Tag: amnistie

  • Mamele vor putea obţine alte venituri, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului. Peste 12.000 dintre ele vor fi amnistiate

    Ministrul Muncii a declarat că, în urma unei decizii a Curţii de Conturi de verificare a dosarelor pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului, s-a stabilit că 12.460 de mame, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014, au încasat venituri suplimentare, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că mamele respective trebuie să returneze indemnizaţiile încasate, respectiv 15 milioane de lei pentru care s-a constituit debit.

    Cele 12.460 de persoane care ar trebui să returneze indemnizaţiile vor fi amnistiate fiscal, potrivit unei propuneri de act normativ, iniţiată de Ministerul Muncii, ce va fi supusă aprobării în şedinţa de Guvern din 20 august.

    Plumb a mai spus că această măsură nu afectează bugetul de stat aprobat pentru 2014.

    Ministrul Muncii a mai anunţat că Guvernul va modifica Ordonanţa de urgenţă nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, astfel încât orice părinte care va beneficia de indemnizaţie să poată să obţină şi alte venituri, muncind de acasă. Plafonul propus pentru aceste venituri este de aproximativ 1.500 de lei pe an, respectiv trei indicatori sociali de referinţă.

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Impozitul pe sumele repatriate

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.


    Unele voci vorbesc de suma de 10 miliarde de euro, altele avansează ipoteza unei sume undeva în jur de 50 de miliarde de euro. Sincer, o estimare în acest sens mi se pare cel puţin hazardată, cu un pronunţat caracter empiric, dintr-un motiv foarte simplu, respectiv provenienţa sumelor de bani, care se împart în 3 mari categorii: ilegale, semilegale (în unele accepţiuni, „aparent legale„) şi legale (aici am în vedere sumele nerepatriate aferente câştigurilor de capital din companii de tip holding).

    Pe de altă parte, nu puţini sunt cei care susţin că nu mai sunt cine ştie ce bani afară, iar cei care mai sunt nu şi-ar dori neapărat să se şi întoarcă, deoarece cei care au vrut să-şi aducă banii în ţară deja au făcut-o, prin diferite entităţi şi structuri înregistrate în paradisuri fiscale. Şi atunci, de ce ar fi acum un moment oportun pentru promovarea unei astfel de măsuri? În opinia mea, aducerea banilor în ţară ar crea un surplus de lichiditate pe piaţă, fapt deloc de neglijat, mai ales în condiţiile în care statul acţionează ca un veritabil şi extrem de consistent purtător al cererii de masă monetară, prin împrumuturile pe care le contractează, inclusiv pe piaţa internă.

    Cu toate acestea, tot mai multe voci afirmă că sume considerabile de bani „băltesc„ şi acum în sectorul bancar, şi astfel apare întrebarea dacă aceşti bani ar putea fi transformaţi în resurse investiţionale şi, implicit, direcţionaţi către domenii asumate de guvern ca fiind prioritare (cum ar fi, spre exemplu, programele de privatizare ale companiilor de stat) sau se vor orienta tot către economisire sau, cel mult, către tranzacţii financiare de tip speculativ.

    Deşi Marek Belka (şeful departamentului pentru Europa din FMI la momentul respectiv) asimila amnistia fiscală cu „un semn de disperare„, personal nu împărtăşesc această idee, deşi nu cred în moralitatea unei astfel de măsuri, aşa cum nu cred nici în „moralitatea„ evaziunii fiscale. Aş vedea mai degrabă amnistia fiscală ca o recunoaştere tacită a existenţei (reale!) a unor imperfecţiuni – de natură legislativă, dar, mai ales, procedurală, instituţională – în identificarea şi prelevarea obligaţiilor fiscale datorate de unele categorii de contribuabili. Dacă vreţi, „gradul de disperare„ poate fi apreciat mai exact doar în momentul transpunerii în practică a unei eventuale amnistii fiscale, în funcţie de condiţiile, criteriile şi modalităţile efective de implementare a acesteia.

    Cred însă că, pe lângă aspectul pecuniar al problemei (în speţă, impozitul aplicat asupra sumelor repatriate ca urmare a unei amnistii fiscale), o dimensiune foarte importantă o joacă şi garanţiile morale pe care autoritatea publică este dispusă să le ofere „fiilor rătăcitori„. Aici trebuie precizat faptul că, la nivel european, s-au prevăzut limitativ cazurile în care pot fi efectuate verificări în acest sens, exclusiv cu un caracter administrativ, respectiv în cazul fraudelor în materia TVA şi a fraudelor fiscale (Regulamentul nr. 203/17089/CE), dar şi în cazul operaţiunilor de spălare a banilor care au ca scop final finanţarea actelor de terorism.

    În orice altă situaţie aceste verificări sunt excluse şi pe deplin refuzate, iar verificarea sumelor de bani ce au părăsit teritoriul naţional, iniţiate de către ONPCSB, nu pot fi folosite în cadrul procedurilor judiciare ori a verificărilor fiscale decât cu consimţământul expres al statului căruia i s-a solicitat efectuarea acestor verificări (a se vedea memorandumurile de înţelegere cu fiecare stat membru/parte).

  • Turcinov promite o amnistiere separatiştilor proruşi din estul Ucrainei care depun armele

     “Dacă oamenii depun armele şi eliberează clădirile administrative (…), noi garantăm că nu va exista nicio urmărire (penală). Sunt pregătit să semnez un decret prezidenţial” în acest sens, a declarat Turcinov într-o sesiune în Parlament, în contextul în care separatişti proruşi ocupă în continuare sedii administraive la Doneţk şi Lugansk, două oraşe situate în estul rusofon al ţării.

    Şeful statului a precizat că a vorbit personal la telefon cu reprezentanţi ai insurgenţilor de la Lugansk şi le-a propus “compromisuri”, inclusiv crearea unei comisii alcătuite din reprezentanţi ucraineni şi străini care să studieze punctele de conflict. De asemenea, el s-a pronunţat pentru o consolidare a puterilor administraţiilor locale, până în prezent numite de către Kiev. Protestatarii reclamă organizarea unor referendumuri privind autonomia regională sau alipirea, pur şi simplu, la Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stelian Tănase: Am cerut ştergerea datoriilor pe care le are TVR la bugetul de stat

     “Noi am cerut la cele mai înalte niveluri ca să fim iertaţi de ea. Asta se poate face o singură dată”, a spus Stelian Tănase. El a mai spus că acest lucru este posibil numai cu avizul Comisiei Europene.

    “Dar trebuie să facem acest lucru pentru că sunt datorii cumulate, unele, repet, consecinţa unor decizii care s-au luat la acea vreme”, a spus Stelian Tănase.

    “Am vorbit despre iertarea datoriilor chiar la Ministerul de Finanţe, de mai multe ori. O televiziune îndatorată e în genunchi şi o televiziune independentă este o televiziune care stă pe propriile ei resurse. Noi ne luptăm cu fantomele trecutului. Eu mă străduiesc să plătesc datoriile făcute de alţii în timp”, a spus Stelian Tănase. El a precizat că numai o treime din aceste datorii sunt ca urmare a modului în care a fost condusă televiziunea publică. “Restul aparţine guvernanţilor, politicienilor care au luat decizii proaste, care au dezavantajat televiziunea”, a spus Stelian Tănase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cazanciuc, Zgonea şi Nicolicea, la Ponta pentru discuţii privind modificarea CP şi aministia

     Joi, premierul Ponta a declarat că proiectul de modificare a Codului Penal şi cel privind amnistia trebuie rediscutate şi aprobate de Parlament după ce vor fi analizate şi cu Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchet, dar şi cu Comisia Europeană, pentru a se stabili dacă este încălcată vreo obligaţie internaţională a României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce rămâne de făcut dacă tot nu intrăm în Schengen

    De la Bruxelles a sosit, previzibil, ameninţarea că modificarea Codului penal în favoarea politicienilor va fi consemnată în raportul MCV din ianuarie, ceea ce a venit însă pe un fond de iritare tot mai intensă în USL faţă de Bruxelles, atât din cauza amânării continue a primirii României în spaţiul Schengen sub diverse pretexte, cât şi din cauza opoziţiei surde a UE faţă de orice investiţii în Est care le-ar putea concura pe cele europene (fie că e vorba aici de investiţii chineze, aşa cum a ilustrat-o celebra circulară de la Bruxelles care le cerea prudenţă statelor din Est participante la forumul China-Europa de Est de la Bucureşti, fie, dacă e să-i credem pe unii comentatori apropiaţi USL, chiar de investiţii americane gen Chevron).

