BusinessMagazin

Tag: aeroportul otopeni

  • Unde va apărea noul pol de clădiri de birouri din Bucureşti

    Anunţul recent al Guvernului privind realizarea Magistralei 6 de metrou, care va lega Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, aduce în discuţie conturarea unui nou pol de birouri pe piaţa bucureşteană. În acest stadiu, pariul se pune pe zonele Expoziţiei sau Băneasa, unde consultanţii Colliers International aşteaptă noi dezvoltări care vor concura cu zonele de birouri deja consacrate, precum Floreasca – Barbu Văcărescu.

    De curând, Guvernul a aprobat printr-o hotărâre indicatorii tehnico-economici pentru Magistrala 6 de metrou, termenul estimat de începere a lucrărilor fiind doua jumătate a anului 2017, cu o durată de execuţie de patru ani. Teoretic, lucrarea  care cuprinde staţii la Romexpo şi la Complexul Comercial Băneasa, ar urma sa fie gata în anul 2021.

    Anunţul marchează un moment important pentru piaţa de birouri, care în ultimii cinci ani s-a extins cu două zone noi, respectiv Floreasca-Barbu Văcărescu şi Grozăveşti-Politehnică. În acest context, întrebarea principală, atât în rândul dezvoltatorilor de birouri, cât şi al companiilor chiriaşe, s-a schimbat din „unde va fi noul pol de birouri al Capitalei?” în „ce zonă va beneficia prima de pe urma noii magistrale de metrou?”.

    „Cred că prima zonă care se va dezvolta în urma extinderii reţelei de metrou va fi zona Romexpo – Expozitiei, care poate fi o alternativă foarte bună pentru companiile situate în Floreasca-Barbu Văcărescu”, afirmă Lucian Opriş, Senior Associate în cadrul departamentului de birouri al Colliers International.  „Istoric, zona Piaţa Presei a fost atractivă pentru chiriaşi din domeniul financiar, dacă ne uităm la companii precum UniCredit Bank, OTP Bank (anterior Millennium Bank) şi RBS (fosta ABN Amro), care fie au, fie au avut sediile principale în această zonă. În contextul actual, văd un real potenţial ca această zonă să se consolideze ca un centru financiar al oraşului ”, a adăugat Lucian Opriş.

    În prezent, stocul de spaţii de birouri moderne din Bucureşti este estimat  la 2,13 milioane de mp, dintre care Piaţa Presei/Expoziţiei şi Băneasa reprezintă doar 7, respectiv 6%. Odată cu dezvoltarea Magistralei 6, care cuprinde staţii de metrou în proximitatea Complexului Comercial Băneasa şi a Aeroportului, zona Băneasa-DN1 s-ar putea dezvolta, de asemenea, ca un pol de birouri.

  • Taximetriştii ameninţă că nu mai vin la aeroportul Otopeni. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene începe audierile în dosarul UBER

    Companiile de taximetrie care au contract cu Aeroportul Internaţional „Henry Coandă” din Otopeni ameninţă că se vor retrage din zona aerogării, de săptămâna viitoare, dacă nu va fi eliminată reclama care îi încurajează pe călători să apeleze la serviciile de transport în sistem UBER, anunţă COTAR (Confederaţia Operatorilor de Transport Autorizaţi din România).

    Într-un comunicat de presă, reprezentanţii COTAR susţin: „Suma pe care o plătim aeroportului este de circa 220.000 de euro anual, pentru a ne da dreptul să operăm în zona aeroportului. Conducerea Aeroportului Henri Coandă ignoră absolut toate problemele pe care le-a creat pirateria taximentriştilor care operează ilegal în zona aeroportului şi permite accesul maşinilor în sistem UBER. Mai mult, aeroportul a permis amplasarea unui panou publicitar, din care cetăţenii români sau străini care au nevoie de transport înţeleg că UBER este compania acreditată inclusiv pentru a face transferuri de la aeroport către orice destinaţie”.

    În replică, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti anunţă, tot prin intermediul unui comunicat de presă, că autoturismele UBER nu au acces în zona de preluare a pasagerilor, rezervată exclusiv taxiurilor autorizate, şi că accesul taxiurilor autorizate la aeroportul Henri Coandă, pentru preluarea pasagerilor, este gratuit. „CN Aeroporturi Bucureşti nu percepe nicio taxă pentru activitatea de taximetrie la aeroport. Singurele sume încasate de la firmele de taximetrie afiliate la COTAR sunt cele aferente reclamei pe care acestea şi-o fac pe terminalele touchscreen din aeroport, respectiv 4.000 de euro lunar. CN Aeroporturi Bucureşti nu are nicio relaţie contractuală cu UBER. Spaţiul de reclamă este contractat de o agenţie media”, se precizează în comunicatul de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Harta zborurilor de pe aeroportul Otopeni: Londra, cea mai „cerută“ destinaţie, dar Clujul şi Iaşiul vin puternic din urmă

    Londra, Cluj-Napoca şi Iaşiul sunt principalele destinaţii ale avioanelor care decolează de pe aeroportul internaţional Henri Coandă din Capitală, terminal care a fost tranzitat anul trecut de 9,3 milioane de oameni.

    Din cele peste 1.200 de avioane care au decolat săptămânal în sezonul de iarnă (25 octombrie 2015 – 27 martie 2016) de pe ae­roportul Henri Coan­dă, aproape 40% se îndreaptă către zece destinaţii, cele mai multe fiind internaţionale, arată o analiză a ZF.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este şeicul care face profit din restaurantele şi cafenelele aflate pe aeroportul Otopeni

    Dnata Catering, companie în a cărei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimentaţie publică de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, este deţinută de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB)(4,9791%) şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM (30,8358%), potrivit informaţiilor transmise de Registrul Comerţului. Astfel, mai mult din jumătate de profitul înregistrat de companie merge către Alpha Flight Group Internaţional, deţinută de compania arabă Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte şi operatorul aerian cu acelaşi nume.

    Compania Dnata a fost fondată în1959 în  Dubai de şeicul Sheikh Ahmed bin Saeed Al Maktoum, preşedinte şi CEO al companiei şi în prezent. El este fiul fostului conducător al oraşului Dubai, şeicul Saeed bin Maktoum Al Maktoum şi unchiul actualului conducător al oraşului, şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum (deşi acesta este cu 9 ani mai tânăr decât el). Este licenţiat la Universitatea din Denver, iar cariera lui în aviaţie a început în 1985, odată cu numirea sa ca Preşedinte al Departamentului Aviaţiei Civile din Dubai – organul guvernamental care supraveghea activităţile Dubai International şi Dubai Duty Free, printre altele. Operatorul national Emirates a fost lansat în acelaşi timp şi el a fost numit preşedinte. (wikipedia)

    Compania din România a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri netă de 76.396.498 (circa 17,09 milioane de euro)şi un profit net de 13.327.440 (aproximativ 3 milioane de euro). Cunoscută iniţial sub numele Abela Rocas SA (schimbat în Alpha Rocas SA în aprilie 2005), aceasta a fost fondată în 1993 în Bucureşti, capitalul majoritar investit în afacerea din România fiind de origine libaneză. În 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiară a grupului britanic Alpha Group PLC, după ce firma britanică a achiziţionat Abela Rocas în schimbul a 5 milioane de euro. Britanicii au achiziţionat 64,18% din acţiunile Abela Rocas, restul de acţiuni fiind deţinute de TAROM şi de CNAB. Potrivit presei internaţionale, la sfârşitul anului 2004, compania avea o cifră de afaceri de 281,3 miliarde de lei şi profit de 80,7 miliarde de lei (înainte de taxe, cifre publicate înaintea denominării monedei naţionale).
     


    Vezi şi:

    Cele mai bizare lucruri întâlnite de stewardese: un vultur uitat pe scaun, supă la plic cu apă din toaleta avionului şi altele

    Companiile care angajează cele mai atrăgătoare femei.Top 10 cele mai frumoase stewardese – GALERIE FOTO

    De ce sucul de roşii e mai gustos în avion? Studiu surpriză: care este factorul care dă „gustul fad” al mâncării servite de stewardese

    Viata fabuloasă a prinţului din Dubai – GALERIE FOTO

     

     

  • Cine este şeicul care face profit din restaurantele şi cafenelele aflate pe aeroportul Otopeni

    Dnata Catering, companie în a cărei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimentaţie publică de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, este deţinută de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB)(4,9791%) şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM (30,8358%), potrivit informaţiilor transmise de Registrul Comerţului. Astfel, mai mult din jumătate de profitul înregistrat de companie merge către Alpha Flight Group Internaţional, deţinută de compania arabă Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte şi operatorul aerian cu acelaşi nume.

    Compania Dnata a fost fondată în1959 în  Dubai de şeicul Sheikh Ahmed bin Saeed Al Maktoum, preşedinte şi CEO al companiei şi în prezent. El este fiul fostului conducător al oraşului Dubai, şeicul Saeed bin Maktoum Al Maktoum şi unchiul actualului conducător al oraşului, şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum (deşi acesta este cu 9 ani mai tânăr decât el). Este licenţiat la Universitatea din Denver, iar cariera lui în aviaţie a început în 1985, odată cu numirea sa ca Preşedinte al Departamentului Aviaţiei Civile din Dubai – organul guvernamental care supraveghea activităţile Dubai International şi Dubai Duty Free, printre altele. Operatorul national Emirates a fost lansat în acelaşi timp şi el a fost numit preşedinte. (wikipedia)

    Compania din România a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri netă de 76.396.498 (circa 17,09 milioane de euro)şi un profit net de 13.327.440 (aproximativ 3 milioane de euro). Cunoscută iniţial sub numele Abela Rocas SA (schimbat în Alpha Rocas SA în aprilie 2005), aceasta a fost fondată în 1993 în Bucureşti, capitalul majoritar investit în afacerea din România fiind de origine libaneză. În 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiară a grupului britanic Alpha Group PLC, după ce firma britanică a achiziţionat Abela Rocas în schimbul a 5 milioane de euro. Britanicii au achiziţionat 64,18% din acţiunile Abela Rocas, restul de acţiuni fiind deţinute de TAROM şi de CNAB. Potrivit presei internaţionale, la sfârşitul anului 2004, compania avea o cifră de afaceri de 281,3 miliarde de lei şi profit de 80,7 miliarde de lei (înainte de taxe, cifre publicate înaintea denominării monedei naţionale).

    La data de 31 decembrie 2010, compania şi-a schimbat din nou acţionariatul, după ce arabii de la Dnata Catering au achiziţionat grupul britanic Alpha Flight Group Ltd, potrivit informaţiilor de pe site-ul Alpha Group şi confirmate de reprezentanţii aeroportului Otopeni. Dnata Catering este  unul dintre cei mai mari furnizori de servicii aeriene din lume, compania fiind axată  axată pe activităţi de manipulare la sol, cargo, travel şi servicii de catering aerian în 38 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul grupului Emirates.

    În consiliul de administraţie al companiei din România se află italianul Possa Carlo Federico, CFO al Alpha Flight Group Ltd., britanicii Johnson Andrew McCullie, Programme Executive Director Dubai Expo 2020, Loft David John, Chief Commercial Officer al Dnata şi preşedinte al consiliului de administraţie al companiei din Bucureşti, potrivit LinkedIn, cât şi Sorinel Ciobanu, directorul general al CNAB Bucureşti. Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, printre împuterniciţii cu drept de administrare a operaţiunilor de pe piaţa locală a Dnata se află şi Marin Bogdan-George, despre care nu există informaţii publice disponibile.

    Compania Dnata Catering avea anul trecut 26 de puncte de lucru pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, printre acestea aflându-se cafenelele City Café, Brioche Doree, Segafredom snack-bar-urile Grab&Fly, fast-food-urile La Sarmale, Falafel, Burger King, Puro Gusto, Illy Café, Burger King, Peroni, saloanele business Constanţa, Cluj şi Iaşi. Operatorii funcţionează în baza unui contract de asociere în participaţiune cu aeroportul. (Potrivit art. 251 din Codul Comercial, asocierea în participaţiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială acordă uneia sau mai multor persoane ori societăţi o participaţiune în beneficiile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni, sau chiar asupra întregului comerţ.), iar majoritatea dintre ei au o durată a sediului de 12 ani, 2 luni şi 4 zile.

    Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni), tranzitat anul trecut de 9,3 milioane de pasageri, a avut anul trecut a doua cea mai mare creştere a numărului de pasageri din regiune, depăşind ca avans Varşovia sau Sofia, după cum arată o analiză a ZF pe baza datelor de pe site-urile terminalelor.

    Vezi şi:

    Cele mai bizare lucruri întâlnite de stewardese: un vultur uitat pe scaun, supă la plic cu apă din toaleta avionului şi altele

    Companiile care angajează cele mai atrăgătoare femei.Top 10 cele mai frumoase stewardese – GALERIE FOTO

    De ce sucul de roşii e mai gustos în avion? Studiu surpriză: care este factorul care dă „gustul fad” al mâncării servite de stewardese

    Viata fabuloasă a prinţului din Dubai – GALERIE FOTO

     

     

  • O româncă de 12 ani a cucerit cel mai înalt vârf din cele două Americi – VIDEO

    Alpinista română Dor Geta Popescu, în vârstă de 12 ani, a atins vârful Aconcagua (Argentina), de 6960 metri, şi a stabilit un nou record mondial de vârstă pentru acest vârf, sâmbătă, 6 februarie, conform unui comunicat remis de Clubul Sportiv Montan Altitudine.

    Aconcagua este cel mai înalt vârf din emisfera sudică şi cea vestică, cel mai înalt din afara Asiei, cel mai înalt din cele două Americi.

    Clubul Sportiv Montan Altitudine a anunţat că ambele recorduri mondiale feminine de vârstă pe Aconcagua sunt în România, pe ruta normală, prin Dor Geta Popescu, şi pe ruta Ghetarului Polonez, prin Crina Coco Popescu, încă din februarie 2009.

    Vineri, 12 februarie, Dor Geta Popescu va reveni în ţară, pe aeroportul Otopeni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Construcţia liniei de metrou la aeroportul Otopeni mai are de aşteptat

    Construcţia unei linii de metrou către aeroportul Otopeni, de care se vorbeşte de mai mulţi ani, se mai lasă aşteptată. Metrorex, compania care gestionează metroul bucureştean, spune că mai are nevoie de 500 mil. euro. Deşi „posibilităţile de finanţare sunt multe”, compania încă nu ştie de unde va face rost de această sumă.

    Investiţia totală în construcţia acestei linii ar fi puţin peste 800 mil. euro, spune Cătălin Homor, directorul de investiţii al Metrorex.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Oficialii Ryanair, despre conducerea aeroportului Otopeni: ”Sunt plecaţi în Hong-Kong, luna trecută au fost în Panama, iar peste o lună probabil vor fi în Long Beach”

    Ryanair, cea mai mare companie aeriană low cost din Europa, şi-a anunţat programul pentru vara 2016 din Bucureşti, ce include patru noi rute către Bologna, Milano Bergamo, Milano Malpensa şi Roma. Noile rute vor transporta 1,1 milioane de pasageri pe an, reprezentând o creştere a traficului cu 90% faţă de 2014.

    Reprezentanţii Ryanair au declarat cu prilejul anunţului noilor rute că s-au lovit de lipsa unei reacţii din partea reprezentanţilor aeroportului Otopeni, al cărui director general este Sorinel Ciobanu, în momentul în care au încercat să comunice acestora planurile de creştere. Operatorul aerian irlandez are ca ţintă ca până în 2019 să opereze 34 de noi rute de pe aeroportul din Otopeni şi  să transporte astfel un total de 3,7 milioane de pasageri anual.  

    Reprezentanţii Ryanair au declarat că au adus la cunoştinţa conducerii aeroportului aceste planuri în luna mai, dar nu au primit niciun răspuns.

    ”Credem că este important să primim un răspuns, Ryanair va fi responsabilă de o treime din creşterea europeană pe zboruri de cursă scurtă în următorii nouă ani.

    L-am invitat pe directorul aeroportului să ne întâlnească astăzi, dar nu a reuşit să ajungă pentru că se pregăteşte pentru o gală în Hong Kong, unde sunt adunaţi mai mulţi lideri ai aviaţiei mondiale în cadrul unui eveniment ce are ca temă colaborarea între principalii jucători de pe piaţă. Dacă vrei să realizezi o bună colaborare, răspunde la telefon, la e-mail, vorbeşte cu cea mai mare linie aeriană din Europa care va fi responsabilă de 1/3 din creşterea aviaţiei europene şi oferă un răspuns, orice fel de răspuns”, a declarat David O’Brien, chief commercial officer al Ryanair în cadrul conferinţei în care compania şi-a anunţat noile rute, ironizând lipsa de reacţie a reprezentanţilor aeroportului Henri Coandă.

    ”Reprezentanţii aeroportului din Bucureşti vor spune că au făcut un lucru bun pentru că au crescut cu 10-15 procente anul acesta, dar dacă o gimnastă îşi îmbunătăţeşte scorul de la 2 la 3, va fi creştere de 50%, dar tot nu va fi Nadia Comăneci. Le-am propus să ne întâlnim, dar din nefericire, reprezentanţii managementului aeroportului din Bucureşti se pregătesc de gală, din păcate nu au putut să vorbească nici luna trecută pentru că au fost în Panama, poate ne vedem la Long Beach luna viitoare, unde se va organiza din nou un eveniment pe tema aviaţiei mondiale, ori în cadrul unei conferinţe pe aceeaşi temă la Dublin, poate îi vom întâlni acolo”, a glumit CCO-ul Ryanair.

    ”Am considerat că în momentul de faţă, aceasta este posibilitatea noastră pentru România, oricum, 90% trafic este o cifră destul de sigură. Vom avea 23.000 de locuri ocupate pe săptămână, 62 de zboruri şi peste 1 milion de pasageri transportaţi în cursul unui an. Pentru moment, acestea sunt posibilităţile noastre pe aeroportul din Bucureşti, creştem şi am încercat să creştem mai mult, dar am avut tot felul de dificultăţi, sperăm că lucrurile se vor schimba ulterior”, a declarat în cadrul conferinţei Denis Barabas, directorul de vânzări şi marketing pentru Europa Centrală şi de Est al Ryanair.

    Potrivit reprezentanţilor Ryanair, aeroportul Bucureşti are 79 de conexiuni către rute europene, mult mai puţin faţă de Dublin, care este conectat cu 130 de rute europene. ”Aeroportul din Bucureşti transportă în jur de 10 milioane de pasageri, în schimb Dublin transportă 22 de milioane, raportat la numărul populaţiei, Dublin transportă de patru ori mai mulţi pasageri. Cu siguranţă e loc de mai bine, am încercat şi am adus la cunoştinţa aeroportului faptul că vrem să creştem aici, însă ne-am blocat, nu am primit răspuns atunci când a fost nevoie.”, a mai declarat Barabas.

    „Nu am avut niciodată nicio problemă cu ei. Nu înţeleg de ce declară lucrurile acestea acum“, au răspuns reprezentanţii aeroportului contactaţi de Ziarul Financiar, referindu-se la declaraţiile reprezentanţilor Ryanair.  

    Programul de vară 2016 al Ryanair în Bucureşti va aduce patru noi rute: Bologna (5 x săpt.), Milano Bergamo (1 x zi), Milano Malpensa (4 x săpt.) şi Roma (2 x zi),  8 rute în total.

    Operatorul irlandez are zboruri în 31 de ţări şi 194 de aeroporturi. Tariful mediu practicat de Ryanair anul trecut a fost de 47 de euro, fiind cel mai scăzut la nivel european, potrivit reprezentanţilor companiei, tariful mediu al competitorilor fiind de 156 de euro. Compania deţine cota de piaţă majoritară în Italia, Spania, în Belgia, Irlanda, Polonia. ”Vom avea o creştere până în 2024, când vom avea o flotă de peste 500 de aeronave şi peste 160 de milioane de pasageri pe care urmează să îi transportăm, până în 2024, vom ajunge cea mai mare companie aeriană low cost din lume”, a mai declarat  Barabas.

     

  • Aeroportul “Henri Coandă”, pe locul patru în Europa, la categoria 5 – 10 milioane de pasageri

    Pe primele trei locuri în această categorie s-au clasat aeroporturile Basel, Lanzarote (Insulele Canare) şi Napoli, locul al cincilea fiind ocupat de Porto, în clasamentul realizat de Airports Council International-Europe.

    La categoria aeroporturilor cu peste 25 de milioane de pasageri, primul loc este ocupat de Istanbul Ataturk, urmat de Moscova Sheremetyevo, Londra Gatwick, Moscova Domodedovo şi Barcelona.

    La categoria 10 – 25 de milioane de pasageri, pe primele locuri s-au clasat aeroporturile Istanbul Sabiha Gokcen, Atena, Bruxelles, Lisabona şi Londra Stansted, iar la categoria sub 5 milioane de pasageri, clasamentul este: Chişinău, Santorini, Belgrad, Mikonos şi Maribor.

    În anul 2014, pe cele două aeroporturi ale Capitalei – Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti (AIHCB) şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – “Aurel Vlaicu” (AIBB AV), s-a înregistrat un număr record de 8.321.858 de pasageri şi 102.048 de mişcări aeronave (aterizări şi decolări). Din total, pe Aeroportul “Henri Coandă” s-au înregistrat 8.317.168 de pasageri şi 91.788 de mişcări de aeronave.

    Faţă de 2013, numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului anul trecit a înregistrat o creştere de 8,8%. Astfel, evoluţia numărului de pasageri pe cele două aeroporturi ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti depăşeşte tendinţa generală înregistrată la nivel european, de 4,9%.

    În plus, pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat o creştere substanţială a numărului de mişcări de aeronave, devansând şi la acest capitol trendul european. Astfel, anul trecut, numărul mişcărilor de aeronave pe aeroporturile din Bucureşti a crescut cu 6,32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Anul trecut, 83% dintre pasagerii Aeroportului “Henri Coandă” au avut ca origine sau destinaţie aeroporturi din statele Uniunii Europene.

    Pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti operează în prezent 31 de companii aeriene, care transportă pasageri către 70 de destinaţii. În 2014, pe AIHCB au început să opereze două noi companii aeriene, Ryanair şi Air Baltic.

  • Opinie Răzvan Mureşan: Domnule Merica, de ce nu îl cunoaşteţi pe Yeti, omul care păcăleşte de cinci ani, în aeroportul Otopeni, turiştii străini veniţi în România?

    Poţi să-ţi dai seama de apropierea lui de la câţiva metri din cauza mirosului înţepător. Cei care se grăbesc să prindă autobuzul şi nu văd casa de bilete din staţie sunt abordaţi repede de acest individ şi li se oferă contra unei sume de bani, circa zece euro, cardul de călătorie necesar în liniile expres 780 şi 783, către Gara de Nord şi, respectiv, către centrul oraşului. În mod normal o călătorie costă 3,5 lei.

    Modul prin care aceştia sunt păcăliţi constă în vânzarea la suprapreţ a unor carduri de călătorie despre care turiştii află că nu sunt valide abia după ce se urcă în autobuz. L-am prins pe Yeti, căci aşa i se spune de angajaţii din zonă din cauza asemănării cu omul zăpezilor, în plină acţiune, turistul venit de la Paris fiind salvat de un alt călător din staţia de la terminalul Sosiri. Cursele expres RATB au de câteva luni controlori în multe dintre linii, iar responsabilul din ziua respectivă se mândreşte că a reuşit chiar el să îl alunge pe Yeti timp de două luni din zonă, însă a revenit în activitate: „Este tolerat de Jandarmerie şi de conducerea aeroportului. Stă de mai bine de cinci ani aici, îl cunoaşte toată lumea şi nimeni nu face nimic. Noaptea doarme în aerogară aşa că pasagerii stau prin alte locuri pentru că nu se poate sta din cauza mirosului. Ţi se face rău dacă rămâi acolo”. Sesizaţi de călătorii din staţie, angajaţii Romprest, însărcinaţi cu paza zonei, ridică din umeri spunând că acesta ar fi „bătrân, bolnav şi cu picioarele ulceroase”. Jandarmeria lipsea de la parterul terminalului.

    Deşi se mândreşte de anul trecut cu management privat, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, direct responsabilă de aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti, arată dezinteres faţă de primul contact al oricărui străin cu ţara noastră. Radu Merica, un executiv care a ocupat funcţiile de CEO al Ţiriac Holdings şi de preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane, a fost numit preşedinte al consiliului de administraţie al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB). În funcţia de director general al companiei se află Liviu Radu, fost secretar de stat în Ministerul de Interne (în perioada 2005-2008, când a fost însărcinat cu reforma administraţiei publice).

    Contactat de Business Magazin, Radu Merica, unul dintre puţinii şefi ai aeroportului care nu şi-a publicat declaraţia de avere pe pagina de internet a companiei, spune că nu s-a întâlnit vreodată cu Yeti şi nu ştie de existenţa lui, dar că „va rezolva problema în cel mai scurt timp şi se bucură de orice sesizare primită în ce priveşte neregulile din aeroport” .

    Câţi turişti străini mai trebuie să îl aibă în minte pe Yeti când se gândesc la prima amintire din România?