Tag: anul viitor

  • Superbet creşte salariile celor peste 2.500 de angajaţi

    Majoritatea angajaţilor sunt casieri sau operatori de agenţie. În noiembrie compania s-a angajat să suporte integral contribuţiile angajatorului în salariul brut al angajatului odată cu intrarea în vigoare a noilor modificări fiscale începând cu ianuarie anul viitor.

    Pe lângă beneficiile amintite, angajaţii Superbet se mai bucură de training gratuit, asigurare cazare/ masă, decontarea cheltuielilor de transport, bonusuri angajatul lunii, bonusuri de Paşte şi de Crăciun

    Superbet Holding România este cel mai mare plătitor de taxe şi impozite din industria de profil şi printre cei mai mari contribuabili la bugetul naţional cu cele peste 35 de milioane de euro plătite anul acesta şi 26 de milioane de euro anul trecut.

    Din această toamnă, compania este listată şi pe bursa AERO, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români şi a căror scadenţă va fi în anul 2020.

     

  • Superbet creşte salariile celor peste 2.500 de angajaţi

    Majoritatea angajaţilor sunt casieri sau operatori de agenţie. În noiembrie compania s-a angajat să suporte integral contribuţiile angajatorului în salariul brut al angajatului odată cu intrarea în vigoare a noilor modificări fiscale începând cu ianuarie anul viitor.

    Pe lângă beneficiile amintite, angajaţii Superbet se mai bucură de training gratuit, asigurare cazare/ masă, decontarea cheltuielilor de transport, bonusuri angajatul lunii, bonusuri de Paşte şi de Crăciun

    Superbet Holding România este cel mai mare plătitor de taxe şi impozite din industria de profil şi printre cei mai mari contribuabili la bugetul naţional cu cele peste 35 de milioane de euro plătite anul acesta şi 26 de milioane de euro anul trecut.

    Din această toamnă, compania este listată şi pe bursa AERO, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români şi a căror scadenţă va fi în anul 2020.

     

  • Prima bancă locală care introduce plata cu mobilul. Clienţii Băncii Transilvania vor putea plăti la POS cu telefonul mobil din ianuarie 2018

    Plata cu telefonul va fi disponibilă pentru clienţii care deţin smartphone-uri cu sistem de operare Android şi va consta în apropierea smartphone-ului de terminalele contactless ale comercianţilor. Pentru clienţii care deţin smartphone-urile cu sistem de operare iOS plata cu telefonul nu va fi posibilă, acesta nepermiţând accesul NFC pentru terţe aplicaţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Motivaţia supremă: aplicaţia care-ţi ia bani din cont de fiecare dată când nu te ţii de cuvânt

    O soluţie pentru cei care vor să facă sport şi să se simtă motivaţi este aplicaţia Lazy Jar. Aplicaţia îţi cere să pui la bătaie o anumită sună de bani pentru a se asigura că utilizatorul se ţine de program. Dacă nu se întămplă asta, aplicaţia îţi ia din bani, iar 80% merge către organizaţii de caritate şi 20% către creatorii aplicaţiei.

    Utilizatorul îşi setează anumite obiective de îndeplinit, apoi alege penalităţile săptămânale pentru neîndeplinirea obiectivului (5 dolari de exemplu). Dacă te ţii de program 6 luni de zile atunci banii pe care-i pui în joc îţi sunt returnaţi.

  • Ministrul Educaţiei: Avem Internet doar în 66% din şcolile din ţară; investim în digitizare

    Liviu Pop a declarat, vineri, la Arad, în cadrul unei conferinţe de presă, cu privire la manualele digitale, că până în primăvara anului viitor vor fi finalizate cele pentru clasele I – VI.

