BusinessMagazin

Tag: Analize

  • De ce este luna ianuarie cea mai bună pentru cumpărat vacanţe

    Indiferent de perioada de călătorie dorită, preţul mediu la city break-uri este cu până la 60% mai mic dacă vacanţa este achiziţionată în luna ianuarie (indiferent de perioada de călătorie) şi cu până la 50% mai mic pentru bilete de avion. Preţurile încep de la 16 euro / persoană pentru un bilet de avion spre o destinaţie europeană populară şi de la 109 euro / persoană pentru un city break de 3 zile. Toate preţurile includ taxele de aeroport.

    În luna ianuarie 2017 Vola.ro a vândut cu până la 50% mai multe city break-uri şi bilete de avion decât în a doua cea mai bună lună din an, luna martie.

    Urmând trendul primelor zile din an, consultanţii Vola.ro estimează că şi în acest an luna ianuarie îşi va păstra titlul de cea mai bună lună din an pentru cumpărat vacanţe. În prima zi din acest an au fost înregistrate cu 25% mai multe rezervări faţă de 1 ianuarie 2017. 

    „Pe lângă preţurile organic mai mici în luna ianuarie, atât la bilete de avion cât şi la cazare, în prima jumătate a lunii ianuarie majoritatea marilor companii aeriene au reduceri consistente la bilete de avion (de până la 40 – 50%)”, a declarat Matei Psatta, Marketing Manager Vola.ro

    Cele mai populare destinaţii europene la achiziţia biletelor de avion în luna ianuarie 2017 au fost Londra, Roma, Bruxelles, Madrid şi Milano. Cel mai ieftin bilet de avion cumpărat în ianuarie 2017 a fost un bilet de avion pe ruta Milano – Timişoara (doar dus) care a costat 3

    euro. Cele mai solicitate destinaţii exotice în luna ianuarie 2017 au fost Dubai, Bangkok, Hong Kong, Bali şi Singapore.

    Anul acesta trendul destinaţiilor solicitate se păstrează iar preturile încep de la 16 euro de persoană, dus-întors (taxe de aeroport incluse), pentru un bilet de avion spre Bruxelles (cu până la 50% mai ieftin faţă de restul anului), de la 17 euro pentru un bilet de avion spre Roma (50% mai ieftin) şi de la 20 euro pentru un bilet de avion spre Londra (30% mai ieftin). 

    În ceea ce priveşte pachetele de city break ce includ biletul de avion şi cazarea pentru 2 sau 3 nopţi la hoteluri de 3 sau 4 stele, preţurile sunt cu până la 60% mai mici decât în restul anului.

    Spre exemplu, un city break la Roma achiziţionat până pe 31 ianuarie 2018 costă de la 119 euro / persoană (cu până la 60% mai puţin decât în restul anului), la Bruxelles de la 109 euro / persoană (cu până la 60% mai puţin decât în restul anului), Milano de la 119 euro / persoană (60% mai puţin decât în restul anului) şi Londra de la 129 euro / persoană (50% mai puţin decât în restul anului).

    Alte pachete solicitate sunt Budapesta de la 129 euro, Atena de la 129 euro, Berlin de la 159 euro, Larnaca de la 149 euro, preţurile fiind cu până la 50% mai mici decât în restul anului.

     

     

  • Centrele universitare, noi poli de afaceri

    Peste 300.000 de persoane lucrează în clădiri moderne de clasa A şi B, în Bucureşti, la acest număr adăugându-se şi angajaţii din spaţiile de birouri neconvenţionale sau de clasa C, potrivit datelor companiei, care mai arată că peste 40.000 de studenţi se înscriu anual la cele mai mari 16 universităţi din Bucureşti, de unde marile companii îşi recrutează viitorii angajati.

