BusinessMagazin

Tag: Adrian Nastase

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: O mită cu acte în regulă de la guvernul PSD

    Sâmbătă seara, într-un interviu pentru B1, primul-ministru i-a spus domnului Dan Andronic, care a întrebat cum are de gând să ajute presa: „I-am cerut domnului Teodorovici şi încercăm să găsim o soluţie prin care să sprijinim acele mijloace de presă care prezintă ştiri (…) Televiziuni, radiouri, pentru că este audiovizualul. Cu presa scrisă nu am avut încă o discuţie, mai ales că majoritatea presei scrise s-a mutat pe online şi costurile sunt diferite. (…) Mai degrabă decât bani direcţi, reduceri de taxe şi impozite”.

    Am să o spun de la bun început: este o intenţie profund incorectă şi discriminatorie, atât faţă de alţi operatori economic, cât şi faţă de alte mijloace de informare în masă, precum publicaţiile tipărite sau site-urile de ştiri.

    Nu am uitat că şi fostul premier PSD Adrian Năstase şi-a cumpărat presa cu mijloace asemănătoare. Prin 2003, când mass media era aproape complet subjugată de diferite găşti din PSD, Clubul Român de Presă discuta cu guvernul facilităţi fiscale, sprijin pentru o reţea de chioşcuri de difuzare şi cine ştie ce altceva. Nu uit că în fruntea negociatorilor se afla directorul de atunci al ziarului Ziua, Sorin Roşca Stănescu, cel care – ce ciudată este viaţa uneori – a ajuns ulterior exact în celula lui Adrian Năstase. Facilităţile fiscale oferite de regimul PSD din anii 2001-2004 nu au ajutat cu nimic majoritatea publicaţiilor, care au rămas la fel de orientate către puterea politică, nu către cititori.

    Nu este mare diferenţă între ceea ce a făcut Adrian Năstase şi momeala pe care Victor Ponta o aruncă televiziunilor de ştiri. Primul-ministru îşi ajută doar prietenii: majoritatea acestor canale de informare, în frunte cu Antena 3, îi sunt deja aservite. Dânsul nu pare a fi preocupat să recupereze prejudiciul din dosarul Voiculescu – despre acest subiect a spus misterios c㠓e într-o categorie a unei poveşti complicate” – ci să ajute grupul Gâdea-Badea-Ciuvică. În plus, Antena 3, RTV-ul lui Sebastian Ghiţă şi toate celelalte televiziuni de ştiri au şi site-uri. Orice ajutor de stat se va răsfrânge favorabil şi asupra acestor site-uri, oferind un avantaj asupra celor nu au în spate o televiziune – de la Hotnews şi ziare.com la Evenimentul zilei sau Business Magazin. Nici nu vreau să insist cât de imoral este faptul că de acest ajutor benficiază trusturi construite cu bani sifonaţi de la statul român.

    Sunt pe deplin conştient de situaţia imposibilă a presei din România. Urmăresc în aceste zile cum se zbate să se salveze agenţia de presă Mediafax. Dacă Mediafax va înceta să difuzeze informaţii, presa va rămâne 100% la mâna Agerpres, agenţia de partid şi de stat condusă de un fost slujbaş al PSD. Am dat acest exemplu doar ca să arăt că înţeleg ce se întâmplă în media şi că poate mulţi vor fi tentaţi să creadă că orice ajutor este binevenit. Ar greşi! Domnul Ponta face un cadou otrăvit. Banii săi (de fapt, banii contribuabililor) nu vor ajuta presa liberă. Dimpotrivă, îi va crea probleme, pentru că ajutorul de stat va fi astfel conceput încât să ajungă doar la amicii PSD. Dacă acest bonus fiscal de la domnul Ponta către Antena 3 va fi legiferat, va fi doar o lovitură de imagine dată presei, pentru că publicul îl va percepe ca pe o încurajare pentru mercenarii care au făcut deja atât de mult rău acestei bresle.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • O ţară care greşeşte foarte mult

    Subtil ca întotdeauna, Băsescu a admis însă atât că Elena Udrea ”se poate înşela„ (cazul filajului de la Paris din toamna trecută, atribuit de Udrea lui Florian Coldea de la SRI), cât şi că ”nu exclude„ ca în campania sa electorală din 2009 să fi intrat şi bani negri, căpătaţi prin aceleaşi metode detaliate de denunţătorii Elenei Udrea din dosarul Microsoft.

    Seninătatea cu care preşedintele a admis că era gata să-l demită pe Coldea pentru o simplă bănuială a Elenei Udrea pare să-i fi şocat pe mulţi comentatori, însă ea poate da în mod sincer fiori reci numai celor care au uitat că pe vremuri acelaşi preşedinte îl ungea şef la SIE pe Claudiu Săftoiu pentru unicul motiv că acela era soţul uneia dintre consilierele sale.

    Cât despre acuzaţia Elenei Udrea, proaspăt rearestată preventiv, că toată lumea se preface acum că nu ştie că orice campanie electorală se finanţează cu bani negri (”întrebaţi-l pe dl Ponta, pe dl Iohannis„), ea aminteşte automat de o faimoasă replică a lui Relu Fenechiu, fost ministru PNL, actualmente puşcăriaş, care spunea în 2013 că România este ”o ţară care greşeşte foarte mult„, pentru că fostul premier PSD Adrian Năstase a fost singurul condamnat pentru nişte fapte pe care le fac mulţi politicieni, căci ”partidele politice nu se finanţează doar din bani albi„.

    Aşadar, România greşea condamnându-l pe Năstase nu pentru că faptele lui nu ar fi fost penale, ci pentru că ele sunt o practică uzuală în clasa politică. Nicio deosebire între poziţia lui Fenechiu şi cea a Elenei Udrea, cu excepţia faptului că pe atunci DNA îi ocolea cu grijă pe demnitarii apropiaţi de Traian Băsescu, ocupaţi probabil să pregătească finanţarea campaniilor din 2014.

  • Zeiţa cu balanţa în mână

    Noutatea apare însă numai în privinţa speţei, dacă se poate spune aşa, respectiv a faptului că este investigată corupţia din afacerile cu fonduri europene, derulate pe plan local (în chestiune fiind câştigarea frauduloasă de către un grup de clienţi ai PSD a unui contract finanţat cu fonduri europene la Comarnic), în locul deja obişnuitei corupţii din afacerile cu bani de la bugetul statului, derulate de la centru.

    În media şi în mediile politice, obsedate să reducă totul la favoritisme şi răzbunări motivate politic, noutatea a fost interpretată însă exclusiv drept un semn, ori diabolic, ori divin, că DNA ia o pauză de la ”tabăra Băsescu„ (Udrea, Bica, Cocoş, Sandu, banii de campanie pentru PDL) spre a se îndrepta către ”tabăra Ponta„ (Ghiţă, cumnatul lui Ponta, fruntaşii PSD Mircea şi Vlad Cosma), cu speranţa uneori exprimată limpede ca Ponta să fie în cele din urmă umflat de DNA şi dat jos astfel cu forţa de la putere.

    Pe de o parte, e adevărat că aşa apar şanse de a se pune capăt criticilor din partea apropiaţilor Elenei Udrea cum că DNA s-ar concentra exclusiv asupra oamenilor fostului regim PDL, ocolindu-i pe cei ai PSD. Pe de altă parte, aşa au reînviat însă şi plicticoasele speculaţii vizând presupuse blaturi trecute între Băsescu şi Ponta, pornind de la constatarea că o parte din îmbogăţiţii ultimilor 15 ani aveau legături atât în PDL, cât şi în PSD (lucru care ţine însă exclusiv de caracterul transpartinic şi nepolitic al afacerilor lor), cu concluzia total falsă că în România corupţia ar avea caracter de partid şi că s-ar concentra la unele partide (PSD; fostul PDL) mai mult decât la altele (PNL sau mai exact ”noul PNL„; independenţii şi disidenţii din toate marile partide).

  • DNA cere o nouă expertiză psihologică în cazul lui Năstase şi depune copii de pe blogul acestuia

    Tribunalul Ilfov discută contestaţia procurorilor anticorupţie în cazul deciziei Judecătoriei Sectorului 4, prin care a fost admisă propunerea de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare.

    Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) prezent la şedinţa de judecată a cerut efectuarea unei noi expertize psihologice în cazul lui Adrian Năstase, arătând că în acest caz ar trebui să fie o expertiză recentă, nu cele de la intrarea în penitenciar sau cele făcute în timpul detenţiei.

    Acesta a solicitat instanţei să dispună trimiterea unei adrese la Penitenciarul Jilava, pentru fi comunicată evaluarea psihologică, însă instanţa a respins cererea, arătând că penitenciarul a concluzionat în cazul comportamentului lui Năstase.