    Fapt e că premierul Victor Ponta a acceptat până la urmă ca modificarea Codului penal şi modificarea legii amnistiei (planificată şi ea la votare, dar amânată) să se facă numai după discuţii cu MJ, CSM, Parchet şi CE, spre a pune capăt unui scandal care ameninţa să înceapă să-l concureze pe cel din vara trecută, de la referendumul de demitere a preşedintelui. În ce-l priveşte pe co-liderul USL Crin Antonescu, acesta a văzut în toată povestea un nou prilej de a arunca vina pe PSD şi de a se dezvinovăţi pe sine, pretinzând că “a avut informaţii incomplete” asupra conţinutului modificărilor legii, deşi iniţial, ca vechi susţinător al ideii că ghearele DNA şi ANI ar trebui tăiate, se declarase de acord cu mutilarea Codului.

    Pentru oamenii obişnuiţi, modificarea Codului penal în Cameră ar însemna reintroducerea infracţiunilor de insultă şi calomnie, eliminate în 2006, dar a căror reintroducere a devenit necesară după decizia din aprilie a CCR. Pentru demnitari, modificările se referă la scoaterea din categoria celor incriminabili pentru corupţie, mită şi abuz în serviciu a preşedintelui, a parlamentarilor, a avocaţilor şi a notarilor (conform DNA, 28 de parlamentari au dosare de corupţie, inclusiv Bogdan Ciucă de la PC, şeful Comisiei juridice a Camerei), precum şi la ieşirea primarilor de sub incidenţa conflictului de interese (conform DNA, 100 de primari au dosare de conflict de interese).

  • Băsescu: Ponta şi Antonescu au ştiut de modificarea Codului Penal, aranjamentul s-a făcut luni. Ponta, Antonescu şi Zgonea ar trebui să demisioneze. REACŢIA premierului

     Declaraţiile preşedintelui la B1 TV:

        Înainte de alegeri făceam apeli la români să nu îi voteze pe cei care au dosare penale. Dispreţul a fost total, dar românii văd acum ce înseamnă să îi votezi pe cei care îţi dau o găleată sau o pufoaică sau pe cei care au dosare penale.

        România nu este o ţară fără anticorpi. Intervenţia puterilor externe i-a făcut să dea înapoi mai repede. Altfel, cu capacitatea de a minţi a lui Ponta, Antonescu, Zgonea, Voiculescu ne-ar fi fost mult mai greu să ajungă mesajul la populaţie.

        Aranjamentul între Ponta şi Antonescu pe legea amnistiei şi pe Codul Penal s-a făcut luni. Amândoi au ştiut foarte bine. Astăzi vă pot confirma că s-au înţeles ca în timp ce Ponta era la Johannesburg aceste legi să treacă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radu Mazăre va propune PSD “amnistierea” aleşilor locali aflaţi în incompatibilitate

     Primarul Constanţei a dezvăluit că ideea i-a venit după discuţia avută cu premierul Victor Ponta, în care prim-ministrul i-a explicat de ce Ministerul Justiţiei a dat aviz negativ modificării Legii 161/2003.

    Mazăre susţine că a fost “lămurit de premier”, înţelegând că modificarea propusă de Ministerul Dezvoltării nu se putea aplica şi retroactiv.

    “M-a lămurit. M-am gândit după ce mi-a spus el care e motivul, o să le-o propun: daţi o amnistie pentru ce a fost până acum. Ca urmare, când o să avem întâlnirea PSD, peste două săptămâni, am să le propun să facă o lege care să anuleze acest punct al incompatibilităţilor unde sunt primarii, preşedinţi ai Consiliilor Judeţene, reprezentanţii în Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară şi să amnistieze ce s-a întâmplat până acum”, a spus pentru “Gândul” Radu Mazăre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turcia scuteşte de taxe repatrierea averilor şi poate aduce în ţară până la 100 miliarde euro

     Legea elimină amenzile şi taxelor ridicate impuse de autorităţi la repatrierea activelor.

    În plus, statul se angajează să nu investigheze dacă averile deţinute în afara ţării au eludat în trecut plata taxelor.

    Pentru a beneficia de amnistia fiscală, populaţia şi companiile trebuie să depună o declaraţie fiscală înainte de sfârşitul lunii iulie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a respins proiectul pentru amnistierea şi graţierea deţinuţilor cu pedepse de până la 6 ani

     Iniţiativa legislativă, semnată de către deputatul PSD Mădălin Voicu şi deputatul din partea minorităţilor naţionale Nicolae Păun, urmează să fie supusă votului decizional în Camera Deputaţilor.

    Actul normativ prevede amnistirea infracţiunilor care prevăd o pedeapsă privativă de libertate de până la 4 ani inclusiv sau amendă, precum şi graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la 6 ani inclusiv şi a pedepselor cu amendă aplicate de instanţă, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro