BusinessMagazin

Tag: afacere

  • În ce domeniu să pornim o afacere?

    A venit însă vremea să lăsăm în urmă ideile de afaceri tradiţionale şi să ne concentrăm pe domeniile mai puţin încercate de antreprenori. Nici domeniile gigant nu trebuie ocolite, întrucât acestea ascund întotdeauna nişe care permit dezvoltare şi câştiguri bune. La o primă răsfoire a răspunsurilor primite de la peste 20 de oameni de afaceri din România, apar câteva domenii recurente cu potenţial investiţional: energia regenerabilă, IT, agricultură şi servicii.

    “Domenii precum agricultura sau IT&C, proiectele cu energie verde, precum şi IMM-urile care pot primi finanţare de la Uniunea Europeană ar trebui exploatate mai mult. Din păcate, gradul de absorbţie a fondurilor europene rămâne în continuare scăzut, ceea ce afectează situaţia economică a ţării”, spune Adrian Olteanu, CEO al Flanco. Chiar dacă la nivel general nu stăm foarte bine în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, segmentul destinat agriculturii nu este foarte rău reprezentat, în condiţiile în care aici gradul de absorbţie este de 30%.

    Ciprian Moga, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Iquest Consulting, este de părere că exportul este cheia unei afaceri reuşite în aceste vremuri, astfel încât orice demers antreprenorial care vizează deservirea pieţelor externe porneşte cu dreptul. “Vor merge bine domeniile care vor exporta ca furnizori pentru sectorul industrial şi al serviciilor specializate din Europa Occidentală”, spune Ciprian Moga. Intrarea pe pieţele din afara României este însă dificilă, mai ales pentru tinerii antreprenori, care sunt la primul contact cu mediul de afaceri.

    În ceea ce priveşte piaţa internă, şeful Iquest Consulting crede că şi aici mai există oportunităţi. Chiar dacă nu la fel de generoase şi cu potenţial de câştig la fel de mare, afacerile destinate exclusiv pieţei locale au şanse de supravieţuire într-un climat economic în continuare dificil şi în care îndemnurile merg tot în direcţia unui consum prudent. “Vor fi la căutare serviciile de administrare de baze de date, dezvoltarea de aplicaţii pentru telefonie mobilă şi tablete grafice, business intelligence, cloud computing sau outsourcing de funcţii de bază în IT, servicii de software-as-a-service”, enumeră Moga. Din aceeaşi listă mai fac parte şi orice forme de comerţ stradal în zonele cu trafic bun, dar şi serviciile medicale, unde “cererea este imensă, iar o pătură cu venituri medii este încă incomplet deservită”.

    Spre deosebire de IT, investiţiile în ultimele două domenii menţionate sunt considerabile, drept urmare trebuie să porniţi la drum cu un capital consistent.Pe o logică inversă, dar care are la bază acelaşi element cheie, anume pieţele externe, identifică şi George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, domeniile în care ar fi oportun să se înfiinţeze start-up-uri în anul 2012. Acesta le recomandă antreprenorilor să caute categoriile de servicii şi produse pe care România le importă şi să le realizeze pe plan local.

    “Trebuie să ne uităm la ce importăm cel mai mult. Importăm foarte multă carne, deci o afacere în acest domeniu ar putea avea şanse de reuşită. În plus, mai sunt foarte multe resurse neexploatate în sfera serviciilor. Spre exemplu, nu există o instituţie sau o firmă care să-ţi administreze impozitele”, spune Mucibabici.Privind lucrurile la scară mai mare, oamenii de afaceri trebuie să se uite la domeniile sau sub-domeniile cu adresabilitate largă, chiar dacă aceste pieţe sunt mai mereu supra-aglomerate şi concurenţa este, prin urmare, acerbă. “Omul va trebui să trăiască şi să mănânce – deci domeniile cel mai strâns legate de aceste nevoi primare vor fi probabil şi cele mai atrăgătoare”, crede Marian Popa, Central and Eastern Europe managing director la Endava.

    Dincolo de toate aceste recomandări, foarte importantă este componenta strategică, fără de care niciun business, oricât de “în tendinţe” ar fi, nu va putea să supravieţuiască. “Nu credem că există domenii mai atrăgătoare pentru înfiinţarea unui start-up. Succesul oricărui demers antreprenorial va ţine de modul cum este gândit business-ul respectiv, de abilitatea lui de penetrare şi de menţinere pe o piaţă destul de dificilă”, subliniază Mirela Raicu, managing partner în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Esop.

  • Stresul unora, afacerea altora. Cine se bucură de criză?

    “Ne-am propus să stăm conectaţi cu stresul pentru că ne-am gândit – şi credem în continuare – că lucrurile vor creşte”, spune Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania. El spune că acest ţel era iniţial un soi de glumă, dar era conştient, la debutul crizei, că în momentul în care problemele economice se vor accentua şi cei care furnizează servicii legate de stres vor găsi un bun debuşeu al afacerilor, de la executori şi case de insolvenţă până la administratorii de REO (real estate owned – proprietăţi ajunse în portofoliul creditorilor). Astfel încât, povesteşte Ilie, şi-a propus să urmeze exemplul colegilor din SUA, unde de altfel este “leagănul executărilor” şi să aplice pe plan local acelaşi tip de servicii.

    Pur şi simplu, “matematic, am adus platforma de produse pentru proprietăţi care sunt în vreun soi de stres – n-am inventat noi nimic – şi am început să căutăm piaţă pentru ele”. Până în 2009, îşi aminteşte el, lumea se ferea să discute despre probleme şi despre faptul că lucrurile urmau să se înrăutăţească. Doi ani mai târziu, există produse REO, furnizori pentru activităţi de asset management, companii specializate sau cel puţin departamente specializate – de la brokeri până la facility manageri. “Nu este simplu, e mult de muncă”, punctează Ilie care argumentează că e nevoie de o infrastructură foarte bună, de cercetare precisă şi completă, de timp, iar costurile sunt uriaşe. De pildă, pentru a începe administrarea unor pachete de proprietăţi, în primul rând acestea trebuie urmărite până în momentul în care împrumutatul nu mai plăteşte ratele. Pasul următor este încercarea de a vinde proprietatea în mod amiabil, care poate dura “câteva luni, depinde cât îţi permite înţelegerea pe care a făcut-o cu banca”.

    De cele mai mult ori, când pur şi simplu o proprietate trebuie vândută pentru a închide un credit neperformant, oamenii refuză realitatea. “Vor să mai câştige ceva timp, se folosesc de tot felul de tertipuri şi nu fac decât să amplifice problema”, explică Ilie, care admite însă că în ultima perioadă această mentalitate s-a mai schimbat. Când executarea silită eşuează, banca ia bunul cu care este garantat creditul în schimbul sumei datorate. Dar ce să facă instituţiile financiare cu astfel de proprietăţi, fie ele terenuri, apartamente, case sau fabrici? Administrarea unor astfel de bunuri cere timp, expertiză şi costuri; mai mult, adesea preţul este prea mare sau locul în care se află imobilul nu este potrivit, pentru că altminteri s-ar fi găsit cumpărător. În acest moment, intră în ecuaţie o firmă care se ocupă de administrare, pe intervale de timp stabilite de societăţi. “Multe dintre aceste proprietăţi pot produce venituri din închirieri, pentru a-şi acoperi eventualele cheltuieli, care vin, în principiu, din utilităţi”, spune Ilie. Care este mecanismul? O singură cheltuială este suportată, de pildă, de bancă la începutul contractului, iar reprezentantul Coldwell Banker spune că firma pe care o conduce asigură, de la A la Z, toate serviciile – de la cele de administrare şi financiar-contabile până la costurile de intervenţie în caz de urgenţă. Valoarea proprietăţilor de care se ocupă depăşeşte 20 de milioane de euro.

    Spaţiile comerciale sunt părăsite mai rar, iar un exemplu celebru este City Mall care a avut un administrator judiciar, procesul de insolvenţă s-a finalizat foarte repede cu declararea falimentului, iar Coldwell Banker a fost angajată pentru management interimar. “Noi am furnizat şi servicii de property management – de la securitate, marketing, închirieri până la curăţenie”, spune Ilie. Tot el subliniază că valoarea unei proprietăţi este strâns legată de activitatea companiei. Clădirea oferită drept garanţie este un colateral, nu scopul principal – ca în cazul proiectelor rezidenţiale. O fabrică de textile, de pildă, este finanţată pentru afacere, clădirea fiind o garanţie. Dacă fabrica dispare, garanţia în mod clar nu mai are aceeaşi valoare – e nevoie de curaj şi bani pentru repornirea activităţii. “În 2006-2008 nu se gândea nimeni la cât de strâns legată de activitate este valoarea garanţiilor colaterale; şi nu numai în România, ci nicăieri în lume”. Dar lumea s-a schimbat şi “trebuie să depăşim momentul”, spune Ilie, a cărui afacere s-ar putea apropia anul acesta de 5 milioane de euro după un avans estimat de minim 15%.

  • Anatomia unui succes – studiu de caz: Groupon

    Dincolo de faptul că a fost un real succes, despre listarea recentă la bursă a Groupon se spune că este totodată o dezamăgire. Nimic de zis, nu e deloc puţin lucru să reuşeşti a doua cea mai mare listare la bursă din rândul companiilor americane de tehnologie de la Google încoace, la fel cum nici faptul că afacerea cu reduceri de grup a avut o capitalizare de piaţă de 16,5 miliarde de dolari (aproape 12 miliarde de euro) nu este de neglijat. Aşteptările au fost însă mult mai ridicate, dat fiind că atunci când s-au făcut primele demersuri pentru listare Groupon miza pe o valoare cuprinsă între 20 şi 30 de miliarde de dolari (14,5-21,8 miliarde de euro). “Compania cu siguranţă n-a vrut să vândă acţiunile la un asemenea nivel”, apreciază David Menlow, preşedintele IPOfinancial.

    Alţii spun însă că Groupon a avut foarte mare noroc cu această listare. Pe de-o parte, compania încă poate fi considerată un start-up. Ideea a ceea ce avea să devină mai târziu Groupon i-a venit lui Andrew Mason în 2006, pornind de la o frustrare de-a lui legată de încercarea eşuată de a încheia înainte de vreme un contract de servicii de telefonie mobilă. “M-am gândit atunci că un număr mare de oameni cu aceeaşi problemă s-ar putea folosi de avantajul puterii colective pentru a rezolva mult mai uşor problema”, a spus Mason. Doi ani mai târziu antreprenorul atrăgea o investiţie de aproape cinci milioane de dolari (3,6 milioane de euro) şi pornea Groupon, un business care a avut de atunci o ascensiune fulminantă, devenind cel mai mare de acest gen din lume. Modelul de business n-a avut însă suficient timp să fie confirmat pe termen lung, lucru care a determinat reticenţa multor investitori. De altfel, tocmai astfel de nelinişti au dus la amânarea cu câteva luni a listării la bursă.

    Pe de altă parte, Groupon este poate cea mai clonată idee de afaceri din lume. În ultimii ani site-urile care vând cupoane de reduceri au apărut asemenea ciupercilor după ploaie. Numai în România, de pildă, unde Groupon are deja operaţiuni directe, numărul de astfel de afaceri a crescut de la nici 25 la începutul acestui an la 95 în iulie, potrivit unui raport realizat de agregatorul de oferte Redutti.ro, cifră care cu siguranţă a depăşit între timp suta. O dovadă în plus că afacerea Groupon nu stă pe piloni chiar atât de solizi şi poate fi dărâmată oricând de un competitor mai abil, cu atât mai mult cu cât nici nu a reuşit încă să fie profitabilă.

    “Multe companii de IT din lume se copiază între ele într-o măsură sau alta. Şi modelul Groupon este uşor de replicat, dar businessul are două argumente majore în avantajul său”, apreciază Răzvan Paşol, directorul general al Intercapital Invest, făcând referire la faptul că e prima afacere care a ocupat în mod vizibil piaţa de astfel de oferte şi că a atins o dimensiune mai greu de clătinat. Cu atât mai mult cu cât veniturile companiei au crescut de la 3,3 milioane de dolari în al doilea trimestru din 2009 la 644 de milioane de dolari în primele trei luni din 2011. Groupon s-a extins totodată pe foarte multe pieţe şi a crescut nu doar numărul de abonaţi din toată lumea, de la 152.000 în iunie 2009 la 83 de milioane în luna martie a acestui an, dar şi comercianţii care oferă cupoane de reduceri, de la 212 în urmă cu doi ani la 56.781 în prezent.

  • Ce ţări să evitaţi dacă vreţi să vă extindeţi afacerea în afara României?

    Pe acest fond, investiţiile străine directe în ţări precum Brazilia, Rusia sau Indonezia au ajuns la niveluri record. Numai Brazilia, spre exemplu, a atras anul trecut investiţii străine de 48,4 miliarde de dolari, cu 87% mai mult decât în 2009.

    Chiar dacă oamenilor de afaceri le este greu să reziste oportunităţilor de dezvoltare de pe pieţele emergente, construirea unei afaceri de succes în aceste ţări nu este nici pe departe un demers uşor.

    SURSA: www.cnbc.com

  • Cum a reinviat businessul de distributie de medicamente Tamisa Trading dupa patru ani de pierderi

    Dupa patru ani consecutivi de pierderi, anul trecut Tamisa a
    obtinut un profit de aproximativ 240.000 lei, recuperand din
    pierderile anului precedent, 2009.

    Oficialii companiei spun ca acesta este doar inceputul, dar si
    ca toate resursele financiare disponibile vor fi reinvestite
    intr-un proiect nou. “Suntem inca un jucator destul de mic, dar
    aceasta nu inseamna ca trebuie neaparat sa ducem trena celor mari
    si nu putem avea propriile initiative. Pregatim o surpriza placuta
    pentru piata, pentru consumatorii romani”, spune administratorul
    Tamisa Trading, Dan Boboescu, care este si unul din actionarii
    firmei.

    In 2010 cifra de afaceri a companiei a crescut cu 18% fata de
    aproape 32 de milioane de lei in anul 2009.

    Mai mult, intr-un an de criza grea Tamisa a creat peste 100 de
    noi locuri de munca fata de o medie de circa 40 de angajati in
    2009.

    Schimbarea actionariatului a fost astfel de bun augur pentru
    Tamisa. Compania care a inventat distributia moderna de medicamente
    in Romania, cu o prezenta neintrerupta de 20 de ani pe piata, a
    fost preluata integral anul trecut de catre Angela Atanasiu si Dan
    Boboescu de la un alt distribuitor de medicamente, Montero.

  • Cine este CEO-ul in varsta de 10 ani care conduce o afacere de o jumatate de milion de dolari

    Cu cativa ani in urma, Rick si Lauren Altman au deschis un
    magazin online care comercializeaza o gama intreaga de obiecte
    destinate copiilor, de la brelocuri, rucsaci si creioane decorate
    pana la haine, toate lucrate manual. Pentru ca se adreseaza unei
    categorii de clienti extrem de pretentioase, cei doi au intrat usor
    in umbra, iar deciziile strategice au fost preluate de fiica lor
    Hannah, in varsta de doar 10 ani.


    In timp ce alti copii de varsta ei nici macar nu au inceput sa
    se gandeasca la meseria pe care ar dori sa o aiba mai tarziu,
    Hannah Altman este deja CEO-ul propriei companii. “Hannah’s Cool
    World” se numeste magazinul detinut de familia Altman si condus de
    Hannah si are deja 12.000 de clienti inregistrati, din toata lumea.
    “Hannah’s Cool World” exporta produse lucrate manual in tari precum
    Italia, Israel, Norvegia, Spania, Australia si Noua Zeelanda. In
    2009, anul lansarii managzinului online, familia Altman a vandut nu
    mai putin de 250.000 de ornamente pentru pixuri si creioane.

    De fapt, “Hannah’s Cool World” face parte din grupul IBeOn,
    lansat de sotii Altman in 2007. Din acelasi grup face parte si
    magazinul online CoolZips.com, al carui nume a fost gasit chiar de
    micuta Hannah, pe atunci in varsta de doar sapte ani. Acela a fost,
    de altfel, si momentul in care si-a facut intrarea in
    “afaceri”.

    Produsele pe care le vindeau la inceput erau facute chiar de
    Lauren Altman, care a renuntat la o cariera de director executiv
    pentru a de ocupa de afacerea familiei. Lui Hannah nu i-a fost,
    astfel, deloc greu sa se familiarizeze cu termeni precum “vanzari”,
    “cifra de afaceri” sau “profit”.

    Ideea de a face si a comercializa ornamente pentru instrumentele
    de scris i-a venit tot micutei, dupa ce, la finalul unei seri
    petrecute cu familia in oras, aceasta a ramas cucerita de un
    automat care vindea astfel de ornamente. I-a cerut tatalui sau bani
    pentru a-si cumpara unul, iar cand a ajuns acasa le-a propus
    parintilor sa deschida un magazin online in care sa vanda ornamente
    penru pixuri si creioane. Pentru ca nu au vrut sa suprime spiritul
    antreprenorial al fiicei lor, cei doi au fost de acord si bine au
    facut pentru ca la scurt timp produsele de pe “Hannah’s Cool World”
    au atras o multime de comenzi.

    “Faptul ca avem o afacere ca asta ne-a dat un grad foarte mare
    de libertate. Lucram in fiecare zi aproape toata ziua, insa nu o
    resmitim ca pe o corvoada, pentru ca ne place foarte mult ceea ce
    facem”, spune Rick Altman. Acesta adauga si faptul ca Hannah nu a
    fost pentru niciun moment privata de placerile copilariei. Nu
    lucreaza mai mult de cinci ore pe saptamana, iar munca sa consta in
    identificarea tenditelor in materie de obiecte decorative pentru
    copii.

    Chiar si asa, sa fii CEO la 10 ani nu e deloc usor. “Nu prea
    vorbesc despre asta la scoala, dar nici nu ascund ceea ce fac. Vin
    copii pe la mine sa ne jucam si atunci vad toate jucariile la care
    lucram. Nu tin secrete fata de ei”, conchide Hannah.

  • Cum s-au inteles pantofii Benvenuti cu vremurile recesiunii

    “Viata unei companii este ca viata unui om. Benvenuti este acum
    in cel de-al saptelea an de viata. Avem o afacere bine asezata,
    insa, pe masura ce crestem, experienta acumulata va da mai multa
    maturitate si eficienta businessului.” Dan Pavel nu vorbeste din
    carti. Omul de afaceri din Oradea a avut cativa ani excelenti in
    debutul businessului sau, insa primul an al crizei l-a dus pe
    pierderi si i-a schimbat putin optica in ce priveste dezvoltarea
    ulterioara. Cel mai dificil an pentru Benvenuti de la infiintarea
    companiei a fost 2009, cand compania a intrat pe pierderi, de 1,8
    milioane de lei (420.000 de euro), la afaceri de 35,2 milioane de
    lei (8,3 milioane de euro).

    “Anul 2010 a fost in mod absolut mai bun decat 2009. Lucrurile
    au inceput sa mearga mai bine inca din toamna lui 2009, mai exact
    din septembrie, dupa ce am reusit sa avem un echilibru intre
    venituri si cheltuieli”, povesteste acum Dan Pavel, eliberat de
    spectrul negativ care plana deasupra companiei cu mai putin de doi
    ani in urma. In 2009, pentru a optimiza raportul venituri –
    cheltuieli, Dan Pavel a fost nevoit sa reduca personalul cu 20%
    (pana la numarul actual de 245 de angajati) si sa realizeze
    reduceri de costuri pe toate departamentele, in special pe
    marketing.

    Pana in 2008 inclusiv, acestui departament ii erau alocate
    bugete generoase. “Colaboram cu revistele de specialitate,
    organizam evenimente si prezentari de moda. Acum ne-am concentrat
    pe o singura campanie – <Benvenuti te incalta cu un BMW seria 3»
    – in care am investit in total intre 130.000 si 150.000.
    Publicitatea nu are un impact imediat, dar noi gandim afacerea pe
    termen lung, si atunci campaniile au rolul lor pozitiv,
    influenteaza decizia de cumparare.”

    Pentru a-si imbunatati situatia economica, Dan Pavel a
    repozitionat doua magazine in 2009 si a mai deschis unul singur,
    temperand ritmul de dezvoltare de pana atunci a retelei. “Daca la
    inceputul lui 2009 aveam 33 de magazine, in luna martie a aceluiasi
    an am inaugurat punctul din centrul comercial Orhideea din
    capitala”. Repozitionate au fost magazinele din Bucuresti, din
    Liberty Mall in Cotroceni Park, si din Cluj, unde s-a deschis un
    nou punct de vanzare intr-un spatiu mai mare, unde chiria este mai
    mica. “Proprietarul din Cluj nu a inteles ca trebuie sa fie
    flexibil la chirii pe timp de criza. La acel moment noi eram deja
    intr-o etapa de finalizare a reducerilor de chirii. Aproape toti
    proprietarii au inteles si ne-au acordat reduceri de peste
    20%.”

    In aceste conditii, Dan Pavel vorbeste despre afaceri in 2010
    similare celor din 2008, de circa 11,7 milioane de euro. Daca in
    2008 compania obtinea un profit de circa 810.000 de lei, pentru
    2010 fondatorul Benvenuti spera sa fi castigat macar cat sa isi
    acopere pierderea din 2009. Chiar daca 2010 a mers mai bine, pentru
    2011 Dan Pavel nu are asteptari foarte mari, insa spera la o
    crestere usoara a cifrei de afaceri comparativ cu anul care tocmai
    s-a incheiat.

  • De ce e Fondul Proprietatea o afacere profitabilă şi pentru cine

    Fondul Proprietatea se dovedeşte a fi o afacere profitabilă mai
    ales pentru cei care au câştigat de pe urma nenumăratelor amânări
    ale listării şi au cumpărat acţiuni la preţuri de până la 10% din
    valoarea nominală, deşi a fost înfiinţat pentru a despăgubi
    victimele regimului comunist ale căror proprietăţi au fost
    confiscate.

    Pe primul semestru statul român a plătit în contul
    despăgubirilor dispuse de Curtea Euro­peană a Drepturilor Omului
    (CEDO) 10 milioane de euro, cele mai mult dintre litigii fiind de
    încălcare a dreptului proprietăţii, CEDO apreciind că Fondul
    Proprietatea nu este funcţional, deşi este înfiinţat din 2005.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea din mezeluri fondata de Cristi Borcea a intrat in faliment

    Producatorul de mezeluri Crimbo Prod Carn din judetul Alba,
    companie fondata de Cristi Borcea si vanduta anul trecut catre doi
    oameni de afaceri de origine irakiana, a intrat saptamana trecuta
    in faliment, potrivit informatiilor aparute pe site-ul Tribunalului
    Alba.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Afla aici cum deschizi un SRL si de cati bani ai nevoie pentru asta

    Chiar daca in ultima vreme, din cauza crizei, toata lumea e
    preocupata de inchiderea sau dizolvarea companiilor, sunt si oameni
    care vor sa isi deschida o firma, sa puna pe picioare o afacere
    pentru a deveni independenti financiar.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info