BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Povestea omului supranumit „Regele Diamantelor” – cunoscut pentru că a revoluţionat industria şi a donat un diamant în valoare de 250 de milioane de dolari

    Supranumit Regele Diamantelor, despre Harry Winston se spune că a revoluţionat stilul de şlefuire a pietrelor preţioase şi este renumit pentru faptul că a donat Muzeului Smithsonian Diamantul Hope, evaluat la 250 de milioane de dolari, după ce s-a aflat în posesia lui timp de un deceniu. El a construit un imperiu în domeniul bijuteriilor, vânzările brandului Harry Winston, aflat acum în portofoliul grupului Swatch, depăşind anul trecut 274 de milioane de dolari.

     

    Tatăl lui Harry Winston, Jacob, a pus bazele unei mici afaceri cu bijuterii, după ce el şi soţia sa au emigrat din Ucraina în Statele Unite. Provenind dintr-o familie de imigranţi evrei, Winston, născut în 1896, la New York, a crescut în atmosfera atelierului părintesc, unde a învăţat de mic tainele pietrelor preţioase. La doar 12 ani, a dat dovadă de un instinct remarcabil pentru bijuterii: a descoperit un smarald de două carate într-un magazin de amanet, l-a achiziţionat pentru doar 25 de cenţi (laolaltă cu o piatră oarecare, pentru a nu trezi suspiciunile anticarului) şi l-a revândut două zile mai târziu pentru 800 de dolari, deşi iniţial tatăl său a crezut că era vorba de o simplă bucată de sticlă. Cariera sa antreprenorială a început în 1920, iar în 1932 şi-a deschis primul magazin în New York, marcând începutul unui nume legendar în industria bijuteriilor de lux.

    Imperiul bijuteriilor construit de Harry Winston a prins contur în 1926, odată cu achiziţionarea colecţiei de bijuterii a Arabellei Huntington, pentru suma de 1,2 milioane de dolari. Arabella, soţia magnatului feroviar Henry E. Huntington, reuşise să adune una dintre cele mai prestigioase colecţii de bijuterii din lume, formată în mare parte din piese create de bijutieri parizieni renumiţi, precum Cartier. După moartea acesteia, Winston a cumpărat colecţia, însă a considerat că bijuteriile au un aer demodat. Prin urmare, le-a reimaginat în stiluri moderne. Aproape 90 de ani mai târziu, moştenirea familiei Huntington avea să inspire Belle Collection, una dintre liniile emblematice lansate de Casa Harry Winston.

    Până în 1932, Harry Winston îşi construise deja o reputaţie, iar afacerea sa se impunea în elita comerţului cu pietre preţioase din New York. La cererea clienţilor, începe să creeze bijuterii sub propriul nume şi înfiinţează compania Harry Winston, Inc., punând bazele unui brand care avea să devină sinonim cu luxul absolut.

    În 1933, antreprenorul se căsătoreşte cu Edna Fleischman, care are o influenţă asupra afacerii, ea punându-şi amprenta mai cu seamă în campaniile publicitare ale companiei. Mai mult de-atât, se spune că Edna şi soţul său au reuşit să salveze diamante în valoare de milioane de dolari din sudul Franţei, chiar înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Se spune că Edna a ascuns bijuteriile sub haine înainte de a se îmbarca pe vaporul care părăsea Europa.

    La moartea sa, în 1978, Harry Winston, care în timpul vieţii sale purta permanent într-un buzunar de la piept o piatră preţioasă, le-a lăsat fiilor săi, Ron şi Bruce, un adevărat imperiu al pietrelor preţioase, evaluat la aproximativ 150 de milioane de dolari. Însă moştenirea a devenit curând miza unui conflict acerb între cei doi fraţi; lupta pentru controlul casei de bijuterii s-a întins pe parcursul unui deceniu şi a fost comparată de experţi cu celebrul Război al Rozelor. În urma acestui conflict, spre finalul anului 1999, valoarea companiei Harry Winston a scăzut dramatic, ajungând la doar o treime din suma estimată în timpul vieţii fondatorului.

    În prezent, bijuteriile Casei Harry Winston strălucesc adeseori pe covorul roşu, fiind între preferatele vedetelor de la Hollywood. 

  • Cine sunt mentorii care îi inspiră în carieră pe liderii noii generaţii din România?

    Inspiraţia, motivaţia şi energia sunt elemente cheie în carieră. Par atribute intrinseci, dar adeseori pot fi influenţate sau catalizate de varii factori externi, iar mentorii pot juca roluri esenţiale. I-am provocat pe liderii din noua generaţie să răspundă la întrebarea: „Cine este mentorul/persoana care te inspiră în carieră?”. Membri apropiaţi din familie, persoane celebre din mediul de afaceri sau care au cunoscut succesul în alte domenii sunt cei care îi înspiră şi le oferă perspective noi, dar şi motivaţie pentru a-şi continua parcuRsul în carieră. Iată răspunsurile lor:

     

     

    Remus Deleanu, preşedinte directorat, Cotnari

    Remus Deleanu este absolvent de Drept şi a lucrat în mai multe departamente la Cotnari înainte de a deveni preşedintele Directoratului. De la asistenţă juridică la viticultură şi vinificaţie, experienţa sa îl ajută să gestioneze complexitatea activităţilor zilnice.

    Există mai multe modele care m-au inspirat de-a lungul evoluţiei în carieră. Aş vrea însă să mă refer în primul rând la tatăl meu, pe care îl consider unul din antreprenorii de succes, care a reuşit privatizarea şi dezvoltarea brandului pe care îl vedem cu toţii astăzi şi de la care am învăţat pe parcursul anilor cum funcţionează fiecare departament din companie, dar şi arta managementului.

     

    Adrian Polec, fondator, Prime Batteries

    Antreprenorul este principalul acţionar al Prime Batteries Technology din România, o companie care în urmă cu circa un an şi jumătate a atras în acţionariat conglomeratul european EIT InnoEnergy, investind împreună peste 1,1 mld. euro. El este asociat şi în alte companii din diferite domenii, afacerile cumulate ale acestora în 2023 fiind de aproape 100 mil. lei. Cele mai mari afaceri ale sale sunt grupul hotelier APX şi producătorul de detergent marcă privată Sun Industries. Adrian Polec spune că „având în vedere faptul că schimbarea este inevitabilă, obiectivul principal al carierei mele este să rămân relevant în business”.

    Nu am o persoană anume. În general, mă inspiră persoanele care reuşesc să realizeze lucruri, dar nu atât de mult persoana, ci modul în care aceasta a realizat / rezolvat problema în conjunctura respectivă.

     

    Anca Aurora Dache, sales director – retail channel, Kärcher România

    Absolventă a Facultăţii de Cibernetică şi Statistică Economică (ASE), şi-a început cariera la Domo, iar pe parcursul călătoriei profesionale a navigat şi alături de Dyson şi Whirlpool România. În 2023, s-a alăurat echipei Kärcher România, în poziţia de sales director – retail channel.

    Persoana care mă inspiră în carieră şi în viaţă este tatăl meu. Primesc din partea lui, subtil şi cald, lecţii valoroase despre puterea de a te reinventa, seriozitate, efort susţinut în drumul spre a obţine ceea ce îmi propun, răbdare şi respect.

     

    Alexandru Stoinea, general manager, ASBIS România

    Este general manager al ASBIS România din 2023, când a preluat această funcţie după trei ani petrecuţi în companie la conducerea diviziei consumer. Cu o carieră de 17 ani în IT, care include atât poziţii în companii locale, cât şi internaţionale, dar şi o experienţă de antreprenoriat, Alexandru Stoinea este licenţiat în economie şi urmează un program de Executive MBA de la Quantic School of Business and Technology din Washington. Principalul său obiectiv de carieră este să capete cât mai multă experienţă pe o poziţie de conducere astfel încât să îşi poată ajuta colegii şi compania în care lucrează să evolueze.

    Nu ştiu dacă îl pot considera neapărat un mentor, dar în ultimii ani, sunt influenţat de Jocko Willink, care are un mod foarte stoic de gândire. Cartea lui „Extreme Ownership” este singura carte pe care am citit-o de două ori.

     

    Rareş Florea, country manager, Domeniile Avereşti

    Cu o experienţă profesională de optsprezece ani în industria serviciilor financiare, producie, retail şi comerţ online, Rareş Florea este responsabil de
    4 ani de strategia comercială a Domeniilor Avereşti în România, precum şi de expansiunea brandurilor din portofoliul cramei în Europa, America de Nord şi în Asia. Despre domeniul în care activează acum, Rareş Florea spune că principalele provocări se leagă de cutume.

    Nu aş spune că am un mentor, dar am încercat să învăţ cât mai multe de la oamenii cu care am interacţionat şi cu care am lucrat, atât din compania în care am fost, cât şi de la parteneri. Ca modele de urmat din business, i-aş aminti pe Andrei Pitiş şi pe domnul Constantin Duluţe, iar din sport, pe Virgil Stănescu şi Gheorghe Hagi.

     

    Alexander Stoica-Marcu, cofondator, Flaminjoy

    Alexander Stoica-Marcu este cofondator al Flaminjoy, un martech-startup care remodelează industria de influencer marketing din regiune. Pasionat de tehnologie, cu o viziune îndrăzneaţă şi visător, după cum se descrie el însuşi, Alexander Stoica-Marcu se dedică de câţiva ani soluţiilor inovatoare pentru branduri.

    Nu pot spune că am un mentor pe care îl urmez, ci mai degrabă urmăresc persoane care mă inspiră, sau învăţ de la cei care îmi deschid noi perspective, astfel încât să îmi pot eu construi mai departe propriul drum profesional.

     

    Nicolae Bănică, CEO, OSCAR Downstream

    Absolvent al ASE, şi-a început cariera la OSCAR Downstream, în urmă cu peste12 ani. A învăţat businessul pe toate palierele, activând în mai multe departamente, şi a devenit deputy general manager în 2021; la scurt timp, a preluat funcţia de CEO. El spune că piaţa benzinăriilor de retail s-a maturizat semnificativ în ultimii ani, dar mai este loc de creştere. În plus, tranziţia către energia verde şi evoluţia tehnologică impun o aliniere accelerată care va spori competitivitatea în următorii ani.

    Alin Niculae, fondatorul OSCAR Downstream şi al companiei-mamă – Alfa Group, este omul pe care îl admir foarte mult şi de la care învăţ continuu. Cred că este unul dintre cei mai vizionari antreprenori din România, care are deopotrivă calităţi de lider şi abilităţi de management înnăscute. De la el am învăţat că este mai important să greşeşti (şi să înveţi din asta), decât să eziţi. Tot el ne-a inspirat şi ne-a încurajat să ne asumăm rolul social şi responsabilitatea faţă de comunitate. Datorită lui, OSCAR Downstream are o tradiţie de implicare socială la fel de îndelungată ca şi istoria companiei.

     

    Cristinel Caliţa, chief information security officer, Salt Bank

    Pe parcursul carierei profesionale de peste 14 ani în diferite bănci şi corporaţii, a dobândit cunoştinţe avansate în domenii precum operaţiuni, anti-fraudă, risc, IT & securitate IT, threat intelligence iar acum le aplică în strategia de securitate IT a Salt Bank.

    Pe parcursul carierei am cunoscut, am lucrat şi încă lucrez cu multe persoane care mă inspiră şi care mi-au insuflat principii şi valori. Pe această cale, fără să îi mai numesc, le mulţumesc fiecăruia dintre ei! Consider, însă, că la fel de mult m-au inspirat şi „antimentorii” şi le mulţumesc şi lor!

     

    Mathieu Bauduin, CEO, Leroy Merlin Romania

    Fost sportiv profesionist, executivul şi-a început cariera în retail cu un program de practică în timpul unui master de comerţ internaţional desfăşurat la Auchan Le Havre, Franţa, retailer parte a grupului ADEO, alături de Leroy Merlin. În 2014 a fost cooptat în echipa Leroy Merlin Franţa, unde a început ca manager de sector al magazinului, evoluând, de la director de magazin în 2018, la director regional în 2021, pentru ca anul trecut să vină în România în rolul de director regional nord-est, fiind responsabil de dezvoltarea şi coordonarea magazinelor din Iaşi, Suceava, Bacău, Ploieşti, Târgovişte şi Constanţa. A preluat rolul actual în iunie 2023 şi, cu toate că locuieşte în România de numai un an şi câteva luni, deja vorbeşte limba română. Executivul este căsătorit şi are o fetiţă de şase ani.

    Nu am neapărat o persoană pe care să o pot numi mentor. Cred foarte mult, în schimb, în puterea exemplului, în capacitatea noastră, ca indivizi, de a ne transforma, prin muncă, disciplină, empatie şi curaj, în cea mai bună variantă a noastră. Dacă ar fi să dau un exemplu de model inspiraţional, ar fi tot din lumea sportului, mai exact, antrenorul. Cei mai buni lideri ar trebui să fie nişte coaci care îşi formează, cresc şi ghidează echipele strategic şi empatic. Antrenorul ştie că rezultatul final este obiectivul comun, munca de echipă este motorul, efortul individual este combustibilul. Aşă că, pentru a atinge performanţa, ai nevoie de o echipă formată din indivizi motivaţi, ascultaţi şi încurajaţi în dezvoltarea abilităţilor care îi face unici în jocul de echipă.

     

    Edward Alexandru Creţescu, CEO, Regista / preşedinte ANIS

    Cu peste un deceniu de experienţă în IT, Edward Creţescu conduce transformarea digitală a administraţiei publice. Odată cu recenta sa alegere ca preşedinte al ANIS şi reprezentant al industriei de IT, el şi-a extins aria de acţiune, susţinând industria la nivel naţional. Obiectivul său este transformarea Regista „într-un jucător european pe piaţa de digitalizare a administraţiei publice, pentru că suntem lideri în România şi avem experienţa şi cunoştinţele necesare şi, în special, avem validarea din piaţă pentru un produs software foarte bun pe care putem să-l exportăm”.

    Tatăl meu,pentru că a construit un business de succes, din vremea în care eu eram copil şi de acolo am preluat şi eu această pasiune de creştere a businessului pe care îl conduc acum.

     

    Alexandru Bonea, cofondator şi CEO, Meta Estate Trust

    Alexandru Bonea este un antreprenor în serie, cu un istoric de business în trei ţări. El este iniţiatorul proiectului Meta Estate Trust, prin care a adus în piaţa din România un model de business ce oferă o punte de legătură între piaţa imobiliară şi piaţa de capital. Are o experienţă de peste 7 ani în sectorul real estate, perioadă în care a coordonat investiţiile imobiliare ale Grupului Delta Studio şi dezvoltări imobiliare în domeniul rezidenţial şi a lansat proiecte în Portugalia, Dubai şi România. El spune că obiectivul său este să crească compania fondată în 2021, Meta Estate Trust, la pragul de 100 mil. euro active.

    Momentan nu am, dar aş vrea să am.

     

    Alexandru Daniel Slavu, chief operating officer, e-Mobility Rentals

    Este COO la e-Mobility Rentals, responsabil de dezvoltarea proiectelor de infrastructură pentru vehicule electrice cu baterii interschimbabile. A jucat un rol esenţial în inovaţia tehnologică a bateriilor şi stabilirea infrastructurii de Swap Station.

    Cel mai preţios mentor a fost unchiul meu, care m-a învăţat că, deşi mulţi pot câştiga bani, puţini câştigă şi respectul oamenilor. Mi-a subliniat că onoarea şi corectitudinea sunt esenţiale în afaceri şi că ele constituie fundamentul reputaţiei profesionale. Însă, în fiecare zi mă surprind găsind inspiratie în toate micile filosofii de viaţă ale colegilor mei, în felul în care aleg să rezolve tensiunile, să îşi exprime limitele sau să se bucure împreună.

     

    Görkem Oran, general manager, Edenred România

    Este responsabil pentru consolidarea poziţiei Edenred în industria de beneficii pentru angajaţi şi în dezvoltarea businessului, cu accent pe inovaţie şi creşterea gradului de satisfacţie a clienţilor din România. Între 2019 şi 2024, a făcut parte din echipa Edenred Turcia, valorificân­du-şi cei 15 ani de experienţă în vânzări.

    Persoana care mă inspiră profesional cel mai mult este Nelson Mandela. A fost un lider inspiraţional cu ambiţia de a schimba lumea şi cu o abordare neconvenţională. Rezonez puternic cu una dintre zicalele sale: „Nu pierd niciodată. Fie învăţ, fie câştig”. Cred că este important să învăţăm din eşecuri pentru a deveni cea mai bună versiune a noastră.

     

    Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO, Youni

    Este fondatorul Youni, o platformă care sprijină studenţii în a-şi găsi drumul educaţional potrivit, conectându-i cu programe internaţionale de învăţământ superior. Firma a avut o cifră de afaceri de 550.000 de euro, iar Ştefan anticipează o creştere semnificativă în 2024.

    Am fost inspirat de multe personalităţi din domeniul educaţiei şi tehnologiei, dar un mentor cheie a fost Matt Symonds, fondatorul QS Rankings şi Fortuna Admissions, care mi-a oferit sfaturi valoroase şi m-a ajutat să înţeleg din ce în ce mai bine cum care sunt oportunităţile de îmbunătăţire din sistemul educaţional internaţional.

     

    Raluca Simion, product & marketing manager, MerchantPro

    Cu o experienţă de 15 ani în dezvoltarea şi creşterea de produse software destinate industriei de eCommerce, Raluca Simion deţine un MBA în Antreprenoriat şi Management Strategic. Este pasionată de SF şi literatură, spune că îi place să exploreze noi sisteme de gândire prin lectură. Povesteşte că îşi dezvoltă abilităţile de leadership prin învăţare continuă şi experienţe practice.

    Găsesc inspiraţie în toate contextele şi interacţiunile: de la echipa mea, din feedbackul şi poveştile de business ale utilizatorilor noştri şi până la figuri cheie care au inovat sau au produs o schimbare fundamentală în domeniile lor.

     

    Anca Drăghiciu, director zonă de viaţă Timişoara, Auchan Retail România

    În rolul actual, coordonează activitatea a cinci magazine şi peste 500 de angajaţi, dar carierei în cadrul Auchan a debutat în 2007 ca manager de departament, evoluând în diverse funcţii prin care şi-a consolidat expertiza în retail.

    Îmi place să cred că am fost influenţată în cariera mea de multe persoane cu care am fost în contact. Mă inspir în permanenţă din bunele practici pe care le văd in jurul meu.

    Mă motivează persoanele care sunt pozitive, puternice, încrezătoare.

     

    Radu Popa, director adjunct abator, Transavia

    Director adjunct la Transavia, Radu Popa este parte din a doua generaţie a afacerii de familie. De profesie inginer în industria alimentară, el gestionează activităţile de zi cu zi ale abatorului, având o experienţă de peste 8 ani în companie.

    Am avut privilegiul să am mentori şi modelele în familie care m-au îndrumat şi mi-au oferit sfaturi valoroase pe parcursul vieţii şi carierei mele. Valorile şi învăţăturile transmise de părinţii mei şi de ceilalţi membri ai familiei au fost fundamentale în dezvoltarea mea ca individ şi profesionist. Exemplul lor de muncă asiduă, integritate, perseverenţă şi devotament mi-au oferit o bază solidă care îmi ghidează parcursul în carieră şi viaţă.

     

    Delia Paceagiu, director operaţiuni, NETOPIA Group

    De formaţie avocat, se ocupă în prezent de coordonarea operaţiunilor în cadrul grupului Netopia. Ea s-a alăturat echipei în urmă cu 6 ani, în calitate de legal & compliance director şi a preluat rolul de director operatiuni în 2023, în cadrul procesului de reorganizare a grupului ca urmare a achiziţiei pachetului majoritar de acţiuni de către fondul de investiţii Innova Capital. Delia Paceagiu crede în ideea de work-life balance la nivel principial, însă nu crede că e ceva ce poate fi realizat zi de zi.

    Mă bucur să îi am alături pe cei doi fondatori ai Netopia, Antonio (Eram – n.red.) şi Felix (Crişan – n.red.), pe care îi consult în tot ceea ce fac. Ei sunt cei de la care am învăţat cel mai bine ce înseamnă pionierat în tehnologie şi antreprenoriat în România.

     

    Mihai Ştefan, strategy, innovation & transformation head, Novartis România

    Absolvent al Facultăţii de Farmacie din cadrul UMF „Carol Davila” şi al unui EMBA de la Tiffin University, Mihai Ştefan are peste zece ani de experienţă în marketing, vânzări, market access, strategie, inovaţie şi transformare în industria farmaceutică.

    Fiica mea mă inspiră în fiecare zi să redescopăr lumea prin ochii unui copil. De la ea învăţ să fiu deschis, curios şi să apreciez micile bucurii ale vieţii. Această perspectivă îmi îmbogăţeşte atât cariera, cât şi viaţa privată.

     

    Mircea Olariu, retail channels senior manager, BAT Romania Trading

    El a început să lucreze din liceu pentru a-şi cumpăra prima chitară electrică, a condus trupe rock şi a experimentat eşecul în afaceri la 20 de ani. De peste 14 ani, BAT a devenit, povesteşte el, a doua sa familie, unde a crescut, învăţat şi evoluat, de la merchandiser până la poziţia pe care o ocupă în prezent. „Cred cu tărie că fiecare persoană poate străluci dacă se află în locul potrivit şi este înconjurată de oamenii care să-i susţină dezvoltarea, fructificând ceea ce este de valoare în fiecare dintre noi.”

    Cei care mă cunosc spun că am un stil eclectic, cu un mix de prieteni şi cunoştinţe de la care am ce învăţa, motiv pentru care o să numesc doar mentorul pe care o întreagă organizaţie îl respectă şi apreciază: Sorin Preda (commercial director România), un adevărat lider, care a reuşit să strângă în jurul lui o echipă extrem de puternică, pasionată şi motivată.

  • Urmează o nouă ediţie iBanFirst CEE Business Summit, pe 28 mai, la Bucureşti. Cum pot companiile din CEE să se extindă internaţional?

    Europa Centrală şi de Est rămâne una dintre cele mai dinamice şi reziliente regiuni ale continentului în ciuda contextului geopolitic extrem de agitat din ultima perioadă. Beneficiind de o bază solidă de creştere economică, de o digitalizare accelerată şi de o competitivitate în continuă creştere, regiunea a devenit un hub atractiv pentru afacerile ambiţioase care urmăresc extinderea internaţională.

    În acest context favorabil pentru mediul de afaceri, iBanFirst —  unul dintre liderii europeni în soluţii de schimb valutar şi plăţi internaţionale, activ în 10 ţări europene — va organiza pe 28 mai, la Bucureşti, cea de-a patra ediţie a CEE Business Summit 2025, sub tema „Cum pot companiile din CEE să se extindă internaţional?”.

    Evenimentul reuneşte directori executivi, antreprenori şi CEO din regiune pentru a face schimb de idei şi perspective privind scalarea afacerilor dincolo de graniţele ECE.

    „CEE Business Summit oferă o platformă de dialog strategic între Est şi Vest. Reunim antreprenori şi lideri de afaceri cu viziune, într-un cadru în care provocările sunt transformate în oportunităţi, iar avantajele locale devin atuuri competitive la nivel global. Obiectivul nostru este să oferim companiilor din regiune informaţiile, perspectivele şi conexiunile esenţiale pentru o extindere internaţională sustenabilă, într-un climat economic tot mai complex.”, explică Pierre-Antoine Dusoulier, Fondator & CEO iBanFirst, Franţa.

    Potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, economiile emergente din Europa au înregistrat o creştere de 3,2% în 2024, depăşind statele G7, care au raportat o creştere de doar 1,7%. Deşi pentru 2025 se preconizează o expansiune mai moderată, de 2,2%, regiunea continuă să păstreze un avantaj clar faţă de economiile dezvoltate. România se remarcă printre cele mai performante economii din Europa Centrală şi de Est, cu o creştere a PIB-ului estimată să accelereze de la 1,9% în 2024 la 3,3% în 2025, conform estimărilor FMI.

    Pe măsură ce economia României continuă să se dezvolte, se conturează o nouă tendinţă: întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) se transformă în jucători orientaţi spre pieţele internaţionale. Companiile româneşti care anterior se concentrau pe piaţa internă îşi intensifică eforturile de a pătrunde pe noi pieţe din regiune şi nu numai, cu un obiectiv clar: succesul internaţional.

    Potrivit agendei evenimentului,  Pierre-Antoine Dusoulier, fondator şi CEO al iBanFirst, şi Elena Marinova, cofondatoare Musala Soft, eJOI şi IOAI, vor purta un dialog pe teme de actualitate precum transformarea digitală, evoluţia politicilor comerciale şi noile realităţi geopolitice. Discuţia va aborda impactul acestor transformări asupra cooperării Est-Vest, analizând atât provocările, cât şi oportunităţile emergente pentru parteneriatele interregionale. De asemenea, vor fi dezbătute efectele tarifelor şi ale politicilor naţionale asupra inovaţiei, dezvoltării sustenabile a afacerilor şi competitivităţii pe pieţele internaţionale.

    Ulterior, lideri din industrie vor analiza cele mai presante riscuri care influenţează activitatea companiilor din Europa Centrală şi de Est – de la volatilitatea pieţelor financiare până la tensiunile geopolitice. Discuţiile se vor concentra pe soluţii concrete pentru planificare strategică, gestionarea riscurilor şi stimularea inovaţiei în condiţii economice dificile.

    Panelul îi reuneşte pe Dragoş Dinu, Senior Non-Executive Board Member & Investor, SunWave Pharma, Florin Melinte, Deputy CEO, Lensa, Dinna Temelkova, Executive Director, Telelink Infra Services, Ionuţ Sas, Senior Vice President Finance, UiPath şi pe Langmár Péter, Chief Investment Officer, STRT Holding Plc.

    Valentin Marinov, FX strategist, va susţine o prezentare dedicată evoluţiilor din piaţa valutară, oferind o analiză detaliată a principalilor factori economici care influenţează fluctuaţiile cursurilor de schimb, precum şi a strategiilor financiare recomandate companiilor care desfăşoară operaţiuni în mai multe pieţe internaţionale.

    Unul dintre momentele cheie ale summitului va fi prezentarea unui studiu de caz care ilustrează o expansiune regională de succes.

    Discuţiile vor fi moderate de Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar, şi Veronika Denizova, prezentatoare de ştiri la Bloomberg TV Bulgaria.

    Evenimentul este susţinut de partenerii media Ziarul Financiar, Bloomberg TV Bulgaria şi SeeNews, alături de partenerul de comunicare Pi2PR.

     


     

     

  • Bursă. Turbomecanica, unicul producător local de motoare cu turbină de gaze pentru aeronave, şi-a triplat profitul în T1/2025, la 4,2 mil. lei. Acţiunile cresc cu 9%

    Turbomecanica (simbol bursier TBM), singurul producător local de motoare de turbină de gaze şi ansambluri mecanice pentru aeronave, a încheiat primele trei luni ale anului cu un profit de 4,2 mil. lei, cu 227% peste rezultatul din T1/2024. Cifra de afaceri a ajuns la 45,6 mil. lei, depăşind cu 67% obiectivul stabilit de 27,2 mil. lei, potrivit raportului financiar trimestrial.

    „Deşi depăşirea este semnificativă faţă de obiectiv, trebuie avut în vedere că cifra de afaceri realizată în primul trimestru al acestui an prezintă o creştere cu 32% faţă de primul trimestru al anului 2024 şi reprezintă o excepţie determinată de modificarea calendarului de livrări către IAR Braşov”, scriu reprezentanţii companiei.

    Acţiunile TBM se apreciau cu 8,9% la startul şedinţei de tranzacţionare de luni, pe un rulaj de circa 30.000 de lei. Dinamicile din 2025 şi ultimele 12 luni sunt de minus 1%, respectiv plus 26%, la o capitalizare de 145 mil. lei. Cei mai mari acţionari sunt Radu Viehmann (25,9%) şi Dana Maria Ciorapciu (15,2%).

    Luna trecută, acţionarii Turbomecanica oferit undă verde distribuirii de dividende în valoare de 9 mil. lei, respectiv un dividend brut de circa 0,024 lei per unitate, care asigură un randament de 6% în funcţie de preţul actual de tranzacţionare.

     

  • Nu mai vor românii să fie antreprenori? De ce ar mai vrea? Doar ca să plătească salarii, taxe, amenzi inventate? Să se zbată să găsească şi să păstreze angajaţi?

    Scriu acest editorial cu zile bune înainte de a merge la vot (care va fi avut loc în weekend, înainte de apariţia revistei), deci cumva pare debranşat de realitatea ardentă, care ne preocupă într-o măsură mai mare sau mai mică pe toţi. Ce urmează? Un rău mai mare sau mai mic? Un rău cunoscut sau ceva total nou? Anxietatea provocată de alegerile din toamnă continuă şi, mai mult, poate fi alimentată de contex-tul economic – derapajele bugetare, deficitul uriaş indică probleme care bat la uşă. Cine să mai deschidă uşa, în aceste condiţii?

    Sunt antreprenori atât de motivaţi şi calaţi pe succes încât pare că „trenul” pe care îl trag va ajunge, cumva, în toate staţiile şi „haltele”, chiar dacă sunt programate sau nu. Dovadă un antreprenor de numai 23 de ani, a cărui poveste o veţi regăsi în paginile revistei, care a construit o afacere de trading, are deja 24 de angajaţi şi şi-a început de ani buni aventura în mediul de business. De fapt, când era adolescent era deja preocupat de afaceri şi a început să economisească pentru a investi, iar interesele sale erau deja similare cu ale antreprenorilor maturi. El povesteşte că deşi i-a fost frică să nu reuşească a vrut neapărat să arate, şi să-şi dovedească şi sieşi, că poate. El este prototipul antreprenorului a cărui men-talitate nu poate fi zdruncinată de factorii externi, capacitatea sa proprie de construcţie, încrederea, forţa sunt suficiente pentru a juca propriul rol în scena de business. Chiar şi el spune însă că merge la birou zi de zi, indiferent dacă este motivat sau nu, pentru că se simte responsabil pentru echipa sa.

    Dar în antreprenoriat sunt mai multe tipuri de antreprenori. Pentru prima dată în ultimii ani, România înregistrează un declin net al numărului de societăţi comerciale, fenomen cauzat de un dezechilibru în-tre înfiinţările şi dispariţiile de firme. Datele recente arată că, în 2024, mai multe companii au fost radi-ate, dizolvate sau au intrat în insolvenţă decât cele nou înfiinţate, a declarat pentru ZF Dragoş Pufulete, coordonator analize la IMM România.

    Sigur că sunt în continuare oportunităţi, nu doar în România, ci pretutindeni în lume, mai ales legate de avansul tehnologic rapid, iar cei care ştiu şi pot să se urce pe acest val vor avea poveşti frumoase de spus, cât de curând. Ce se întâmplă însă cu mii de alte afa­ceri, din domenii mai „clasice”, cum ar fi producţia, serviciile? Ani în şir, aproape indiferent de domeniu, cei care şi-au spus poveştile în paginile revistei au indicat drept cea mai importantă problemă cu care se confruntă cea legată de forţa de muncă, iar fenomenul s-a accentuat de-a lungul anilor. Atât de mult, încât mulţi antreprenori preferă să importe forţă de muncă – deşi riscuri sunt şi aici, de pildă ca cei aduşi să dispară la aeroport sau pe par-curs, iar costurile cu aducerea lor sunt încadrate direct la capitolul pierderilor. Peste 100.000 de asiatici sunt activi în prezent în România, pentru că sunt mai uşor de angajat şi păstrat decât românii. Statisticile arată totuşi că sunt mulţi conaţionali care sunt neangajaţi – poate unii lucrează la negru, dar mare parte supravieţuiesc cumva fără să lucreze. Apetitul pentru muncă s-a redus mult de-a lungul anilor, spun mulţi antreprenori, care au dificultăţi cu găsirea şi retenţia personalului. Cu cât nivelul de pregătire este mai redus, în funcţie de ne­voile posturilor libere, cu atât dificultăţile antreprenorilor par mai mari, pentru că şi gradul de înţelegere al personalului este mai redus – de ce ar prefera să lucreze pe 5 lei cu acte, când pot primi 6 lei fără acte? În aceste condiţii intervine şi concurenţa neloială, pentru că sunt companii care pot oferi un produs sau serviciu cu un preţ mai mic, pentru că îşi reglează bugetele de salarii jonglând cu plăţi la gri sau chiar la negru.