    “În perioada următoare, vom lansa o competiţie de autori pentru scrierea de manuale şcolare. Nu se vor mai face competiţii între edituri, unele dintre ele aveau un singur interes, cel economic, nu cel de sprijin pentru sistemul de învăţământ. Facem competiţie între autori de manuale, la clasele I, a II-a şi a VI-a, iar la clasele a III-a, a IV-a şi a V-a, acolo unde nu avem niciun manual, pentru că, evident, niciun baron al manualelor nu s-a deranjat să depună ofertă. Acolo vom face iar concurs între autorii de manuale şi îi invit şi pe profesorii din Arad să devină autori de manuale, în aşa fel încât în lunile martie, aprilie, mai deja să avem manuale în format pdf şi virtual, să avem manuale pentru toate disciplinele din clasele I-VI în baza noilor programe şcolare”, a afirmat ministrul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incursiune în procedura bugetară a Uniunii Europene

    Pe lângă importanţa evidentă a structurii bugetului Uniunii Europene în 2018, votul din Parlamentul European a adus şi un moment extrem de important pentru ţara noastră. Bugetul a fost negociat, pentru prima oară, de un europarlamentar român. Siegfried Mureşan, care este încă din 2015 purtător de cuvânt al PPE (Partidul Popular European), a fost numit raportor general pe toată procedura bugetară.

    Ce înseamnă, însă, să fii raportor general pe tot bugetul UE? „Funcţia presupune coordonarea întregului proces legislativ în cadrul Parlamentului European – tu eşti parlamentarul care elaborează actele legislative şi trebuie să te consulţi cu ceilalţi parlamentari, să ai majoritate; reprezinţi Parlamentul European în negocierile interinstituţionale cu Consiliul şi Comisia Europeană”, explică europarlamentarul de 36 de ani.

    Un român în capul mesei bogaţilor

    Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, însă cariera îl purtase deja în zona diplomaţiei internaţionale. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 2004, el şi-a continuat studiile cu un master în Ştiinţe Economice şi de Management la Universitatea Humboldt din Berlin; ulterior, Siegfried Mureşan a primit o bursă în cadrul programului de stagii al Parlamentului Germaniei. La finalul internshipului, el a fost numit consilier al preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum, funcţie pe care a deţinut-o timp de trei ani.

    Cariera sa politică a continuat cu mutarea la Bruxelles, în 2009, unde a lucrat în cadrul Parlamentului European. Tot aici a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al PPE, pentru ca trei ani mai târziu, în 2014, să devină consilier politic principal al PPE. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare din luna mai. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de 5 ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi membru în delegaţia Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova.

    „Pentru adoptarea bugetului Uniunii Europene pe anul următor am început munca de elaborare în luna ianuarie şi am încheiat-o după 11 luni. Este, în opinia mea, o diferenţă foarte mare în materie de transparenţă, de predictibilitate şi de profunzime între modul în care elaborăm noi bugetul la nivel european şi modul în care guvernul României elaborează bugetul”, a spus Mureşan în cadrul unei întâlniri cu presa. „Procedura este următoarea: în ianuarie am elaborat primul raport privind priorităţile politice ale Parlamentului pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, şi anume domeniile pe care eu am considerat că Uniunea trebuie să le finanţeze cu precădere: creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, în primul rând, şi siguranţa cetăţeanului în al doilea rând.” În ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului, explică europarlamentarul, s-a insistat pe ideea că trebuie făcute mai multe în materie de apărare la nivel european, tocmai fiindcă problema vine din cheltuirea unor sume prea mici pentru apărare în raport cu alte regiuni ale lumii, dar şi din lipsa de coordonare între cheltuieli şi, prin urmare, din lipsa de eficienţă. „Am mai cerut întărirea agenţiilor Uniunii Europene care au responsabilităţi în combaterea terorismului, în justiţie şi afaceri interne sau gestionarea crizei refugiaţilor. Cea de-a treia componentă legată de siguranţa cetăţeanului este vecinătatea imediată a Uniunii Europene, căci nu poţi fi sigur în interiorul Uniunii Europene dacă nu eşti înconjurat în partea estică sau cea sudică de state cât se poate de stabile.”

