ajutat la atragerea investitorilor către alte eforturi de interfaţă creier-computer, inclusiv proiecte universitare de lungă durată, precum şi startup-uri mai noi. Anul trecut, 37 de astfel de companii au strâns peste 560 de milioane de dolari, potrivit companiei de cercetare PitchBook.

     

     

     

  • ASF a aprobat suplimentarea ofertei de răscumpărare de acţiuni derulată de Fondul Proprietatea de la 670 milioane de acţiuni la 1,67 miliarde de unităţi

    Fondul Proprietatea (simbol bursier FP) are aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pentru majorarea ofertei de răscumpărare de acţiuni de la 670 de milioane de unităţi la 1,67 miliarde de acţiuni, echivalentul unei operaţiuni bursiere de circa 1 miliard de lei. Fondul a primit pe 24 octombrie aprobarea ASF pentru răscumpărarea a 670 milioane de acţiuni iar ulterior a anunţat că vrea suplimentarea cu 1 miliarde de acţiuni. Aprobarea a venit pe 9 noiembrie.

    Cea mai mare ofertă de răscumpărare de acţiuni din istoria Bursei de Valori Bucureşti, cea prin care Fondul Proprietatea (simbol bursier FP) pune la bătaie 1 miliard de lei pentru a-şi răscumpăra 30% din capitalul social la un preţ superior celui de tranzacţionare în vederea remunerării investitorilor, a strâns până acum aproape 51 mil. lei.

    Astfel, cu opt şedinţe scurse de la debutul ofertei din 31 octombrie şi cu alte 16 rămase până pe 5 decembrie – de notat pentru investitori că Sfântul Andrei (30 noiembrie) şi 1 decembrie (Ziua Naţională a României) sunt zile libere şi nu pot lansa ordinele de vânzare – investitorii au lansat ordine de vânzare care însumează circa 80 milioane de acţiuni. La preţul fix de vânzare de 0,6319 lei înseamnă vânzări de circa 51 mil. lei.

    Debutul este timid raportat la valoarea totală a ofertei întrucât marii investitori – inclusiv fonduri de pensii care ar vrea şi care pot participa la ofertă – tind de obicei să participe la aceste operaţiuni spre finalul perioadei. În plus, fiind în plin sezon de raportări financiare, investitori prioritizează rezultatele financiare şi acolo unde este cazul completarea portofoliului.

    La ora redactării acestei ştiri acţiunile FP se tranzacţionează la 0,537 lei pe tranzacţii de 1 mil. lei. Fondul oferă un premium de 18% la preţurile curente.

    Investitorii pot subscrie direct prin intermediul platformelor de tranzacţionare, pe piaţa ofertelor. Un aspect important de luat în calcul este cel cu privire la faptul că oferta va fi cel mai probabil suprasubscrisă pe fondul preţului pe care îl oferă Fondul Proprietatea.

    Cu alte cuvinte, de exemplu la 1.000 de acţiuni oferite spre vânzare în ofertă un investitor va vinde în funcţie de interesul celorlalţi. Cu cât sunt mai mulţi investitori, cu atât suprasubscrierea va fi mai mare şi numărul de acţiuni efective vândute va fi mai mic.

     

  • Cel mai controversat proiect al lui Elon Musk primeşte undă verde: Neuralink, compania care se va ocupa de implantarea unui cip în creierul uman, a primit aprobare de la FDA pentru a-şi începe munca

    Elon Musk se pregăteşte pentru cel mai important moment din cariera sa. Neuralink, compania deţinută de CEO-ul Tesla, a primit aprobarea de la autorităţile americane pentru a îşi începe munca. Obiectivul companiei este să conecteze în mod direct oamenii cu computerele prin intermediul cipurilor şi să rezolve probleme precum AVC-ul, lipsa auzului sau a văzului, cu ajutorul acestei conexiuni, scrie Bloomberg.

