BusinessMagazin

Tag: amnistie

  • Mihaela Mitroi, partener EY, îndeamnă antreprenorii: Mergeţi şi aplicaţi pentru amnistia fiscală pentru că nu mă aştept să mai apară altă dată

    Mihaela Mitroi, liderul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică pentru Clusterul de Sud al regiunii EY din Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală, îndeamnă antreprenorii din România să aplice pentru amnistia fiscală pentru a li se şterge penalităţile.  Conform textului actului normativ al amnistiei fiscale, numită de Ministerul de Finanţe „restruct­u­rare a datoriilor“, per­soanelor fizice sau companiilor cu datorii de sub un milion de lei li se şterg pena­li­tă­ţile dacă îşi plătesc datoriile res­tante până în decem­brie 2019.

    ”Până pe 16 decembrie trebuie să folosiţi amnistia pentru veniturile înregistrate până la finalul anului 2018. Folosiţi-o pentru că nu mă aştept să mai apară altă dată. Cereţi Fiscului o situaţie a fişei de evidenţă fiscală şi aveţi în considerare că şi contribuţiile întră în amnistia fiscală”, a declarat Mihaela Mitroi în cadrul conferinţei ”Schimbul de generaţii în antreprenoriat şi verificarea situaţiei fiscale personale”, organizată de firma de consultanţă şi audit Ernst & Young.

    Publicat de Ministerul de Finanţe în Monitorul Oficial  în luna august a acestui an, actul normativ al amnistiei fiscale cuprinde două cate­gorii de datornici. Prima pri­veşte com­paniile cu da­torii de peste un milion de lei pentru reeşalonarea cărora trebuie alcătuit un plan de restruc­tu­rare acceptat de ANAF, iar ce-a de-a doua se referă la per­soanele fizice sau la com­paniile cu datorii de sub un milion de lei, cărora li se şterg pena­li­tă­ţile dacă îşi plătesc datoriile res­tante până în decem­brie 2019.

     

     

  • Ana-Maria Iordache, D&B David şi Baias: Amnistia fiscală propusă de guvern este discriminatorie pentru companiile private cu datorii mai mari de 1 mil. de lei

    De această facilitate vor beneficia companiile cu datorii mai mici de 1 mil. lei şi persoanele fizice, entităţile fără personalitate juridică şi unităţile administrativ-teritoriale care pot avea şi datorii mai mari de 1 mil. lei, a spus în cadrul unui eveniment PwC Ana-Maria Iordache, partener, societatea de avocatură D&B David şi Baias.

    „Spre deosebire de proiectul apărut pe site-ul ministerului de Finanţe, cel publicat în Monitorul oficial are o discriminare: Se califică doar persoanele fizice, entităţile fără personalitate juridică şi unităţile administrativ-teritoriale, adică primăriile. N-am înţeles raţiunea pentru care această măsură exclude persoanele juridice. Practic, toţi contribuabilii care ar avea datorii mai mari de 1 milion de lei nu vor putea accede la această facilitate, pentru că ei sunt excluşi de textul de lege”, a spus ea.

    Potrivit textului actului normativ, amnistia, numită de Finanţe „restruct­u­rare a datoriilor“, cuprinde două cate­gorii de companii datornice. Prima pri­veşte com­paniile cu da­torii de peste un milion de lei pentru reeşalonarea cărora trebuie al­cătuit un plan de restruc­tu­rare acceptat de ANAF. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ana-Maria Iordache, D&B David şi Baias: Amnistia fiscală propusă de guvern este discriminatorie pentru companiile private cu datorii mai mari de 1 mil. de lei

    De această facilitate vor beneficia companiile cu datorii mai mici de 1 mil. lei şi persoanele fizice, entităţile fără personalitate juridică şi unităţile administrativ-teritoriale care pot avea şi datorii mai mari de 1 mil. lei, a spus în cadrul unui eveniment PwC Ana-Maria Iordache, partener, societatea de avocatură D&B David şi Baias.