    A trebuit să negocieze lista de priorităţi cu alte grupuri politice, iar ele au fost acceptate în această formă de majoritatea membrilor Parlamentului, modificările fiind unele de nuanţă. Prin urmare, raportul a fost adoptat în luna februarie în Comisia pentru bugete şi în luna martie în plenul Parlamentului European; în baza acestor linii directoare, Comisia Europeană a prezentat în luna mai proiectul de buget. Concret, Comisia a propus creşteri de 7% pentru cercetare şi inovare, programul Orizont 2020, 8% pentru programe de infrastructură transfrontalieră şi 10% pentru programul de burse Erasmus.

    Poziţia Parlamentului a constituit mandatul lui Siegfried Mureşan pentru negocierile cu Consiliul şi Comisia Europeană; astfel, după ce părţile îşi asumă anumite poziţii, procedura bugetară prevede o perioadă de conciliere de 21 de zile. „La sfârşitul lunii octombrie a început această perioadă de conciliere bugetară care a expirat vineri, pe 20 noiembrie. Pe 17 ne-am întâlnit pentru negocierea finală – ne-am întâlnit dimineaţă la 11 şi am încheiat cu succes sâmbătă dimineaţă la 4, după 17 ore de negociere”, spune europarlamentarul.

    Cum arată, aşadar, bugetul Uniunii Europene pe 2018?

  • Una dintre cele mai mari companii din România continuă concedierile şi îşi face lista neagră pentru anul viitor

    „De câţi­va ani noi avem rezultate opera­ţionale po­zitive (EBITDA), acum trebuie să fa­cem pasul următor, anume să putem finanţa com­plet activitatea noas­tră şi să ob­ţinem cel puţin un rezultat financiar neu­tru“, a spus Bruno Ribo într-un inter­viu pentru ZF.  

    „Vom continua să re­ducem forţa de muncă an de an. Vor pleca unii co­legi mai în vârstă, dar vom continua să aducem for­ţă de muncă nouă şi tânără”, a mai spus el.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Compania IT Datagroup închiriază 1.200 de metri pătraţi în Vox Technology Park Timisoara

    Vox Technology Park va dispune de facilităţi unice, precum posibilitatea identificării biometrice printr-o aplicaţie care va genera o cheie de acces de tip QR code în urma recunoaşterii faciale sau a amprentei, dar şi avantaje competitive pentru viitorii angajaţi, ca spaţii şi duşuri pentru biciclişti, food court şi sală de fitness, spaţii comerciale şi de servicii. Proiectul oferă de asemenea spaţii de până la 3.500 de metri pătraţi pe etaj, cea mai mare suprafaţă disponibilă în acest moment în oraş.

    Anul viitor va fi finalizată şi o parcare supraterană cu 400 de locuri în imediata vecinătate a proiectului, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro.  Acestea se vor adăuga celor 280 de locuri de parcare deja disponibile în cadrul Vox Technology Park, parcarea proiectului urmând să dispună şi de mai multe staţii pentru încărcarea maşinilor electrice şi spaţii pentru biciclete. După finalizarea noii parcări, Vox Technology Park va oferi una dintre cele mai pune proporţii între suprafaţa închiriabilă şi locurile de parcare disponibile, raportul rezultat fiind de un loc de parcare la fiecare 38 de metri pătraţi închiriabili.

    Werk Property Group, dezvoltatorul proiectului, face parte din grupul de companii Werk, care a dezvoltat în ultimii ani în Timişoara peste 800 de apartamente şi zeci de mii de metri pătraţi de hale industriale, spaţii hoteliere şi de birouri. Omul de afaceri Virgil Tornoreanu deţine şi compania producătoare de software Vox FileMaker Solutions, care realizează programe şi aplicaţii pentru companii internaţionale şi diferite instituţii publice şi bancare din vestul Europei, fiind şi resellerul şi service-ul autorizat Apple Vox Store în România.

  • O mare bancă europeană prognozează că bitcoin va ajunge la 60.000 de dolari înainte de a se prăbuşi până la 1000 de dolari

    Saxo Bank, bancă globală de investiţii, specializată în tranzacţionări online şi investiţii pe pieţele financiare internaţionale, a lansat cele zece predicţii scandaloase pentru anul viitor, evenimente cu probabilitate de producere destul de redusă, dar cu un impact mai mult decât semnificativ pe pieţele globale în cazul în care se vor adeveri.

    1. Bitcoin se va prăbuşi la 1000 de dolari

    Anul trecut, banca a prevăzut faptul că valoarea bitcoin-ului se va tripla “cu uşurinţă ajungând la o valoare de peste 2100 de dolari”. Nu numai că bitcoin-ul a ajuns la 2100 de dolari, ci chiar a depăşit pragul de 16.000 de dolari.

    Banca prevede că valoarea monedei va ajunge până la 60.000 de dolari apoi mai multe guverne vor lansa un atac coordonat asupra tuturor criptomonezilor. Simultan, guvernele îşi vor lansa propriile monezi virtuale, astfel valoarea bitcoin va ajunge la 1000 de dolari.

    2. Rezerva Federală Americană pierde controlul

    Saxo prevede faptul că economia americană va suferi în 2018, iar piaţa obligaţiunilor se va prăbuşi. Dobânzile vor creşte puternic. Trezoreria preia puterea in caz de urgenta si forteaza banca centrala sa plafoneze randamentele guvernamentale SUA la 2,5% pentru titlurile pe termen lung pentru a impiedica o prabusire a pietei de obligatiuni.

    3. China lansează “petro-renminbi”

    Preţul petrolului tot timpul a fost în dolari americani, fie că este vorba de preţul unui baril de petrol din Brazilia sau Arabia Saudită. Oricine cumpără şi vinde petrol o face în dolari, iar asta înseamnă extrodinar de mult pentru SUA.

    Banca prezice că în 2018 China îşi va lansa “petro-renminbi” (nu are aceeaşi sonoritate ca petro-dolarul), iar asta înseamnă că guvernul chinez va cumpăra petrol cu propria monedă.

    4. Banca Japoniei, fortata sa abandoneze controlul curbei de randament

    Pe masură ce inflaţia creşte şi randamentele vor creste, rezultatul va fi o prăbuşire uriaşă a yenului.

    5. Creşteri ale volatilităţii după prabuşirea rapidă a burselor

    Minimele istorice ale indicilor VIX (indicele de volatilitate) şi MOVE sunt însoţite de maxime record în acţiuni şi în sectorul imobiliar, iar rezultatul este un butoi cu pulbere gata să explodeze pe masură ce S&P 500 pierde 25% din valoare.

    6. Americanii trec pe stânga

    Generaţia Millenials devine majoritară în SUA şi asta va avea impact asupra politicii în 2018: repulsia tinerilor faţă de Donald Trump va împinge alegerile în favoarea democraţilor cu lideri de stânga precum Sanders.

    7. Imperiul austro-ungar ameninţă să preia UE

    Diferenţa dintre vechii membrii ai UE şi noile ţări membre se va mări şi va ajunge la o prăpastie de netrecut în 2018 astfel centrul politic actual franco-german se va muta către europa centrală şi de est. Blocajul instituţional al UE va îngrijora pieţele financiare.

    8. Primavara sud-africană duce la înflorirea Africii de Sud

    Demiterea forţată a preşedintelui din Zimbabwe, Robert Mugabe, la finalul lui 2017, declanşează un val de schimbari politice în ţările africane.

    Jacob Zuma din Africa de Sud este înlăturat de la putere, iar Joseph Kabila din Congo se confrunta cu proteste fără precedent ce-l împing să părăsească ţara. Însă Africa de Sud este principalul câştigator, pe masură ce ZAR (rand sud-african) devine favorita pieţelor emergente şi revine la 30% faţă de valutele G3.

    9. Tencent depăşeşte Apple

    La finalul lui 2017, Tencent a trecut în top 5 în termeni de capital al pietei, atingând o valoare de aproape 500 miliarde de dolari. În 2018, Tencent lasă giganţii în urmă, actiunile sale cresc cu 100%, furând astfel coroana capitalului de piaţă la nivel mondial de la Apple la mult peste 1 trilion dolari.