    Candidatul ideal ar fi un adult până în 40 de ani ale cărui membre sunt paralizate. Pacientul ar putea avea inserat cipul într-o parte specifică a creierului care se ocupă de controlul membrelor, în special a mâinilor.

    Scopul proiectului este de a demonstra că cipul poate colecta în mod sigur date utile din acea parte a creierului, ceea ce ar fi un pas înainte pentru Neuralink, care caută convertească gândurile unei persoane într-o serie de comenzi pe care un computer le poate înţelege.

    Mai multe companii şi echipe de cercetare au creat deja implanturi care îi pot ajuta pe pacienţi să îndeplinească sarcini de bază cu ajutorul gândurilor, cum ar fi să facă clic pe obiecte pe un ecran cu ajutorul unui cursor.

    Neuralink, în maniera familiară a lui Musk, a făcut promisiuni mult mai ciudate. În ultimii patru ani, începând cu prima demonstraţie publică a companiei, el a vândut ideea că în curând vor exista clinici omniprezente unde oricine ar putea intra pentru o operaţie robotizată de 15 minute şi ar ieşi un hibrid om-maşină. Aceşti cyborgi ar fi capabili să descarce cunoştinţe aşa cum face Keanu Reeves în Matrix sau să-şi încarce gândurile într-un PC, chiar şi în alte creiere.

    Compania pare să fi accelerat progresul în acest domeniu lent şi constant, iar acum a construit cel mai puternic şi mai elegant implant cerebral din lume. Dacă produsul funcţionează aşa cum se preconizează, iteraţiile ulterioare ar putea îmbunătăţi, în mod miraculos, viaţa a milioane de oameni care suferă de paralizie, accident vascular cerebral, boala Lou Gehrig şi pierderea auzului şi a vederii.

    Istoria modernă a implanturilor cerebrale a început odată cu progresele tehnologice din anii 90. Ştiinţa, simplificându-se enorm: Gândurile determină neuronii să pornească în anumite tipare, iar aceste tipare au un anumit grad de consecvenţă între creiere. De fapt, aproximativ aceiaşi neuroni se declanşează atunci când o persoană se gândeşte la mişcarea braţelor şi a degetelor, indiferent dacă le poate mişca fizic sau nu.

    Creierele funcţionează în moduri similare şi consecvente atunci când oamenii doresc să mişte cursorul mouse-ului pentru a face clic undeva pe ecranul unui computer, de asemenea. Acelaşi lucru este valabil şi pentru vorbire: Dacă vă puteţi gândi să rostiţi o literă sau un cuvânt, faceţi ca aceiaşi neuroni să se aprindă ca şi cum aţi rosti fizic acel cuvânt. Chiar dacă nu puteţi vorbi atunci, un computer bine antrenat ar trebui să fie capabil să vă distingă intenţia şi, teoretic, să vorbească în locul dumneavoastră.

    Musk a co-fondat Neuralink în 2016 cu şapte oameni de ştiinţă şi 100 de milioane de dolari din banii săi. Caracterul strident al investiţiei sale şi promisiunile sale grandioase cu privire la fundamentele tehnologiei s-au dovedit irezistibile pentru investitorii cu apetit pentru risc. De atunci, Neuralink a strâns peste 500 de milioane de dolari, inclusiv 280 de milioane de dolari în acest an, iar atenţia pe care a atras-o compania a ajutat la atragerea investitorilor către alte eforturi de interfaţă creier-computer, inclusiv proiecte universitare de lungă durată, precum şi startup-uri mai noi. Anul trecut, 37 de astfel de companii au strâns peste 560 de milioane de dolari, potrivit companiei de cercetare PitchBook.