    În plus, pentru un antreprenor care lucrează atât cât poate el de corect (în limita cunoaşterii legislaţiei, care este extrem de stufoasă şi schimbătoare) încasările trebuie fie suficiente pentru a acoperi toate costurile – salarii, taxe, consumabile şi altele. „Ani în şir nu am reuşit să obţin decât profit marginal, mai degrabă contabil decât real. Am plătit salarii şi taxe, lună de lună, la zi. ITM-ul pentru o reclamaţie, ne-fondată, a spus «Dacă am deschis dosar, trebuie să vă dau amendă.» A fost cea mai mică amendă posi-bilă, dar a fost nedrept. Mi-a ajuns”, spune un antreprenor care a avut o mică firmă de servicii de curăţenie în provincie. (Problema sa cea mai mare a fost dificultatea găsirii angajaţilor.) Dar şicanările antreprenorilor nu au legătură cu dimensiunea firmei. Recent, Ioana Popa, antreprenorul care a clădit afacerea Trans­avia, cu o cifră de afaceri de 1,115 miliarde de lei, spunea pentru ZF că nu este zi în care reprezentanţi ai diverselor instituţii ale statului să nu bată la uşa firmei pentru diverse controale. Şi o re-alitate puţin pusă pe tapet este cea a susţinerii politice, cu diverse mize. Pentru că de la un punct încolo, nu mai este opţională implicarea în susţinerea politicului.  



    Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef Business Magazin

  • UiPath anunţă lansarea “primei platforme de nivel enterprise” pentru automatizare agentică. Daniel Dines: “Am construit o platformă care unifică AI, RPA şi luarea deciziilor umane”. Raghu Malpani, CTO: “Ţintim o acurateţe a agenţilor de peste 95%”

    UiPath, cel mai de succes proiect al industriei de IT din România, care a devenit un lider global în automatizarea agentică, a lansat miercuri platforma pentru “automatizare agentică”, despre care compania susţine că este “o platformă revoluţionară concepută pentru a unifica agenţii AI, roboţii şi oamenii într-un singur sistem inteligent”.

    “Având la bază orchestrarea deschisă şi sigură, platforma transformă fluxurile de lucru permiţând crearea, implementarea şi gestionarea agenţilor AI, roboţilor şi oamenilor extrem de fiabili, cu scalabilitate, flexibilitate şi conformitate de neegalat.  
    Platforma UiPath pentru automatizare agentică este uşor accesibilă printr-o versiune de încercare gratuită pe uipath.com, permiţând tuturor să înceapă construirea, implementarea şi gestionarea agenţilor. Anumite funcţionalităţi vor rămâne în preview şi se aşteaptă să devină general disponibile pe parcursul lunii mai.  
    Deşi AI conversaţional şi asistenţii bazaţi pe agenţi au demonstrat valoare izolată, scalarea AI în întreaga întreprindere a rămas dificilă. Blocajele cheie includ riscuri de securitate şi conformitate, lipsa de fiabilitate, programe pilot blocate şi teama de dependenţa de un singur furnizor. Noua platformă UiPath abordează direct aceste provocări, combinând decenii de leadership în automatizare cu o nouă arhitectură agentică, special concepută pentru fluxuri de lucru critice pentru afaceri”, conform UiPath.

    „Cu această lansare, intrăm pe deplin în al doilea act al nostru,” a declarat Daniel Dines, Fondator şi CEO al UiPath. „Am construit o platformă care unifică AI, RPA şi luarea deciziilor umane, astfel încât companiile să poată livra fluxuri de lucru mai inteligente şi mai reziliente, fără complexitate adăugată. Pe măsură ce modelele şi cipurile devin mărfuri de larg consum, valoarea AI urcă în stivă spre orchestrare şi inteligenţă. Acolo conduce UiPath. Dar conducem şi în a abilita oamenii – să fie mai creativi, mai productivi – şi să-şi atingă potenţialul maxim. Acolo continuă misiunea UiPath.”   

    “Automatizarea agentică reuneşte RPA dovedit, modele AI şi expertiză umană în fluxuri de lucru coerente, unde oamenii, roboţii şi agenţii AI lucrează sinergic pentru a optimiza procesele şi a impulsiona eficienţa întreprinderii. Aceste fluxuri de lucru agentice sunt inteligente, adaptative şi guvernate – permiţând o automatizare care nu este doar puternică, ci şi de încredere”, conform UiPath.

    „Ţintim o acurateţe a agenţilor de peste 95% la fiecare lansare. Fiabilitatea şi încrederea sunt esenţiale pentru foaia noastră de parcurs Agent Builder şi ne concentrăm pe livrarea de agenţi capabili de performanţă la nivel uman – cu controalele potrivite implementate,” a comentat Raghu Malpani, Chief Technology Officer la UiPath.  

    Ce a mai comunicat UiPath despre lansare:

    Putere pentru toţi dezvoltatorii – De la Low Code la Full Code: Platforma împuterniceşte atât tehnologii de afaceri, cât şi dezvoltatorii experimentaţi, cu instrumente intuitive low-code şi medii de codare avansate. Dezvoltatorii pot prototipa rapid agenţi în UiPath Agent Builder în cadrul UiPath Studio, având în acelaşi timp oportunitatea de a personaliza atunci când este necesar. Acest lucru înseamnă că atât profesioniştii din afaceri orientaţi tehnic, cât şi programatorii experimentaţi pot crea cu uşurinţă automatizări sofisticate şi scalabile, care se pot adapta la cerinţe complexe de afaceri şi nevoi enterprise în evoluţie. „Cu Agent Builder, comunitatea noastră de dezvoltatori de peste trei milioane de profesionişti din întreaga lume poate construi agenţi direct în fluxurile de lucru existente,” a menţionat Graham Sheldon, Chief Product Officer la UiPath. „Am deblocat, de asemenea, opţiuni de personalizare mai puternice pentru dezvoltatorii full-code – extinzând orizontul a ceea ce este posibil.”   

    Un cadru deschis, multi-agent pentru întreprindere: UiPath se integrează cu cadre de agenţi terţe, inclusiv LangChain, Anthropic şi Microsoft, suportând sisteme multi-agent sofisticate care funcţionează în fluxuri de lucru complexe, inter-funcţionale. Am colaborat cu Google Cloud la noul său protocol deschis numit Agent2Agent (A2A), care va permite agenţilor AI să comunice între ei, să schimbe informaţii în siguranţă şi să coordoneze acţiuni peste diverse platforme sau aplicaţii enterprise. Această abordare deschisă elimină silozurile şi asigură viabilitatea pe termen lung a strategiilor de automatizare enterprise. Harrison Chase, CEO al LangChain, subliniază importanţa acestei colaborări pentru ecosistem: “Dorim să permitem dezvoltatorilor de toate tipurile să construiască agenţi. Am văzut că o parte cheie a acestui lucru este observabilitatea AI şi suntem încântaţi să integrăm LangSmith cu UiPath pentru a ajuta şi mai mulţi constructori să livreze agenţi cu încredere. În plus, colaborarea noastră cu UiPath la Protocolul Agent asigură că agenţii LangGraph pot participa fără probleme la automatizările UiPath, lărgindu-le raza de acţiune şi permiţând dezvoltatorilor să construiască fluxuri de lucru mai coerente, multi-platformă.”   

    Procesare inteligentă a documentelor la scară: Noua soluţie UiPath IXP (Intelligent Xtraction & Processing) introduce clasificarea şi extragerea multi-modală, bazată pe AI, pentru date nestructurate. Construită pentru cazuri de utilizare de înaltă complexitate, cum ar fi adjudecarea daunelor, originarea împrumuturilor şi înregistrările electronice de lot, IXP aduce scală enterprise în procesarea documentelor.  
    Inovaţie în automatizarea agentică a interfeţei utilizator (UI) şi performanţă: Cu această ultimă lansare, UiPath a introdus şi UI Agent pentru utilizarea computerului, acum în private preview – un agent condus de limbaj natural care înţelege intenţia utilizatorului, planifică sarcini în mai mulţi paşi şi execută acţiuni în interfeţe în mod autonom. „Combinând moştenirea noastră profundă în UI Automation cu cele mai recente progrese în tehnologia agentică, am construit un UI Agent care nu doar imită clicurile – înţelege intenţia, planifică în avans şi acţionează autonom,” a adăugat Malpani. „Acesta este un pas major înainte în abilitarea agenţilor care pot naviga interfeţele enterprise din lumea reală cu precizie şi scop.”   

    De la lansarea private preview în ianuarie 2025, platforma UiPath pentru automatizare agentică a înregistrat o tracţiune rapidă:  

    • Mii de agenţi autonomi creaţi, cu peste 75.000 de rulări de agenţi.  
    • Peste 11.000 de înscrieri la cursul de dezvoltatori agentici Academy.  
    • Peste 450 de parteneri care au început sau finalizat cursuri de automatizare agentică.  

  • Afacerea de familie 3 Generaţii din satul Râncaş, judeţul Sălaj, a produs în 2024 circa 7.000 de sticle de sirop şi borcane de zacuscă şi dulceaţă. În câţiva ani, vrea să trimită produsele din atelierul artizanal în băcăniile de peste hotare

    ♦ „De departe, cea mai căutată este zacusca. În primii doi ani, s-au terminat toate sortimentele puţin după sărbătorile de iarnă, deci n-am mai avut nici pentru postul Paştelui“.

    Când îţi alegi naşii potriviţi, e posibil să faci chiar o „afacere“ bună. Sau, cel puţin, acesta a fost cazul familiei Gânja. Pentru ea, să-şi facă provizii pe iarnă în cămară era o rutină firească, transmisă din generaţie în generaţie. Chiar şi la oraş, la bloc, borcanele cu zacuscă şi dulceaţă nu au lipsit niciodată. Era normal să continue tradiţia, mai ales după ce au devenit părinţi, doar că soţii Gânja nu se gândeau la un business. Naşii însă au văzut potenţialul, iar clienţii au apărut chiar înainte să prindă contur brandul 3 Generaţii.

    „S-a întâmplat odată să ne vină naşii în vizită pe neaşteptate, flămânzi după o zi de muncă. Tot ce-am avut de pus pe masă, la repezeală, a fost un borcan de zacuscă făcută de soţul meu. Borcanul s-a golit rapid. Dar n-a fost doar foamea la mijloc. În seara următoare, naşa noastră ne-a adus o primă comandă de zacuscă după ce împărţise cu colegele de birou dintr-un borcan pe care i-l dădusem la pachet. Aşa am început să facem mai multe borcane de gemuri ori de zacuscă“, îşi aminteşte Dana Gânja, care împreună cu soţul său a fondat în 2022 businessul 3 Generaţii.

    Numele 3 Generaţii provine de la cele trei generaţii implicate în afacere. Seniorii, părinţii lor, au fost cei care le-au transmis reţetele şi tainele preparării, dar s-au implicat şi fizic în activităţile din atelier, precum curăţatul ardeilor sau scosul sâmburilor fructelor. Dana Gânja şi soţui ei sunt generaţia de mijloc: el se ocupă de aprovizionare şi producţie, iar ea de partea administrativă şi promovare. Fiica lor de 11 ani este a treia generaţie, care uneori participă la munca din atelier, etichetatul ori aranjatul borcanelor pe raft.

    „Atelierul nostru este în satul Racâş din judeţul Sălaj. Este amenajat într-o şură renovată din gospodăria ce a aparţinut bunicilor mei. Noi locuim în Floreşti (jud. Cluj – n. red.), unde şi merge la şcoală fiica noastră. Producţia o facem în Sălaj. În atelierul nostru facem gemuri – cu sau fără zahăr, siropuri, zacuşti, murături, muştar. Facem şi preparate pe bază de legume, de exemplu, mâncarea de dovlecel în sos de roşii“, a spus Dana Gânja.

    Satul din Sălaj, cu circa 600 de locuitori, este mai cunoscut pentru Rezervaţia naturală Poiana cu narcise de la Racâş-Hida decât pentru agricultură, dar, familia Gânja se dedică grădinăritului de weekend acolo. Iar vecini practică o agricultură mai intensă şi de la ei se aprovizionează cu roşii, coacăze negre, mentă de grădină şi castraveţi în acest an. De asemenea, aduc flori din flora spontană – soc, salcâm, măceşe. Fructe cumpără tot de la producători locali, dar o parte dintre legume şi fructe le iau şi de la piaţa angro din Dezmir.

    Familia Gânja a început cu zacuscă şi dulceaţă, dar acum produce şi gogoşari muraţi în sos de muştar, mâncare de dovlecel cu sos de roşii, ardei capia, usturoi şi busuioc, dar şi muştaruri speciale – unul iute, din muştar galben, şi altul cu bere neagră, din muştar brun şi galben. Toate produsele sunt fără conservanţi, coloranţi sau aditivi artificiali, făcute din ingredientele simple şi naturale.

    Sezonul de producţie începe la final de mai, odată cu apariţia căpşunelor, florilor de soc şi de salcâm, şi se încheie în jurul mijlocului lui octombrie, când dispar din pieţe şi ultimii gogoşari buni de murat. În atelier, zilele încep devreme, la ora 6 dimineaţa, şi se încheie târziu, în jurul orei 23:00. Vârful producţiei e între mijlocul lui august şi mijlocul lui octombrie – perioada în care legumele ating maturitatea deplină. Atunci pregătesc zacuscă, bulion, harissa, gogoşari muraţi în sos de muştar şi murături în saramură.

    „În cei trei ani de când avem atelierul, am crescut treptat, ajungând la peste 7.000 de unităţi îmbuteliate – sticle şi borcane – în 2024. De departe, zacusca e cea mai căutată. Toate sortimentele s-au terminat puţin după sărbătorile de iarnă, aşa că n-am mai avut nici pentru postul Paştelui. În primii doi ani de producţie, am făcut trei variante – cu vinete, cu fasole şi cu hribi. În fiecare an, s-au epuizat rapid, tot după iarnă. În 2024 am pregătit doar zacuscă cu vinete şi, pentru prima dată, am reuşit să facem destule borcane cât să mai avem şi acum, la început de mai“, a explicat Dana Gânja.

    Zacusca şi mâncarea de dovlecel, de exemplu, sunt preparatele care le permit clienţilor să servească rapid o masă cu produse gătite lent de noi. „Un fel de fast food sănătos cu preparate slow food.“

    Dana Gânja estimează că peste 95% din producţie ajunge la vânzare. Cea mai mare parte este vândută direct către consumatorii finali, prin comenzi online preluate pe reţelele sociale. Livrările în Cluj-Napoca şi în zona metropolitană sunt făcute personal, în fiecare zi de luni. Din noiembrie până în mai, sunt prezenţi săptămânal la piaţa volantă de lângă Cluj Arena, în fiecare sâmbătă.

    „Avem o colaborare foarte bună cu o brutărie artizanală cu maia din Floreşti – Brutăria Claudia – care are şi produse de băcănie atât în Floreşti, cât şi în magazinul lor din centrul Clujului. De asemenea, lucrăm şi cu Prăvălia Danei, o băcănie mică şi inimoasă din Arad.

    Am participat la câteva târguri, deocamdată doar în Cluj-Napoca. Sperăm să ajungem la marile târguri din Bucureşti“, a menţionat ea.

    Aceasta speră să se extindă cu producţia şi să mai angajeze încă unul sau doi oameni în atelier, astfel încât să aibă continuitate la stocuri la mult cerutele preparate din legume. „Mi-ar plăcea să participăm la câteva târguri cu tradiţie din oraşele mari din România şi să găsim colaborări cu câteva băcănii din afara ţării. Cel mai mult ne dorim ca 3 Generaţii să facă parte din amintirile culinare pe care le creează acum părinţii ce-şi cresc copiii şi cu produsele noastre“, a mai spus ea.

     

  • Nu mai vor românii să fie antreprenori? Pentru prima oară în ultimii ani s-au născut mai puţine afaceri decât au dispărut VIDEO

    Pentru prima dată în ultimii ani, România înregistrează un declin net al numărului de societăţi comerciale, fenomen cauzat de un dezechilibru între înfiinţările şi dispariţiile de firme. Datele recente arată că, în 2024, mai multe companii au fost radiate, dizolvate sau au intrat în insolvenţă decât cele nou înfiinţate, subliniază Dragoş Pufulete, coordonator analize IMM România.

    Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în 2024 au fost radiate 59.056 de firme, cu 23,41% mai multe decât în 2023. De asemenea, numărul firmelor dizolvate a crescut cu 18,38%, ajungând la 46.205. În ceea ce priveşte insolvenţele, 7.294 de firme şi PFA au intrat în această procedură în primele 11 luni ale anului 2024, în creştere cu 19,95% faţă de aceeaşi perioadă din 2023.

    „Pentru prima dată în ultimii ani, numărul total al societăţilor comerciale a scăzut, adică s-au înfiinţat mai puţine societăţi comerciale decât au dispărut, fie prin faliment, insolvenţă sau alte proceduri”, a declarat Dragoş Pufulete în cadrul emisiunii ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Această tendinţă negativă este agravată de lipsa unui program de sprijin constant pentru întreprinderile din România. Ultimele runde de sprijin au avut loc în 2017, 2019 şi 2022, lăsând IMM-urile fără un suport continuu în faţa provocărilor economice, a adăugat Dragoş Pufulete.

    „Din păcate, programul de sprijin pentru întreprinderile din România nu este unul recurent. Am avut o rundă în 2017, apoi în 2019 şi 2022″, a spus Dragoş Pufulete la ZF Live.

  • Povestea românului care foloseşte experienţele acumulate pe terenul de fobal şi în afacerea pe care o conduce şi cum îl ajută aceastea

    Experienţele de pe terenul de fotbal l-au ajutat să fie mai atent la dinamica echipelor şi în plan profesional, să gestioneze mai bine presiunea şi să înţeleagă că uneori victoria nu înseamnă doar câştigul, ci să rămână fidel propriilor valori, chiar şi atunci când este provocat, punctează Adrian Dinculescu, managing director al Namirial, companie care oferă servicii de transformare digitală a proceselor de business.

    Atât în sport, cât şi în afaceri, există un set de reguli – unele scrise, altele tacite – care ghidează compor-tamentul şi definesc limitele unui joc corect, conform reprezentantului Namirial. Tot el spune că de la momentul înfiinţării, compania a crescut constant şi dă exemplul ultimilor trei ani, în care cifra de afac-eri a crescut anual cu procente între 35% şi 39%, iar profitul a marcat plusuri anuale medii de 45%. Pe parcursul ultimilor ani, numărul de angajaţi a fost relativ constant, adaugă reprezentantul companiei. „Compania investeşte constant în îmbunătăţirea portofoliului existent de soluţii dar şi în implementarea unora noi, inovative şi în linie cu cerinţele legislative. Recent am lansat portofoliul digital conform cu cer-inţele Regulamentului European 2024/1183 (cunoscut ca eIDAS 2.0).”

    Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri?

    Cea mai evidentă legătură între fotbal şi business este spiritul de echipă – cheia reuşitei în ambele domenii. În ambele cazuri, succesul nu vine niciodată doar din efortul individual, ci din colaborare, coor-donare şi încrederea reciprocă. Există însă şi alte paralele importante: respectul – faţă de colegi, coe-chipieri, dar şi faţă de adversari sau competitori – este esenţial atât pe teren, cât şi în afaceri. La fel şi respectarea regulilor. În fotbal, nerespectarea acestora atrage sancţiuni imediate. În business, regulile pot fi impuse direct – prin proceduri, reglementări sau legislaţie – sau indirect, prin coduri etice. Etica profesională stă la baza unor relaţii solide şi durabile, construite pe încredere. La finalul zilei, atât în sport, cât şi în afaceri, câştigă cei care joacă corect.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Cu siguranţă. Cred că în tot ceea ce facem, fie că vorbim despre business, viaţa personală sau pasiunile noastre, este important să existe un echilibru. Practicarea unui hobby contribuie esenţial la acest echilibru, oferind o pauză activă de la ritmul intens al activităţilor profesionale şi creând un spaţiu în care ne putem reconecta cu noi înşine. Dincolo de deconectare, un hobby îţi antrenează mintea într-un mod diferit. Îţi poate stimula creativitatea, îţi dezvoltă răbdarea, concentrarea şi chiar capacitatea de a lua decizii în situaţii de presiune – abilităţi extrem de valoroase şi în mediul de afaceri. În plus, unele hobby-uri oferă contexte excelente pentru socializare: fie că joci un sport de echipă, faci parte dintr-un club sau pur şi simplu te implici într-o comunitate pasionată de acelaşi domeniu, ai şansa să cunoşti oameni din medii foarte diverse. Iar aceste interacţiuni pot duce, în mod natural, la oportunităţi de net-working sau colaborări profesionale. Nu în ultimul rând, beneficiile pentru sănătatea fizică şi mentală sunt reale şi de necontestat. Un hobby te ajută să gestionezi mai bine stresul, îţi dă o stare de bine gen-erală şi te menţine în formă – un atu esenţial când conduci o echipă sau o companie. Din perspectiva mea, un lider echilibrat, prezent şi sănătos va lua întotdeauna decizii mai bune, va avea o perspectivă mai clară şi o energie molipsitoare pentru cei din jur.

    Ce beneficii are hobby-ul pentru tine?

    Pentru mine, fotbalul este mult mai mult decât un simplu sport. Dincolo de beneficiile evidente legate de sănătatea fizică şi mentală – menţinerea unei forme bune, reducerea stresului, echilibru emoţional – acesta oferă o serie de lecţii valoroase, aplicabile direct în viaţa de zi cu zi şi, implicit, în business. Un meci de fotbal este, de fapt, un micro-univers în care te confrunţi constant cu provocări şi decizii rapide. Înveţi să gestionezi situaţii tensionate alături de echipă – momente în care un coechipier poate pierde concentrarea sau întâmpină dificultăţi în faţa unui adversar provocator, iar tu trebuie să ştii cum să îl susţii fără să destabilizezi ritmul jocului. Sau invers: momente în care echipa este în avantaj şi trebuie să-şi păstreze calmul, luciditatea şi disciplina până la final. Toate acestea dezvoltă o gândire strategică, rezilienţă şi capacitatea de a acţiona cu empatie şi autocontrol. De asemenea, interacţiunea cu adver-sarii nu este întotdeauna simplă. Există situaţii în care apare agresivitate, provocări intenţionate sau gesturi care te scot din zona de confort. Înveţi, însă, că reacţiile impulsive nu ajută – dimpotrivă, îţi pot dăuna. În fotbal, ca şi în business, contează să ai discernământ, să ştii când să ignori, când să intervii şi, mai ales, când să dai un pas înapoi pentru a păstra echilibrul general. Toate aceste experienţe m-au ajutat să fiu mai atent la dinamica echipelor şi în plan profesional, să gestionez mai bine presiunea şi să înţeleg că uneori victoria nu înseamnă doar să câştigi, ci să rămâi fidel propriilor valori, chiar şi atunci când eşti provocat.

    Există regulile aplicabile în hobby şi în afaceri? 

    Atât în sport, cât şi în afaceri, există un set de reguli – unele scrise, altele tacite – care ghidează compor-tamentul şi definesc limitele unui joc corect. Dacă ne gândim, de exemplu, la fotbal, e evident că nu este permis să ataci adversarul cu intenţia de a-i face rău. La fel este şi în business: competiţia este firească, dar trebuie să rămână în limitele eticii şi ale respectului reciproc. În ambele lumi, există o autoritate care supraveghează respectarea regulilor – un arbitru pe terenul de sport, o autoritate de reglementare sau un cadru legal, în mediul de afaceri. Deciziile luate de aceste entităţi trebuie acceptate, chiar dacă une-ori nu ne sunt favorabile. Face parte din maturitatea jocului şi din înţelegerea contextului în care operăm. Mai departe, sunt şi reguli care nu sunt întotdeauna scrise, dar care cântăresc la fel de mult. În sport, e vorba despre respectul pentru colegi, adversari, oficiali şi spectatori. În afaceri, vorbim despre etica profesională, integritate şi fair-play – valori care, chiar dacă nu apar într-un regulament oficial, sunt esenţiale pentru construirea unor relaţii solide şi de durată.

    Care sunt regulile obligatorii în sport / hobby şi afaceri?

    Atât în sport, cât şi în afaceri, există numeroase reguli – unele explicite, altele informale, dar toate im-portante. Tocmai din acest motiv, poate fi dificil să le enumeri pe toate fără riscul de a le ierarhiza greşit sau de a omite unele esenţiale. Cred însă că unul dintre cele mai importante lucruri este să fii conştient de existenţa acestor reguli şi de impactul pe care acţiunile tale îl pot avea. E esenţial să cunoşti cadrul în care activezi – fie că e vorba de un sport sau de o afacere – sau, cel puţin, să ai în jurul tău oameni de în-credere care îţi pot oferi sfaturi bine argumentate şi oneste.

    Un alt aspect important este să fii deschis la ideea că informaţiile de care dispui pot fi, uneori, incom-plete. Nimeni nu deţine toate răspunsurile de la început. De aceea, învăţarea continuă este o regulă în sine – o condiţie esenţială pentru a practica un hobby sau pentru a face afaceri într-un mod cât mai corect, etic şi sustenabil. Regulile nu sunt acolo doar pentru a fi respectate, ci pentru a-ţi oferi un cadru care să te ajute să te dezvolţi, să creezi relaţii sănătoase şi să construieşti, pe termen lung, ceva durabil şi valoros. 

    Ce tip de sport / hobby nu ai practica niciodată? 

    Consider că orice sport sau hobby are atât avantaje, cât şi riscuri, iar fiecare activitate are un public care o înţelege, o respectă şi o practică cu dedicare. Cu toate acestea, personal nu m-aş regăsi în sporturile de contact în care jocul se încheie doar atunci când adversarul devine incapabil să continue meciul. Sunt pe deplin conştient că aceste sporturi impun o disciplină riguroasă, că sportivii implicaţi sunt foarte bine pregătiţi, iar respectul faţă de adversar este o valoare fundamentală în acest tip de competiţie. 

    Totuşi, pentru mine, ideea de confruntare fizică directă – mai ales una cu potenţial de accidentare severă – nu rezonează cu modul în care aleg să gestionez situaţiile tensionate. Am fost întotdeauna adeptul comunicării şi al echilibrului, iar instwwinctul meu, atât în viaţa personală, cât şi în cea profe-sională, este să aplanez conflictele, nu să le escaladez. Tocmai de aceea, prefer sporturile care pun ac-cent pe strategie, concentrare şi control interior, mai degrabă decât pe forţă şi contact fizic intens.   

    Ce hobby ai şi cât timp îi dedici? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Fotbalul este pasiunea mea dintotdeauna şi îi dedic câteva ore pe săptămână, de regulă în serile în care reuşesc să evadez din programul de business. Am început să joc într-un cadru organizat la vârsta de şapte ani, imediat după ce am terminat clasa I. A fost dragoste la prima atingere de minge – un sport care mi-a cultivat nu doar disciplina şi spiritul de echipă, ci şi bucuria competiţiei.

     

    Carte de vizită 

    Adrian Dinculescu, managing director al Namirial

    1. Şi-a început parcursul profesional în 2008, odată cu finalizarea studiilor universitare în Statele Unite ale Americii. 

    2. În acelaşi an, s-a alăturat companiei Namirial (cunoscută la acea vreme sub numele de xyzmo) în cali-tate de intern. Ulterior, după finalizarea programului de internship, a fost cooptat în echipa permanentă, ocupând pe rând mai multe roluri – de la analyst şi business development, până la project manager şi sales – fiind responsabil pentru coordonarea unor proiecte strategice în regiunea Americas. 

    3. În 2010, a fost relocat la Viena, în Austria, unde a lucrat îndeaproape cu echipele de vânzări şi suport la nivel global. Un an mai târziu, în 2011, s-a întors în SUA pentru a prelua conducerea biroului local al companiei, rol pe care l-a ocupat timp de un an.

    4. În 2012, Adrian a luat decizia de a reveni în România, unde a avut responsabilitatea de a înfiinţa şi dezvolta operaţiunile locale ale Namirial, consolidând astfel prezenţa companiei în Europa Centrală şi de Est.

  • Afaceri de la Zero. Care este povestea Alexandrei Nor şi a atelierului Miazăzi: De la jurnalism, ştiinţele comunicării şi bijuterii până la ceramică în ediţii limitate

    Numele Miazăzi este folosit de Alexandra Nor din 2013, dar la acel moment el definea mai degrabă pasiunea ei pentru realizarea bijuteriilor. Printr-o serie de întâmplări fericite, Alexandra a făcut cunoştinţă cu ceramica, iar acum Miazăzi este numele atelierului care adună într-un spaţiu mic, creativitatea ei aproape nemărginită.

    “E o poveste lungă, o să încerc să o simplific cumva cu numele de Miazăzi. A venit în 2013 după ce am terminat nişte cursuri de bijutier”, spune Alexandra Nor, invitată în cadrul unui nor episod al Afaceri de la Zero, proiectul video ZF dedicat micilor antreprenori. Alexandra şi-a descoperit pasiunea pentru bijuterii din întâmplare, în timpul studiilor care nu aveau mare legătură cu acest meşteşug. Dar totuşi un punct de legătură a existat. 

    “Am avut marele noroc să fiu în anul întâi şi să locuiesc într-o casă în care erau foarte mulţi artişti. Adică eram şapte oameni într-o casă şi toţi erau artişti. Aveam un regizor, o studentă la ceramică, un ilustrator, doi oameni care erau actori. Atunci, în casa asta, eu am avut cumva prilejul să experimentez tot felul de lucruri, am învăţat să fac bijuterii din sârmă, mi-am dat voie să pictez, mi-am dat voie să desenez.”

    Această perioadă-experiment a fost una de autocunoaştere, în timpul acestor încercări artistice Alexandra dându-şi seama că nu va face o carieră în jurnalism. În seria încercărilor a intrat la un moment dat ceramica şi o primă participare la Târgul de Mărţişor de la Muzeul }ărănului Român, transformat de-al lungul anilor într-un veritabil incubator de afaceri pentru mulţi creatori cunoscuţi acum în România. Această participare la Târgul Muzeului a devenit o tradiţie, dar şi o modalitate de perfecţionare a meşteşugului său. 

    În 2018 însă, Alexandra se mută la Cluj şi abia acolo lucrurile încep să se lege şi să o ducă mai clar pe drumul ceramicii. 

    “M-am mutat apoi într-un sat săsesc, în Saschiz. După un an am aflat şi eu că există acest atelier de ceramică tradiţională şi am avut norocul să fiu invitată într-o rezidenţă artistică.” Timp de doi ani de zile, Alexandra a învăţat să facă ceramică şi i-a ajutat la rândul ei pe cei care o învăţau. Perioada a încărcat-o de inspiraţia care se vede şi acum în vasele ei. Formele naturale caracterizează adesea piesele Alexandrei, iar un alt lucru care atrge atenţia este utilizarea culorilor primare, vii, albastrul intens sau nuanţe de roşu care nu te lasă indiferent.

    “Am revenit în Bucureşti anul trecut, în mai, iată-mă din nou aici şi din nou am avut un foarte mare noroc pentru că îmi căutam un atelier şi l-am găsit. Este vorba despre un atelier în care lucrăm patru fete.”  

    Miazăzi este azi, după toată această devenire, atelierul de ceramică al Alexandrei Nor în care ea realizează obiecte în serii foarte mici. Niciodată producţia nu creşte peste 40 de obiecte pe lună. 

    “Fac şi artă decorativă, dar cele mai multe obiectele mele sunt funcţionale şi decorative în acelaşi timp.”

    Investiţiile s-au dus mai ales pe materiale, glazuri, dar şi pe partea de ambalaje, cutii, branding. Aceasta a fost de fapt şi surpriza antreprenoriatului pentru Alexandra, miile de detaliile la care trebuie să fie atentă, dincolo de meşteşugul propriu-zis. Azi, piesele Miazăzi pot fi găsite în librăriile Cărtureşti, dar şi în magazine dedicate creatorilor români şi desigur pe plaforma ei de Instagram. Miazăzi s-a transformat într-un proiect prin care Alexandra Nor se poate susţine, aşa că dorinţa este de a creşte. Iar primul pas ar fi un cuptor doar al ei, visul oricărui ceramist.