    „Spre deosebire de proiectul apărut pe site-ul ministerului de Finanţe, cel publicat în Monitorul oficial are o discriminare: Se califică doar persoanele fizice, entităţile fără personalitate juridică şi unităţile administrativ-teritoriale, adică primăriile. N-am înţeles raţiunea pentru care această măsură exclude persoanele juridice. Practic, toţi contribuabilii care ar avea datorii mai mari de 1 milion de lei nu vor putea accede la această facilitate, pentru că ei sunt excluşi de textul de lege”, a spus ea.

    Potrivit textului actului normativ, amnistia, numită de Finanţe „restruct­u­rare a datoriilor“, cuprinde două cate­gorii de companii datornice. Prima pri­veşte com­paniile cu da­torii de peste un milion de lei pentru reeşalonarea cărora trebuie al­cătuit un plan de restruc­tu­rare acceptat de ANAF. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Camera Deputaţilor a respins, decizional, proiectul de lege privind amnistia şi graţierea

    Deputaţii au respins iniţiativa cu 177 „pentru” respingere, un vot împotrivă şi două abţineri.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, în unanimitate, un raport de respingere proiectului legislativ privind amnistie şi graţiere.

    PSD şi ALDE au stabilit, într-o şedinţă de coaliţie avută săptămâna trecută, respingerea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea în Parlament

    Pe 29 mai 2018 , iniţiativa a fost adoptată tacit în Senat.

    Proiectul de lege pentru abrogarea amnistiei şi graţierii prevede că „nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”, în completarea adusă articolului 37 din Constituţie cu un nou alineat 2¹.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Camera Deputaţilor a respins, decizional, proiectul de lege privind amnistia şi graţierea

    Deputaţii au respins iniţiativa cu 177 „pentru” respingere, un vot împotrivă şi două abţineri.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, în unanimitate, un raport de respingere proiectului legislativ privind amnistie şi graţiere.

    PSD şi ALDE au stabilit, într-o şedinţă de coaliţie avută săptămâna trecută, respingerea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea în Parlament

    Pe 29 mai 2018 , iniţiativa a fost adoptată tacit în Senat.

    Proiectul de lege pentru abrogarea amnistiei şi graţierii prevede că „nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”, în completarea adusă articolului 37 din Constituţie cu un nou alineat 2¹.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Viorica Dăncilă, despre graţiere şi amnistie: „Iohannis trebuie să-şi asume decizia Curţii Constituţionale”

    Prezentă la Ploieşti, Viorica Dăncilă a fost întrebată dacă graţierea şi aministia vor mai fi subiecte discutate până la alegerile prezidenţiale.

    „Aici o să fac o remarcă. Acest subiect a fost adus în opinia publică, s-a făcut şi un referendum, cred că domnul preşedinte Klaus Iohannis trebuie să-şi asume decizia Curţii Constituţionale. N-am spus cum, eu cred că dânsul trebuie să fie primul care să vină şi să dea o explicaţie legată de acest parcurs şi de faptul că Curtea Constituţională a precizat acest lucru. Aşteptăm motivarea Curţii Constituţionale pentru a lua o decizie iar decizia, ca de fiecare dată, o vom lua în forul statutar al partidului”, a afirmat Dăncilă.

    CCR a respins, joi, iniţiativele legislative ale PNL-USR şi PSD-ALDE de revizuire a Constituţiei. Magistraţii au decis acest lucru deoarece interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie, prevederi în iniţiativele legislative depuse, depăşeşte limitele de revizuire a Constituţiei.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Proiect de amnistie fiscală la Ministerul de Finanţe. Miza: până la 2.723 de companii cu 255.000 de salariaţi

    Ministerul de Finanţe pregăteşte un proiect, care ar urma să fie pus în dezbatere publică, şi care prevede restructurarea financiară, prin stingerea până la jumătate din datoriile strânse până la 31 decembrie 2018 sau plata eşalonată, în anumite condiţii.