    Romania a devenit o piaţă atractivă pentru investiţii în ultimii ani, tot mai multe companii străine fiind interesate de extinderea activităţii şi la nivel local, în special datorită disponibilităţii forţei de muncă, a evoluţiei economice dar şi a costurilor cu forţă de muncă mai mici faţă de alte pieţe regionale, explică reprezentanţii CBRE:

     „Avem potenţialul de a deveni un pol regional de afaceri, iar acest lucru se datorează unor capacităţi intelectuale şi lingvistice superioare pe care angajaţii din ţară noastră le deţin. Mai mult de 90% din numărul total de studenţi vorbesc la un nivel avansat limba engleză, un factor decisiv şi un motiv pentru care tot mai multe companii anunţă noi investiţii în marile oraşe din România. Universităţile locale au înţeles acest lucru şi au adaptat curricula în concordanţă cu cerinţele reale din câmpul muncii”, a declarat Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services investor leasing  office, CBRE.

    Cu excepţia zonei de Nord a Capitalei, în care este concentrat aproximativ 28% din stocul disponibil de proiecte moderne de birouri, marea majoritate a sub-zonelor se află în vecinătatea uneia sau mai multor universităţi cunoscute.

     „Foarte multe multinaţionale organizează, în cadrul universităţilor, diferite cursuri pentru a pregăti mult mai bine studenţii şi potenţialii viitori angajaţi. În acest fel, numărul programelor de internship a crescut de la un an la altul, iar relaţiile dintre companii şi universităţi s-au consolidat. Bucureştiul este unul dintre cele mai importante destinaţii de outsourcing din regiune, în Capitală figurând peste 40.000 de angajaţi în acest sector.  Ne aşteptăm la o creştere minimă de 10-15% în acest segment, evoluţie ce se datora cererilor venite din partea companiilor care îşi doresc să între pe piaţă din România”, a mai adăugat Mihai Paduroiu.

    Datele CBRE mai arată că în Bucureşti, companiile specializate în ITO (Information Technology Outsourcing) şi BPO (Business Process Outsourcing) reprezintă cel mare mare procent, 65% din totalul de companii analizate. În total, cele două segmente au, în câmpul muncii, aproximativ 40.000 de angajaţi.
    Numarul mediu de angajaţi variază între 270 de persoane pentru o companie ITO până la 500 pentru o companie BPO. Un procent de 28% din companiile analizate provin din SUA, urmat de România, cu 23% din total. Tot 23% din totalul analizat în Bucureşti este reprezentat de companii de tipul SSC, restul de 12% fiind companii cu specializare în Research&Development.

    In centrul Capitalei, Vastint România, parte a Interogo Holding dezvoltă ansamblul de birouri Timpuri Noi Square, proiect care la finalizare va fi alcătuit de şase clădiri cu o suprafaţă totală închiriabilă de 100.000 mp. Proiectul se află în vecinătatea universităţilor “Titu Maiorescu”, “Dimitrie Cantemir” sau “Nicolae Titulescu” din Capitală, instituţii de învăţământ care lansează anual peste 4.000 de locuri în cadrul facultăţilor cu diferite specializari.

    Campus 6 este un alt proiect de clădiri de birouri, dezvoltat de Skanska România în imediată apropiere a Universităţii Politehnică din Bucureşti, unde anual se înscriu aproximativ 6.000 de studenţi. Alte 1.500 de locuri în facultăţi sunt disponibile şi în alte instituţii private de învăţământ superior din zona. Un nou pol de afaceri se conturează în zona Piaţă Presei – Expoziţiei, acolo unde noi dezvoltări sunt anunţate şi unde investitorii imobiliari simt potenţialul unui hub de business. Portland Trust a anunţat dezvoltarea unui nou proiect de birouri în zona Expoziţiei, acolo unde 50% din ansamblul Blue Rose Office Park a fost deja preinchiriat de ING Bank, companie care va ocupă 20.000 mp. Atât Portland Trust, cât şi alţi investitori imobiliari care vizează noi proiecte de birouri în zona, dezvoltă proiecte pe terenuri aflate în vecinătatea Universităţii Româno-Americane, cu circa 2.000 de locuri disponibile anual, precum şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, cu peste 2.500 locuri.