     

     

     

  • Cel mai controversat proiect al lui Elon Musk primeşte undă verde: Neuralink, compania care se va ocupa de implantarea unui cip în creierul uman, a primit aprobare de la FDA pentru a-şi începe munca

    Elon Musk se pregăteşte pentru cel mai important moment din cariera sa. Neuralink, compania deţinută de CEO-ul Tesla, a primit aprobarea de la autorităţile americane pentru a îşi începe munca. Obiectivul companiei este să conecteze în mod direct oamenii cu computerele prin intermediul cipurilor şi să rezolve probleme precum AVC-ul, lipsa auzului sau a văzului, cu ajutorul acestei conexiuni, scrie Bloomberg.

    Candidatul ideal ar fi un adult până în 40 de ani ale cărui membre sunt paralizate. Pacientul ar putea avea inserat cipul într-o parte specifică a creierului care se ocupă de controlul membrelor, în special a mâinilor.

    Scopul proiectului este de a demonstra că cipul poate colecta în mod sigur date utile din acea parte a creierului, ceea ce ar fi un pas înainte pentru Neuralink, care caută convertească gândurile unei persoane într-o serie de comenzi pe care un computer le poate înţelege.

    Mai multe companii şi echipe de cercetare au creat deja implanturi care îi pot ajuta pe pacienţi să îndeplinească sarcini de bază cu ajutorul gândurilor, cum ar fi să facă clic pe obiecte pe un ecran cu ajutorul unui cursor.

    Neuralink, în maniera familiară a lui Musk, a făcut promisiuni mult mai ciudate. În ultimii patru ani, începând cu prima demonstraţie publică a companiei, el a vândut ideea că în curând vor exista clinici omniprezente unde oricine ar putea intra pentru o operaţie robotizată de 15 minute şi ar ieşi un hibrid om-maşină. Aceşti cyborgi ar fi capabili să descarce cunoştinţe aşa cum face Keanu Reeves în Matrix sau să-şi încarce gândurile într-un PC, chiar şi în alte creiere.

    Compania pare să fi accelerat progresul în acest domeniu lent şi constant, iar acum a construit cel mai puternic şi mai elegant implant cerebral din lume. Dacă produsul funcţionează aşa cum se preconizează, iteraţiile ulterioare ar putea îmbunătăţi, în mod miraculos, viaţa a milioane de oameni care suferă de paralizie, accident vascular cerebral, boala Lou Gehrig şi pierderea auzului şi a vederii.

    Istoria modernă a implanturilor cerebrale a început odată cu progresele tehnologice din anii 90. Ştiinţa, simplificându-se enorm: Gândurile determină neuronii să pornească în anumite tipare, iar aceste tipare au un anumit grad de consecvenţă între creiere. De fapt, aproximativ aceiaşi neuroni se declanşează atunci când o persoană se gândeşte la mişcarea braţelor şi a degetelor, indiferent dacă le poate mişca fizic sau nu.

    Creierele funcţionează în moduri similare şi consecvente atunci când oamenii doresc să mişte cursorul mouse-ului pentru a face clic undeva pe ecranul unui computer, de asemenea. Acelaşi lucru este valabil şi pentru vorbire: Dacă vă puteţi gândi să rostiţi o literă sau un cuvânt, faceţi ca aceiaşi neuroni să se aprindă ca şi cum aţi rosti fizic acel cuvânt. Chiar dacă nu puteţi vorbi atunci, un computer bine antrenat ar trebui să fie capabil să vă distingă intenţia şi, teoretic, să vorbească în locul dumneavoastră.

    Musk a co-fondat Neuralink în 2016 cu şapte oameni de ştiinţă şi 100 de milioane de dolari din banii săi. Caracterul strident al investiţiei sale şi promisiunile sale grandioase cu privire la fundamentele tehnologiei s-au dovedit irezistibile pentru investitorii cu apetit pentru risc. De atunci, Neuralink a strâns peste 500 de milioane de dolari, inclusiv 280 de milioane de dolari în acest an, iar atenţia pe care a atras-o compania a ajutat la atragerea investitorilor către alte eforturi de interfaţă creier-computer, inclusiv proiecte universitare de lungă durată, precum şi startup-uri mai noi. Anul trecut, 37 de astfel de companii au strâns peste 560 de milioane de dolari, potrivit companiei de cercetare PitchBook.

     

     

     

  • Schimbări uriaşe pe piaţa muncii: Care sunt noile ocupaţii apărute în România şi ce modificări au apărut la unele deja existente

    Pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale a fost lansat recent, în dezbatere publică, un proiect de act normativ care prevede introducerea unor noi ocupaţii în codul COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România), conform site-ului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

    Proiect de Ordin privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1832/856/2011 prevede introducerea a două noi ocupaţii.

    Noile ocupaţii nu au fost încă publicate în Monitorul Oficial, până acum, şi nici aprobate. Astfel, noile modificări se vor aplica după aprobare şi publicarea în Monitorul Oficial.

    Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) este un nomenclator apărut pentru prima dată în anul 1995.

    Cele două noi ocupaţii prevăzute în proiectul de act normativ sunt:

    • ataşat pe probleme de muncă şi sociale (242239);
    • investigator pentru siguranţa aviaţiei civile (242238).

    Pentru a intra în vigoare, acest proiect trebuie aprobat şi publicat în Monitorul Oficial.

     

     

  • Operatorii portuari din România vor beneficia de o schemă de ajutoare de stat de 24 mil.euro, aprobată de Comisia Europeană, pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi a funcţionării culoarelor de solidaritate Ucraina-UE

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de până la 24 de milioane euro (118,6 milioane lei) în România pentru sprijinirea investiţiilor în porturile maritime şi interioare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

    Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză şi de tranziţie privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 pentru a sprijini măsuri în sectoare care sunt esenţiale pentru accelerarea tranziţiei verzi şi reducerea dependenţei de combustibili.  

    România a notificat Comisia cu privire la schema de ajutor de stat lansată pentru sprijinirea operatorilor portuari privaţi în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.  

    Companiile vizate vor primi granturi directe cu o valoare limitată a 2 milioane euro per beneficiar. Măsura, finanţată parţial din fondurile de coeziune, va sprijini operatorii portuari privaţi pentru ca aceştia să îmbunătăţească funcţionarea culoarelor de solidaritate Ucraina-UE.

    Ajutorul de stat se va acorda până la 31 decembrie 2023.

     

  • Adrian Sârbu: De FMI să ne temem atunci când e amabil

    • Estimările FMI arată că ţinta de deficit nu va fi atinsă nici anul acesta, nici anul viitor. În 2023 vom avea 6% gaură în buget şi 5% anul viitor
    • Delegaţia FMI aprobă ideile susţinute de PSD în domeniul fiscal precum impozitarea progresivă sau taxarea marilor proprietăţi.
    • Premierul Ciolacu e susţinut de FMI să nu taie din cheltuielile bugetare în schimbul netaxării multinaţionalelor, după cifra de afaceri, şi a măsurilor fiscale care scad competitivitatea economiei româneşti, spune Adrian Sârbu la Ştiu.

    Hofi: E bine, dar se poate mult mai bine. Este concluzia misiunii FMI în România care a venit pe 2 septembrie şi s-a încheiat astăzi. Timp în care  s-a întâlnit cu echipa lui Boloş de la Finanţe, cu Isărescu şi BNR-ul său şi alte agenţii guvernamentale. Concluzia a fost la limită. Deşi a picat destul de bine pentru ideile susţinute de PSD, ca impozitarea progresivă sau taxarea marilor proprietăţi. Ţinta de deficit nu va fi atinsă nici anul acesta, nici anul viitor, estimează FMI. Vom avea 6% gaură în 2023 şi 5% anul ce urmează. Sfatul nostru e să continuaţi să vă curăţaţi sistemul eliminând scutirile. Trebuie să vă gândiţi la o impozitare progresivă. Trebuie mai întâi să vă asiguraţi că fiecare îşi va plăti taxa sa. Trebuie să se treacă la o reducere graduală a cheltuielilor, avertizează Janchis Martin, şeful misiunii FMI.

    Fini: FMI-ul a venit, apropos de misiunea FMi, este o evaluare anuală şi FMI a venit şi a pus punctul de i.

    Adrian Sârbu: E o vorbă: timeo danaos et dona ferentes. Traduce cu google

    Hofi: Da, cu aplicaţia dicţionarul

    Adrian Sârbu: Mă tem de greci şi când îmi aduc daruri. Se refereau la calul troian. De FMI să ne temem atunci când e amabil. Atenţie. Dl. ăsta a venit să ne aducă un cadou pentru Ciolacu şi anume să-i aprobe mima de tăieri bugetare la care a primit răspunsul dorit.

    Fini: România nu are spaţiu pentru reducerea cheltuielior bugetare.

    Adrian Sârbu: Auzi ce spune un olandez: România nu are spaţiu, nici Schengen. România are spaţiu gârlă să taie buget. Dar acest domn a venit cu două obiective. Că impozitul pe cifra de afaceri la multinaţionale să nu cumva să-l punem.

    Fini: La companiile mari.

    Adrian Sârbu: Noi avem cifre clare din care reiese că 50% din GDP României este dat de multinaţionale. Ăştia angajează mai puţin decât cei 40% români, că 10% mai e statul şi dau profit mult mai mic. Dl. Ciolacu a primit o aprobare de la FMI. Domnule, îţi dăm aprobarea, dar să nu iei bani de la multinaţionale. Şi al doilea lucru mult mai grav: suntem de acord cu toate acţiunile tale care scad competititivitatea economiei româneşti. Păi cum adică? Păi da zice, taie din facilităţile fiscal. Adică eu să nu mai fiu competitiv pe piaţa muncii IT faţă de ăştia din Europa. Foarte interesant, ideea dvs dl. Ciolacu să treceţi la impozit progresiv. Adică ce? Să mai scad şi competitivitatea economiei româneşti care dă 15% impozit pe profit. Dl. Ciolacu este cel mai iubit dintre pământenii români de către FMI. Este marota PSD-ului pe care o auzim continuu: luăm de la bogaţi şi dăm la săraci.

    Fini: Declarativ, că ei sunt cei mai capitalişti când e vorba de banii lor.

    Adrian Sârbu: În România, bogaţii sunt ei şi din nefericire nu avem aşa de mult bogaţi de la care să luăm.

  • Administraţia Fondului pentru Mediu a publicat noi liste cu dosare aprobate în cadrul Pogramelor Rabla Clasic, Rabla Plus şi Iluminat public

    Administraţia Fondului pentru Mediu a publicat noi liste cu dosare aprobate în cadrul Programelor Rabla Clasic, Rabla Plus şi Iluminat public, în urma şedinţei comitetului de Avizare din 26 septembrie 2023, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Pentru „Programul Rabla Clasic” au fost aprobate 429 dosare pentru 905 autovehicule şi 20 motociclete în valoare de 13.927.000 lei. De asemenea, au fost aprobate 3 contestaţii pentru 6 autovehicule în valoare de 67.500 lei.

    În cadrul „Programului Rabla Plus” a fost publicată o nouă listă care conţine 348 dosare acceptate pentru 822 ecotichete în valoare de 59.340.000 lei.

    Referitor la “Programul Iluminat Public – sesiunea 30.12.2022 – 31.01.2023„ a fost publicată o nouă listă conţinând 3 dosare aprobate în valoare de 53.669.265,78 lei. Totodată, în cadrul “Programului Iluminat Public – sesiunea 19.08.2022„ au fost publicate 299 dosare aprobate.

    Listele dosarelor acceptate în cadrul acestor programe sunt publicate pe site-ul www.afm.ro, la secţiunile aferente Programelor Rabla Clasic, Rabla Plus şi Iluminat public.