    10. Tot mai multe femei ajung în poziţii de conducere

    În 2017, doar 6,4% dintre persoanele care detin functia de CEO din lista Fortune 500 sunt femei. Asta se va schimba în anul următori, banca previzionând că o femeie va ocupa funcţia de conducere în peste 60 de companii din Fortune 500 până la finalul anului 2018.

  • Atac DUR de la Bruxelles: PSD – ALDE joacă alba-neagra cu bugetul României

    “Guvernul PSD – ALDE şi Parlamentul joacă alba-neagra cu bugetul României. Până ieri, cu două săptămâni înainte de finalul anului, nu ştiam data la care va fi adoptat Bugetul României pentru 2018”, atrage atenţia Mureşan. “În primul rând, Parlamentul trebuie să controleze Guvernul şi procedura de adoptare a bugetului şi trebuia să-şi stabilească din timp propriul calendar, pe care Guvernul să-l respecte. În Parlamentul European, noi am anunţat calendarul adoptării bugetare încă din februarie, iar, din luna martie, am adoptat priorităţile Parlamentului pentru bugetul european de anul viitor, pe baza cărora Comisia Europeană a prezentat un proiect în luna mai. Tot din luna martie se ştia deja că vom adopta bugetul fix în data de 30 noiembrie. Între timp au fost 9 luni de dezbateri şi negocieri în deplină transparenţă. Guvernul României a început munca pe buget la finalul anului, tocmai când noi, la Bruxelles, încheiam cele 9 luni de dezbateri şi adoptam bugetul european. Iar Parlamentul României începe munca abia acum, pe baza unui calendar anunţat ieri care nu permite o dezbatere reală şi transparentă asupra celei mai importante legi pentru funcţionarea statului. Parlamentul României are timp doar trei zile, dintre care două de weekend, până luni dimineaţa la ora 9.00, să depună amendamente la proiect. Apoi, vor fi doar patru zile în care bugetul este dezbătut în comisiile de specialitate.”

    Oficialul european aminteşte că în Parlamentul European, Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget în luna mai, iar termenul-limită pentru depunerea amendamentelor a fost sfârşitul lunii iunie. Ca negociator-şef al Parlamentului, Siegfried Mureşan a vizitat 17 comisii ale Parlamentului European în lunile mai şi iunie pentru a discuta despre Bugetul Uniunii Europene, iar, în septembrie, Parlamantul a votat asupra celor 2.394 de amendamente depuse la proiect.

    “Este clar că PSD şi ALDE au împins acest buget cât mai târziu spre sărbătorile de iarnă pentru a-l trece prin Parlament pe repede-înainte fără nicio dezbatere reală. PSD şi ALDE fac acest lucru pentru că ştiu că nu se vor putea ţine de promisiunile din programul de guvernare şi pentru că vor avea din nou un buget fără perspective de creştere sustenabilă a economiei şi care nu reflectă priorităţile reale ale românilor”, remarcă europarlamentarul român. “Guvernul nu va încasa atâtea venituri cât estimează în actualul proiect de buget, dar va cheltui mai mulţi bani decât prevede. Consecinţa va fi că, în anii următori, românii vor trebui să acopere găurile negre prin taxe şi impozite crescute. Nu aşa se adoptă un buget de stat. Sunt banii noştri, ai tuturor, nu banii din averile lor proprii, avem dreptul să ştim ce vor să facă din aceşti bani, pe ce vor să-i cheltuiască şi avem dreptul să ne opunem acolo unde nu suntem de acord, inclusiv prin amendamente susţinute în mod profesionist în Parlament! Cer Parlamentului României să realizeze o dezbatere reală a bugetului şi să aloce resursele bugetare în domeniile care generează creştere economică sustenabilă, locuri de muncă şi stimulează mediul privat. Parlamentul trebuie să controleze Guvernul, nu Guvernul să controleze Parlamentul.”