    Centru-Vest a devenit în ultimul timp o nouă zona de afaceri în jurul căreia se concentrează noi proiecte de birouri, unde Skanska, Vastint, CA Immo, AFI Europe sau Forţe Partners se află pe lista investitorilor cu proiecte în dezvoltare. Tot în zona Orhideea – Politehnică, Vastint România dezvoltă Business Garden Bucharest, în imediată apropiere a complexului studenţesc Grozăveşti-Regie. La finalizare, proiectul va dispune de o suprafaţă închiriabilă totală de 43.000 mp. În aceeaşi zona, dezvoltatorul CĂ Immo construieşte proiectul Orhideea Towers, care va dispune de o suprafaţă 37.000 mp şi se va finaliza la începutul lui 2018.
    Analizele CBRE mai arată că, anual, sunt create aproximativ 10.000 de noi locuri de muncă doar în Capitală. Stocul modern de spaţii de birouri va creşte de la 2,76 milioane mp la finalul acestui an, la peste 3,5 milioane mp în 2020, mai mult de 800.000 mp fiind planificaţi sau în curs de dezvoltare în următorii trei ani.

  • Moment Istoric în România! O Primărie taie banii de la biserici şi îi dă la un spital care nu mai are bani pentru anestezic, medicamente, analizele pacienţilor şi utilităţi

    Propunerea a fost facuta de consilierii USR. Reamintim ca de cateva zile, Spitalul Pantelimon nu mai are bani pentru anestezic, medicamente, analizele pacientilor si utilitati, situatia fiind sesizata in presa. Spitalul are nevoie de 9 milioane lei pentru a functiona. Spitalul se afla in Sectorul 2, dar este in administrarea Ministerului Sanatatii, informează hotnews.ro.
     
    Consilierii USR au propus initial ca banii sa fie luati din sumele alocate la inceputul anului pentru biserici, si necheltuite. Potrivit unui amendament adoptat, acest lucru nu s-a mai intamplat, deoarece au crescut incasarile din cotele defalcate din TVA cu 15 milioane lei.

    Primarul Sectorului 2, Toader Mugur Mihai, spune ca bani s-au luat si de la culte, respectiv 5 milioane lei, deoarece nu au fost cheltuiti. La culte ar mai fi ramas 4,6 milioane lei, iar banii proveniti din sumele defalcate din TVA au mers la alte capitole bugetare.

    La propunerea Primarului Sectorului 2, Toader Mugur Mihai, s-a alocat inca 1 milion de lei pentru consolidarea parcului Dobroiesti si 5 milioane lei pentru invatamant. S-au alimentat cu 8 milioane de lei fondul de rezerva. Se iau 1, 2 milioane lei de la ADP fiindca nu a reusit sa achizitioneze doua utilaje.

     

  • Studiu: Apartamentele s-au ieftinit în Bucureşti, dar s-au scumpit în restul ţării

    În al treilea trimestru din 2017, preţurile solicitate pentru locuinţele scoase la vânzare la nivel naţional s-au menţinut, per ansamblu, la un nivel relativ constant faţă de cele trei luni anterioare, potrivit unui raport realizat de Analize Imobiliare, platforma dezvoltată de Imobiliare.ro. Stagnarea se datorează în mod exclusiv tendinţei de ieftinire consemnate de apartamentele din Bucureşti, întrucât cele din restul ţării s-au apreciat, per ansamblu, cu 3,5%, iar casele s-au scumpit atât în Capitală (cu 3,7%), cât şi în ţară (cu 3,9%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria metalurgică, la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani

    Cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, anul trecut, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, de 33,5 miliarde de lei, în condiţiile în care comerţul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. În 2013, afacerile din metalurgie depăşeau 34 de miliarde de lei, iar comerţul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Care este cel mai zgomotos oraş din România

    Pe de altă parte, Braşov, Sibiu şi Miercurea Ciuc, urmate de Cluj-Napoca şi Slobozia sunt oraşele în care se înregistrează cel mai ridicat nivel de linişte din România. Studiul analizează percepţia cetăţenilor asupra nivelului de linişte în regiunile, oraşele şi cartierele în care aceştia locuiesc.