    “Restructurare financiară pentru că nu este o amnistie fiscală, ca să fie foarte clar, este o restructurare financiară. Modul în care ea se propune o să vedeţi deja astăzi pe site prezentată întreaga propunere de modificare a cadrului sau de înfiinţare, de creare a cadrului legislativ, adică ordonanţa de urgenţă, de fapt ordonanţa în notă de fundamentare, o prezentare succintă, o fundamentare, date, elemente financiare, motive, impactul argumentele pentru care credem că o astfel de măsură ar fi foarte utilă mediului economic din România”, a declarat Eugen Teodorovici, în cadrul unui eveniment organizat de Intact Media Group.

    Conform proiectului, consultat de MEDIAFAX, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul 2 scenarii, care propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel:

    1. măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii;

    2. anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă) dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Iohannis anunţă temele de la referendum: Interzicerea amnistiei pentru corupţie şi OUG pe justiţie

    “Astăzi am transmis parlamentului scrisoarea referitoare la cele două probleme de interes naşional care vor fi supuse consultării populare, în cadrul referendumului organizat pe 26 mai, împreună cu alegerile europarlamentare. Prima: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie.A doua: Interzicerea OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi organizării judiciare, corelată cu sesizazrea directă a CCR cu privire la ordonanţe. Aceste două teme vor fi supuse consultării publice. Cetăţenii trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie să li se şteargă efectele condamnărilor şi dacă vor ca Guvernul să adopte OUG în domenii sensibilie pentru organizarea sistemului judiciar”, a declarat Klaus Iohannis.

    Preşedintele afirmă că ordinea de zi reală a şedinţelor de guvern nu este cunoscută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce PEDEAPSĂ primit un lider PNL care afirmase că votează cu PSD dacă emite OUG pe amnistie şi graţiere

    Marin Anton a fost demis de la şefia filialei Giurgiu, în şedinţa de lunia a Biroului Politic Naţional al partidului cu 59 de voturi „pentru”, 11 voturi „împotrivă” şi o abţinere, potrivit unor surse din din PNL.
     
    Propunerea demiterii acestuia a fost făcută chiar de preşedintele PNL Ludovic Orban şi validată în şedinţa din 21 ianuarie a Biroul Executiv al formaţiunii.
     
    „Biroul Executiv a susţinut propunerea formulată de mine pentru demiterea din funcţia de preşedinte a actualului preşedinte PNL Giurgiu pentru încălcarea gravă a deciziilor politice ale partidului şi ale poziţiilor politice ale partidului referitor la principalele teme aflate în dezbatere”, spunea Orban, la finalul acelei şedinţe.
     
    Hotărârea liberalilor vine după ce preşedintele organizaţiei judeţele PNL Giurgiu a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă că va avea o „problemă” acasă dacă PSD dă amnistia pentru că familia lui va vota cu social-democraţii la alegeri. Acesta a mai susţinut că are o părere bună despre Florin Iordache.
     

  • Juan Guaido ia în considerare să îi acorde amnistie lui Maduro dacă acceptă să predea puterea

    Într-un interviu acordat postului de televiziune american de limbă spaniolă Univision, Guaido a declarat că ”în perioadele de tranziţie s-au întâmplat lucruri similare (…) nu putem exclude niciun element, dar trebuie să fim foarte puternici pentru viitor (…) mai ales pentru a ne ocupa de urgenţele umanitare”.

    Imterviul a fost realizat prin intermediul Skipe dintr-o locaţie necunoscută.

    Guaido l-a făcut responsabil pe Maduro de victimele protestelor din această săptămână faţă de guvernul socialist. Potrivit unor ONG-uri au existat 26 de morţi, care au fost împuşcaţi în timpul manifestaţiilor care au început luni în urma unei revolte a 27 de militari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro