BusinessMagazin

Tag: aeroport

  • Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti va scoate la licitaţie 5.500 mp de spaţii comerciale aflate pe aeroporturile Otopeni şi Băneasa: Până la sfârşitul anului trebuie încheiate noile contracte

    ♦ „În prezent, spaţiile concesionate pentru alimentaţie publică şi travel retail fac obiectul a două contracte de asociere în participaţiune perfectate în anul 2010, cu Dnata Catering SRL pentru alimentaţie publică, respectiv Millenium Pro Design SRL pentru retail.”

    Compania Naţională Aeroporturi Bu­cu­reşti, în administrarea căreia se află şi aero­portul Otopeni, va scoate până la sfârşitul anului la licitaţie circa 5.500 mp de spaţii comerciale de pe cel mai mare terminal din ţară, cât şi de pe aeroportul Băneasa. Noile contracte ar trebui încheiate până la sfârşitul acestui an, spun reprezentanţii CNAB.

    „CNAB va scoate la licitaţie peste 5.500 mp, reprezentând atât spaţii comerciale de alimentaţie publică şi travel retail din cadrul Aeroportului Henri Coandă, cât şi din cadrul Aeroportului Băneasa – Aurel Vlaicu, pentru a asigura o abordare unitară şi contracte standardizate pentru ambele aeroporturi aflate în administrarea CNAB. Suprafaţa totală şi master planul locaţiilor vor fi stabilite îm­preună cu consultantul şi ataşate docu­mentaţiilor de licitaţie, incluzând atât spaţii aflate în prezent în administrarea asocierilor în participaţiune pentru profilele alimentaţie publică şi travel retail, cât şi spaţii suplimentare aflate în prezent în gestionarea directă a CNAB”, spun reprezentanţii companiei.

    Ei nu precizează numele companiilor care s-au arătat interesate, însă menţionează că mai mulţi jucători de pe piaţa internaţională şi-au exprimat interesul. Având în vedere că procedurile de licitaţie nu au fost demarate, nu există încă un număr concret al companiilor care vor participa la licitaţii.

    „În prezent, spaţiile concesionate pentru alimentaţie publică şi travel retail fac obiectul a două contracte de asociere în participaţiune perfectate în anul 2010, cu Dnata Catering SRL pentru alimentaţie publică, respectiv Millenium Pro Design SRL pentru retail, care la rândul lor concesionează spaţii pentru derularea activităţii sau le gestionează direct, în funcţie de strategia comercială”, explică ei.

    Dnata Catering este o companie controlată în proporţie de 64% de o companie din Anglia, iar 30% de către Compania Naţională Tarom, iar anul trecut a avut afaceri de 73 milioane lei, conform datelor platformei de analiză Confidas. Millenium Pro Design este compania condusă de Cătălin Lăscuţ, fiul lui Pavel Lăscuţ, fostul şef al Direcţiei de Supraveghere şi Control din Direcţia Generală a Vămilor. Compania are în administrare mai multe spaţii comerciale din aeroportul Otopeni, dar şi duty-free-uri de pe Otopeni şi din ţară, iar anul trecut a avut afaceri de 358 milioane lei.

    Spre deosebire de actualele contracte, care presupun o tarifare sub formă de procent din profit, noile contracte vor presupune o taxare a comercianţilor sub forma unui procent din veniturile realizate. Cele două companii care administrează spaţiile de pe Aeroportul Otopeni au avut anul trecut împreună un profit net de 19 mil. lei, la venituri totale de 431 milioane lei.

    „Luând în considerare obiectivul de maximizare a veniturilor din noile concesiuni, atât noul model de tarifare, cât şi valoarea de pornire în licitaţii vor avea în vedere ca prag minim, cel puţin sumele încasate de către CNAB din actualele concesiuni. Menţionăm că şi aceste criterii (economico-financiare) fac obiectul serviciilor de consultanţă pe care le vom contracta”, explică reprezentanţii CNAB.

    Noile contracte ar trebui să fie încheiate până la sfârşitul acestui an şi ar trebui să prevadă o perioadă de tranziţie, inclusiv eventuale transferuri de personal, stocuri şi amenajări.

    Licitaţiile ar trebui să fie demarate imediat după finalizarea documentaţiilor de către compania de consultanţă pe care o va contracta CNAB, dar şi aprobarea de către Consiliul Concurenţei şi de forurile de conducere din cadrul CNAB. Termenul limită privind atribuirea contractului de consultanţă a fost data de 27 iulie 2022.

    Grupul francez Lagardère, prezent pe piaţa locală prin compania Lagardère Travel Retail, activă în domeniul retailului adresat călătorilor, este unul dintre jucătorii interesaţi de licitaţiile organizate de CNAB. Lagardere Travel Retail, care are brandurile Inmedio, Relay, 1 Minute, HUB Convenience şi So!Coffee.

    Frederic Chevalier, COO EMEA Lagardère Travel Retail, a declarat la începutul acestui an că România este o piaţă importantă pentru grup şi tocmai de aceea urmează să investească în proiecte complexe în zona de medii de travel şi tranzit. încă de atunci, Lagardere aştepta lansarea licitaţiei pentru spaţiile de retail din cadrul Aeroportului Otopeni, prima procedură deschisă şi transparentă pentru operarea unui business de ordinul zecilor de milioane de euro din ultimii 30 de ani, spunea atunci COO-ul pentru EMEA al grupului.

    În România, compania Lagardère Travel Retail este prezentă de peste 25 de ani în retailul din zonele de tranzit, galerii comerciale şi centre de afaceri şi operează o reţea de aproximativ 300 de magazine pentru segmentele urban convenience, travel essentials, gifts & souvenirs şi foodservice. Compania este prezentă în aproape toate aeroporturile din România cu divizia foodservice, iar pe aeroportul din Otopeni are o singură unitate, sub brandul Relay, între terminalele de Plecări şi de Sosiri. Compania este prezentă pe opt aeroporturi din România, acest segment generând circa 15% din întregul business.

     

  • O redeschidere mult aşteptată: aeroportul Băneasa îşi deschide porţile pentru pasageri

    Aeroportul Băneasa din Nordul Capitalei se redeschide luni, pe 1 august cu ocazia aniversării a 110 ani de la inaugurare, a anunţat pentru RRA, directorul Companiei Aeroporturi Bucureşti, George Dorobanţu.  Reluarea curselor comerciale de linie se face după nouă ani.

    Aeroportul Băneasa din Nordul Capitalei se redeschide luni, pe 1 august cu ocazia aniversării a 110 ani de la inaugurare, a anunţat la RRA directorul Companiei Aeroporturi Bucureşti, George Dorobanţu.

    Reluarea curselor comerciale de linie se face după 9 ani în care Aeroportul a fost închis pentru aceste zboruri şi a trecut printr-un program de modernizare a clădirilor şi a echipamentelor aeroportuare

    Trei companii sunt deja pregătite să înceapă cursele de linie şi charter pe Băneasa a precizat George Dorobanţu.

    ,,Avem deja trei discuţii avansate în stadiu de semnare contracte care să opereze de la Băneasa. Este vorba despre Ryanair care caută soluţii pentru a-şi creşte baza de aeronave din România, vor opera două zboruri din sezonul de toamnă sau iarnă, Air Connect care şi-a anunţat intenţia să opereze şi de pe Băneasa, momentan ei sunt autorizaţi pentru Otopeni, dar vor opera şi la Băneasa, pentru zboruri cu aeronave ATR de scurtă distanţă. Mai este o companie înregistrată în Republica Moldova, Fly One pentru curse tip charter, Băneasa-Chişinău”, spune George Dorobanţu, director demisionar al CNAB.

    Spre deosebire de Aeroportul Otopeni unde pasagerii trebuie să vină cu cel puţin două ore înainte de îmbarcare, la Băneasa timpul va fi chiar de sub o oră.

    De la 1 august Compania Aeroporturi Bucureşti va avea o nouă conducere, după ce actualul director şi-a dat demisia.

  • Cum a reuşit aeroportul din Iaşi să devină al treilea cel mai mare terminal din ţară după ce a depăşit Timişoara? Criza refugiaţilor, chartere în creştere şi noile destinaţii au dus în sus traficul aerian

    ♦ Aeroportul din Iaşi a avut în primele şase luni din acest an 690.000 de pasageri, peste nivelul din 2019 şi cu aproape 200.000 mai mulţi faţă de aeroportul din Timişoara, care până anul trecut a ocupat poziţia a treia în clasament.

    Aeroportul Internaţional Iaşi ocupă al treilea loc în clasamentul celor mai mari aeroporturi din ţară după numărul de pasageri înregistraţi în primele şase luni din acest an, conform datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România.

    Aeroportul din Iaşi a înregistrat 690.000 de pasageri în primele şase luni ale acestui an, ceea ce înseamnă depăşirea cu peste 10% faţă de nivelul din perioada similară a anului 2019.

    „Au contribuit şi rutele relocate temporar de Chişinău, au fost şapte rute iniţial, acum mai sunt doar trei şi din septembrie vor fi toate mutate la Chişinău, însă noi purtăm discuţii cu Wizz Air, care a acoperit şase din cele şapte destinaţii, mai aduc o a patra aeronavă pe ae­ro­portul nostru şi să opereze câteva dintre ru­tele care au existat temporar la noi, doar 2-3, mai multe nu pot fi operate, cel mai pro­babil Berlin, Praga şi Memmingen. Probabil şi dato­rită creşterii numărului de rute a crescut foarte mult cererea în perioada aceasta, sunt şi curse­le charter care ajută foarte mult. Avem şapte destinaţii, ceea ce înseamnă mult mai multe rute, spre exemplu, Antalya este operată de cinci companii. Sunt şapte destinaţii, dar multe oportunităţi“, spune Elena Troia, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Internaţional Iaşi. 

    Pentru anul acesta este aşteptat un trafic total de 1,5 milioane de pasageri, peste nivelul din 2019, când aeroportul a fost tranzitat de doar 1,3 milioane de persoane.

    Anul trecut, aeroportul din Iaşi a intrat pentru prima dată în top 3 aeroporturi din ţară, ultima poziţie fiind ocupată în mod tra­diţional de aeroportul din Timişoara, pe pri­mele două locuri fiind aeroporturile Otopeni şi Cluj.

    Totodată, anul trecut aeroportul din Iaşi a înregistrat aproape 640.000 de pasageri con­form datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România.

    Creşterea traficului de pe aeroportul din Iaşi a crescut odată şi cu introducerea unor noi rute internaţionale. Spre exem­plu, în premieră, de pe aeroportul din Iaşi se poate ajunge pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris cu o frecvenţă de două ori pe săptămână, în zilele de luni şi vineri. De asemenea, o altă rută nou introdusă este către Barcelona, cu o rută săptămânală.

    De pe aeroportul din Iaşi se poate zbură către destinaţii precum Viena, Bergamo, Londra, Liverpool, Heraklion, Dortmund sau Eindhoven.

     

    Investiţii de 450 mil. lei pentru extindere

    Mai mult, în luna mai a acestui an a fost lansat proiectul privind dezvoltarea Aeroportului Internaţional Iaşi prin extinderea terminalelor de pasageri. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă modernizarea şi dezvoltarea aeroportului Iaşi în vederea creşterii eficienţei şi atractivităţii pentru pasageri. Valoarea totală a proiectului se ridică la aproape 450 milioane lei şi este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Proiectul de extindere a aeroportului ar trebui să fie finalizat la sfârşitul anului 2023.

     

  • Criza aviatică din Europa, şansa aeroportului Otopeni de a se afla într-un clasament european: Cu doar 10% zboruri întârziate şi 1,7% anulate, Otopeni ocupă al treilea loc în clasamentul celor mai bune aeroporturi din Europa

    ♦ În ultimele trei luni, traficul aerian de pe Otopeni a înregistrat o scădere de 4-5% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, fiind foarte aproape de a atinge nivelul de dinainte de pandemie.

    Aeroportul Otopeni ocupă al treilea loc în clasamentul celor mai bune din Europa, conform unui top ce analizează aeroporturile cu cele mai puţine zboruri întârziate şi anulate în această perioadă de vârf şi totodată de haos în ceea ce priveşte traficul aerian, conform unei analize realizate de publicaţia americană Bloomberg. Prezenţa aerogării Otopeni într-un astfel de top ar putea fi un caz singular, având în vedere că acesta este cel mai mare aeroport din România, dar cu un trafic foarte mic comparativ cu alte terminale din Europa.

    Aeroportul Otopeni a avut întârziate în luna iulie doar 10% din totalul zborurilor şi doar 1,7% anulate, un procent mic comparativ cu aeroporturile cele mai mari din Europa, care se confruntă cu probleme majore în această vară, primul sezon estival cu trafic relativ normal post-pandemie. La polul opus, în cap de listă, se află Aeroportul din Bruxelles, care are 72% din zboruri întârziate şi 2,5% anulate. Această aerogară se află pe locul întâi în clasamentul Bloomberg al celor mai „rele“ aeroporturi din Europa în vara lui 2022.

    „Datele par să sugereze că aeroporturile regionale sunt mai bine echipate pentru a absorbi şocurile perturbărilor din această vară, datorită atât volumului lor mai scăzut de pasageri, cât şi de zboruri. Printre cele mai performante se numără terminalele mici precum Aeroportul Gran Canaria din Spania şi Aeroportul Fontanarossa din Catania, Italia. Acesta din urmă, aflat în Sicilia, are doar în jur de 300 de zboruri pe zi, în timp ce Heathrow (n.red. Aeroportul Londra Heathrow), prin comparaţie, are 1.300 de zboruri pe zi“, scrie în analiza Bloomberg.

    Totodată, acesta este şi cazul aeroportului Otopeni, care are un volum mult mai mic de pasageri şi de zboruri comparativ cu marile aerogări din Europa. Ceea ce în alţi ani reprezenta principalul dezavantaj, acum acesta este un plus comparativ alte aeroporturi. În medie, într-o zi normală, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă sunt operate circa 300-400 de zboruri.

    La începutul lunii iulie, George Dorobanţu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live faptul că aproape 17% din totalul zborurilor au o întârziere mai mare de jumătate de oră, iar o bună parte ajung chiar să fie anulate. Până acum, zborurile aveau un grad de încărcare de 50-60%, însă în prezent, acesta a depăşit 90%.

    Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, circa 60% din trafic este dat de companiile low cost Ryanair şi WizzAir, de altfel şi cei mai mari operatori aerieni din piaţa locală după numărul de pasageri transportaţi dinspre şi înspre România. Compania WizzAir este responsabilă pentru mai bine de o treime din traficul de pe aeroportul din Otopeni.

    Creşterea traficului aerian în această vară se poate observa şi în datele de la Eurocontrol. Dacă în primele luni din an scăderea traficului aerian pe Otopeni în funcţie de numărul de zboruri era în jur de 15-20% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, în ultimele trei luni declinul este de doar 4-5%, ceea ce arată o apropiere faţă de nivelul de dinainte de pandemie, considerat un etalon.

    În primele trei luni din acest an, Aeroportul Otopeni a înregistrat aproape 2 milioane de pasageri, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut când au fost doar 630.000 de. Spre comparaţie, în anul de referinţă 2019, aeroportul avea 3 milioane de pasageri în primele trei luni.

     

  • Aeroportul din Cluj-Napoca a accesat un proiect european de peste 31 mil. lei pentru construirea unei noi platforme de staţionare a aeronavelor

    Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca a accesat un proiect european de 31,2 mil. lei (6,3 mil. euro) pentru construirea unei noi platforme cu 4 locuri de staţionare a aeronavelor. Din valoarea totală a proiectului, aproximativ 10,5 mil. lei reprezintă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi 1,6 mil. lei de la bugetul de stat, potrivit unui comunicat de presă al aeroportului din Cluj.

    ’’Finanţarea din bani europeni este foarte importantă, având în vedere că anii de pandemie au afectat din punct de vedere economic transportul aerian. Vom continua demersurile noastre pentru a  obţine fonduri nerambursabile, mai ales că avem în derulare  mai multe proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii aeroportului (…). Odată cu implementarea proiectelor de infrastructură vom putea extinde reţeaua de rute şi va creşte numărul de pasageri pe aeroport.’’, a declarat Viorel Federiga, preşedintele consiliului de administraţie al aeroportul din Cluj, într-un comunicat de presă. Prin intermediul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj beneficiază de peste 74 milioane de lei, fonduri nerambursabile.

     

     

     

  • Germania caută muncitori străini pentru aeroporturi pe fondul crizei din sectorul de travel

    Germania vrea să atragă muncitori străini cât mai rapid posibil pentru a susţine aeroporturile copleşite de penurii de forţă de muncă în aglomeratul sezon estival, a anunţat un purtător de cuvânt al ministerului german de interne, notează Reuters. Călătorii din întreaga Europă sunt nevoiţi să stea la cozi uriaşe în această vară odată cu revenirea în forţă a cererii de travel după pandemie. 

  • Schemă de 4,3 milioane de euro pentru sprijinirea aeroporturilor româneşti, aprobată de CE

    Comisia Europeană (CE) a aprobat o schemă românească în valoare de 4,3 milioane de euro destinată sprijinirii aeroporturilor în contextul pandemiei de coronavirus.

    Potrivit unui comunicat al CE, sprijinul public se va acorda sub formă de subvenţii directe. Măsura va fi deschisă operatorilor aeroportuari care administrează aeroporturile Bacău, Craiova, Iaşi, Sibiu, Suceava şi Aeroportul Internaţional Timişoara.

    Schema urmăreşte să le acopere pierderile suferite în perioada ianuarie-iunie 2022 şi să îi ajute să îşi continue activităţile pe durata pandemiei şi după aceasta.

    Comisia a constatat că schema românească respectă condiţiile prevăzute în cadrul temporar. Ajutorul nu va depăşi 2,3 milioane de euro pe beneficiar; şi se acordă până la 30 iunie 2022.

    CE a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru.

  • Se reiau zborurile pe Aeroportul din Oradea

    Zborurile pe Aeroportul din Oradea se vor relua de duminică, prima aeronavă fiind programată să aterizeze la ora 23:20, un zbor Bucureşti – Oradea, al companiei Tarom, anunţă Consiliul Judeţean Bihor.

    În perioada 2 – 15 mai, zborurile de pe Aeroportul din Oradea au fost suspendate din cauza lucrărilor realizate la calea de rulare care face legătura dintre pista aeroportului şi viitorul terminal cargo.

    Practic au fost realizaţi deja peste 60 de metri din cei 276 din calea de rulare, spun reprezentanţii CJ Bihor.

    Potrivit normelor de siguranţă aeronautică, lucrările la o distanţă mai mică de 75 de metri din axul pistei (52,5 metri din margine) impun oprirea traficului aerian.

    „În ultimele două săptămâni s-a lucrat într-un ritm foarte susţinut, astfel încât să putem să redeschidem aeroportul pentru pasageri. În perioada următoare, lucrările vor continua pentru finalizarea căii de rulare, iar după aceea va începe munca la terminalul propriu-zis. Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat pentru finalizarea la timp a lucrărilor care au impus suspendarea zborurilor”, a declarat Călin Gal, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor.

    Firma CTP România se ocupă de realizarea lucrărilor la terminalul cargo. Desfăşurat pe un teren cu o suprafaţă de 14,4 hectare, proiectul industrial „CTPark Oradea Cargo Terminal” va avea o suprafaţă totală de 67.776 mp, fiind compus din trei clădiri independente şi infrastructură aeroportuară în suprafaţă de 22.100 mp, care include calea de rulare, platforma de acces, rulare şi parcare a aeronavelor.

    Terminalul va avea o capacitate de procesare simultană a patru aeronave de categorie C, din familia Airbus 320 sau Boeing 737.

    Firma CTP România va investi în următorii doi ani 32.078.869 euro pentru materializarea proiectului la Aeroportul Oradea. Potrivit ofertei depuse, pentru construcţia clădirilor (depozite şi hangare) va fi alocată suma de 25,7 milioane de euro, iar pentru calea de rulare, platforma de acces, rulare şi garare a aeronavelor, respectiv acces auto, şi platforma de garare aferentă terminalului este prevăzută suma de 6,4 milioane de euro.

  • Până şi cei mai bogaţi oameni ai planetei au probleme cu parcarea, dar în cazul lor este vorba de parcare avioanelor private

    Numărul în creştere de persoane care doresc să călătorească cu avioane private, datorat în parte necesităţii izolării din ultimii doi ani, duce la o problemă: spaţiul de parcare pentru acestea, cel puţin în Statele Unite ale Americii, scrie New York Times.

    Ca atare, anumite companii se orientează spre construcţia de hangare, mai mari sau mai mici, în funcţie de puterea financiară a investitorului, pe care le vând sau le închiriază doritorilor, bazându-se pe cererea mare din partea proprietarilor de avioane particulare, fie ei persoane fizice, fie companii care permit clienţilor să achiziţioneze împreună cu alţi clienţi câte un avion. Aceşti investitori închiriază spaţiu în zona aeroporturilor după care construiesc, iar preţul variază în funcţie de amplasamentul noilor hangare. O mare problemă în acest sens o reprezintă disponibilitatea terenurilor, mai ales în cazul aeroporturilor situate mai aproape de centrele oraşelor. Pentru mulţi deţinători de avioane particulare, o soluţie la care recurg tot mai des este de a gara pe un aeroport la distanţă ceva mai mare de centru, pentru o chirie mai mică, ducându-se apoi unde au nevoie să ajungă cu elicopterul. Ca să nu-şi mai bată capul cu găsitul de loc într-un hangar sau de spaţii de parcare, unii apelează la firme specializate care gestionează flote de avioane particulare, lăsându-le pe ele să caute.

    Există şi cazuri în care investiţia în spaţii de garare pentru avioane se adaugă pachetului de servicii pentru clienţi, cum ar fi clubul de recreere Concours Club din Miami, unde se adună proprietarii de automobile de lux care vor să participe cu ele la cursele organizate acolo, dat fiind că majoritatea vin cu propriul avion.


     

     

  • Haos pe aeroportul din Amsterdam, din cauza unei greve

    Aeroportul Schiphol din Amsterdam a îndemnat călătorii să nu se deplaseze sâmbătă timp de mai multe ore, în condiţiile în care o grevă a personalului de la sol la începutul vacanţei şcolare a provocat haos pe cel de-al treilea cel mai aglomerat aeroport din Europa, relatează Reuters.

    “Terminalul este prea aglomerat în acest moment … Schiphol face apel la călători să nu mai vină la aeroport”, au precizat autorităţile aeroportuare într-un comunicat emis cu puţin timp înainte de prânz.

    Aproape trei ore mai târziu, aeroportul a declarat că pasagerii sunt din nou bineveniţi, dar că se vor confrunta în continuare cu timpi de aşteptare lungi şi posibile întârzieri sau anulări.

    Poliţia a închis pentru scurt timp, sâmbătă după-amiază, ieşirile de pe autostrăzile către aeroport, în timp ce cozile la porţile de plecare se întindeau în afara clădirilor aeroportului.

    Un purtător de cuvânt al Schiphol a declarat că închiderea temporară a fost necesară pentru a garanta siguranţa şi pentru a îmbarca cât mai mulţi dintre miile de pasageri frustraţi la bordul zborurilor lor, care sunt adesea întârziate.

    Persoanlul de la sol al KLM, divizia olandeză a companiei aeriene Air France-KLM, au intrat sâmbătă dimineaţa devreme într-o grevă neanunţată anterior în contextul cererilor de majorare a salariilor şi de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă.

    Personalul de la sol al KLM manipulează aproximativ jumătate din bagajele care trec prin Schiphol, al treilea cel mai aglomerat aeroport din Europa, după Paris Charles de Gaulle şi Londra Heathrow.

    Sindicatul FNV a declarat că greva s-a încheiat în jurul prânzului.