    Cât despre regiunile din România, cea mai liniştită este Transilvania, iar cea mai zgomotoasă – Bucureşti şi Ilfov, potrivit studiului realizat de Storia.ro. Capitala se află pe poziţia cu numărul şapte în topul celor mai dezavantajoase oraşe din punct de vedere al nivelului de linişte. Mai mult, cele mai zgomotoase cartiere din Bucureşti sunt Bucur Obor, Lujerului şi Militari, în timp ce Pajura, Dămăroaia şi Ozana sunt cele mai liniştite cartiere bucureştene. 

    La nivel naţional, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie din Sibiu, Răcădău din Braşov şi Pajura din Bucureşti, în timp ce la coada clasamentului pe ţară se află Micro 18 din Galaţi, Ultracentral din Botoşani şi UTA din Arad.

    În Braşov, cartierele cu cel mai ridicat nivel de linişte sunt Răcădău, Noua, Schei, Stupini şi Avantgarden, iar în Cluj-Napoca – Grigorescu, Gruia, Andrei Mureşanu, Gheorgheni şi Zorilor. Orădenii au votat Dealuri, Oncea, Episcopia Bihorului, Iosia şi Cantemir ca fiind cele mai avantajoase cartiere din punct de vedere al nivelului de linişte. În Sibiu, acelaşi clasament este condus de Valea Aurie, Trei Stejari, Sub Arini, Lupeni şi Ştrand.

    Locuitorii din Iaşi au votat Miroslava, Tomeşti, Valea Adâncă, Lunca Cetăţuii, Popas Păcurari ca fiind cele mai liniştite cartiere din oraşul lor. În Timişoara, Bucovina, Mehala şi Soarelui sunt cartierele cu cel mai ridicat nivel de linişte, urmate de Freidorf şi Ronat, potrivit notelor oferite de către timişoreni.

    Percepţia cetăţenilor asupra celor mai avantajoase oraşe şi cartiere din punct de vedere al nivelului de linişte este a zecea temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research – „Oraşe şi cartiere din România”. Până în prezent, 258.948 de români au răspuns chestionarului propus de platforma de imobiliare. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punct de vedere al nivelului de linişte, de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Oraşul unde apartamentele se scumpesc de la o zi la alta

    Această situaţie poate avea mai multe cauze, printre care: localizarea mai puţin favorabilă a blocurilor noi faţă de cele mai vechi (chiar în cadrul aceloraşi zone), presiunea exercitată asupra preţurilor de numărul mare de locuinţe noi disponibile spre vânzare şi conectarea mai slabă a proprietarilor de apartamente vechi la realitatea pieţei (comparativ cu dezvoltatorii de proiecte noi).

    Cluj-Napoca a consemnat în ultimii ani cel mai alert ritm de scumpire a locuinţelor, pretenţiile vânzătorilor locali fiind acum, per ansamblu, mai ridicate decât ale celor din Capitală, conform datelor Imobiliare.ro. În Cluj-Napoca, preţurile medii solicitate pentru apartamentele vechi sunt mai mari decât cele ale unităţilor locative noi în majoritatea zonelor analizate, excepţie făcând doar cartierul Mărăşti, unde valorile sunt, însă, foarte apropiate: 1.414 euro pe metru pătrat util (pe vechi) şi, respectiv, 1.416 euro pe metru pătrat util (pe nou).

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Oraşul unde apartamentele se scumpesc de la o zi la alta

    Această situaţie poate avea mai multe cauze, printre care: localizarea mai puţin favorabilă a blocurilor noi faţă de cele mai vechi (chiar în cadrul aceloraşi zone), presiunea exercitată asupra preţurilor de numărul mare de locuinţe noi disponibile spre vânzare şi conectarea mai slabă a proprietarilor de apartamente vechi la realitatea pieţei (comparativ cu dezvoltatorii de proiecte noi).

    Cluj-Napoca a consemnat în ultimii ani cel mai alert ritm de scumpire a locuinţelor, pretenţiile vânzătorilor locali fiind acum, per ansamblu, mai ridicate decât ale celor din Capitală, conform datelor Imobiliare.ro. În Cluj-Napoca, preţurile medii solicitate pentru apartamentele vechi sunt mai mari decât cele ale unităţilor locative noi în majoritatea zonelor analizate, excepţie făcând doar cartierul Mărăşti, unde valorile sunt, însă, foarte apropiate: 1.414 euro pe metru pătrat util (pe vechi) şi, respectiv, 1.416 euro pe metru pătrat util (pe nou).

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • O descoperire surprinzătoare dintr-o peşteră din Croaţia scoate la iveală că suntem ”mai neanderthali” decât credem

    Cercetătorii germani de la Max Planck au secvenţiat un genom remarcabil de complet pentru vârsta lui, arătând că ADN-ul a fost transmis de la Omul de Neanderthal la omul modern, relatează Science Magazine.
     
    Genomul este doar al doilea de acest fel în termeni de calitate, de aceea descoperirile nu numai că sunt uimitoare, ci şi de încredere.
     
    Primul genom de Neanderthal a fost extras de la trei indivizi de la aceeaşi peşteră din Croaţia, iar altul, de calitate superioară, provine de la un individ din Munţii Altai din Siberia (detalii aici), vechi de 122.000 de ani.
     
    Şi în acest caz, cercetătorii de la Max Planck, care au analizat genomul din Siberia au găsit similarităţi genetice cu omul modern. Descoperirile din Croaţia sunt însă chiar mai importante, întrucât vestigiile sunt mult mai noi şi au potenţialul de a indica mai multe asemănări.
     

  • 5,6% din companiile româneşti generează aproape 90% din profitul obţinut

    Aproximativ 75% dintre aceste instituţii sunt microintreprinderi.  Acest procent este în creştere cu peste 2% anul acesta, comparativ cu anul trecut.

    O companie care s-a dovedit capabilă să-şi plătească datoriile la timp, are o profitabilitate de 9,36%, în condiţiile în care media naţională este de 4,5% iar o companie care nu se află în grupul companiilor puternice au o profitabilitate de doar 1,13%.

    ”Analizele realizate scot în evidenţă faptul că este mult mai profitabil pentru o companie să aibe un  comportament de plată corect. Mai mult, cea mai mare pondere de  companii puternice sunt microîntreprinderile, companii cu mai puţin de 9 angajaţi. Astfel, microîntreprinderile nu sunt companii slabe ci dimpotrivă, reprezintă motorul economiei româneşti”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.

    Companiile puternice îşi plătesc datoriile în 99 zile, de aproape 4 ori mai repede decât media naţională de 355 zile şi de peste 5 ori mai repede comparativ cu restul instituţiilor care îşi plătesc datoriile în 542 de zile.

    Cea mai mare densitate de companii puternice e în judeţele din centrul României: Mureş, Harghita, Sibiu, Braşov, Covasna. Aici, peste 6% din companii  sunt stabile şi profitabile.

    Cultura orientată spre corectitudine, influenţele maghiare şi săseşti din zonă sunt principalii vectori care au plasat judeţe în topul acestui clasament. Alte judeţe cu o bună densitate sunt Timiş, Cluj, Ialomiţa şi Argeş.

    La polul opus, judeţele din vestul şi sudul României au cea mai mică densitate de companii puternice, între 3 şi 4%. Este vorba despre judeţele Mehedinţi, Caraş Severin, Dolj, Olt şi Dâmboviţa.

    Sărăcia, lipsa infrastructurilor de producţie, care să susţină activităţile conexe, migraţia populaţiei către zone mai dezvoltate sau izolarea teritorială sunt unele dintre motivele pentru care aceste judeţe se află în coada clasamentului.