    Procurorul a spus instanţei că vrea să depună la dosar copii ale unor articole de pe blogul lui Adrian Năstase, cererea fiind admisă de instanţă. În acest context, avocaţii au cerut o pauză de câteva minute să vadă înscrisurile depuse de procurorul DNA.

    Magistratul a mai arătat în faţa instanţei că sporul de şase luni nu a fost avut în vedere de comisia de la penitenciar şi nici în cadrul evaluării psihologice. Acesta a mai arătat că Năstase a participat la diverse activităţi în penitenciar, dar ca lector formator şi că nu se poate concluziona în ce măsură aceste participări au avut efecte concrete asupra îndreptării fostului premier.

    Procurorul a cerut instanţei să desfiinţeze sentinţa Judecătoriei Sectorului 4 şi să respingă astfel propunerea comisiei de la Penitenciarul Jilava de liberare condiţionată a lui Adrian Năstase.

    Judecătoria Sectorului 4 a decis, în 23 iulie, că Adrian Năstase, condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare, după contopirea pedepselor din dosarele “Zambaccian” şi “Trofeul calităţii”, poate fi eliberat condiţionat, în urma executării unei treimi din pedeapsă.

  • Taxa la podul Cernavodă, eliminată la sfârşit de săptămână până la 31 august

     Sistarea plăţii taxei a fost aprobată printr-un ordin al lui Alexandru Năstase, secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, publicat vineri în Monitorul Oficial.

    Măsura, valabilă până la 31 august, se aplică pe sensul Bucureşti – Constanţa în zilele de vineri, în intervalul 18:00 – 24:00, şi sîmbătă, între orele 06:00 şi 12:00.

    Şoferii vor fi scutiţi de plata taxei şi duminica, între 16:00 şi 24:00, pe sensul Constanţa – Bucureşti.

    Obligativitatea plăţii taxei pe Autostrada Soarelui a fost eliminată temporar în vara anului trecut, pentru sfârşitul de săptămână, după ce presa a relatat că în minivacanţa de Rusalii şoferii au fost obligaţi să aştepte şi două ore pentru a putea plăti taxa de autostradă la staţia Feteşti, rândul de maşini întânzindu-se pe 20 de kilometri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocat: Comisia Penitenciarul Jilava a stabilit că Năstase poate fi ELIBERAT condiţionat

     Ion Cazacu a spus că membrii comisiei au ajuns la o concluzie în privinţa lui Năstase şi că aceasta va fi trimisă instanţei, care va da o decizie privind liberarea condiţionată a fostului premier.

    Surse din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) au declarat, pentru MEDIAFAX, că Adrian Năstase a intrat automat în atenţia comisiei de la Penitenciarul Jilava, întrucât întruneşte condiţiile necesare eliberării condiţionate.

    Comisia de liberări condiţionate de la Penitenciarul Jilava, unde este încarcerat Adrian Năstase, a verificat dacă fostul premier a executat o treime din pedeapsă şi a stabilit că este propozabil pentru eliberare. Propunerea comisiei va fi transmisă instanţei de judecată, care va decide, în final, dacă Adrian Năstase va putea sau nu să părăsească penitenciarul, au precizat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce nu a fost mărită pedeapsa lui Năstase. MOTIVAREA instanţei

     Potrivit motivării deciziei luate în 8 mai de judecătoarea Manuela Golea Mladin, pedeapsa de patru ani de închisoare este “suficientă” şi aptă să producă “transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi, pe cale de consecinţă, modificări statornice, de durată ale comportamentului acestuia”.

    Printre motivele pentru care instanţa a decis să nu-i majoreze pedeapsa lui Năstase se află “lipsa antecedentelor penale (evident anterior momentului comiterii celor trei infracţiuni de către condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relaţiile acestuia pe diferite planuri – cu ambianţa socială, în cadrul acestor din urmă aspecte un loc central ocupându-l gradul integrării sociale sub multiplele sale aspecte: profesională, familială (neputând fi indiferente sub aspectul caracterizării persoanei şi implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului faţă de membrii familiei sale, modul în care se îngrijeşte de întreţinerea şi educaţia copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija faţă de patrimoniul familiei), cultural – obştească (nivelul de pregatire culturală şi politico-ideologică, participarea la viaţa culturală şi la acţiunile sociale generale, atitudinea faţă de îndatoririle sociale, gradul de aderare la procesul creării omului responsabil)”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Năstase află astăzi dacă pedeapsa de 4 ani de închisoare va fi MAJORATĂ

     În timpul judecării cererii de contopire a pedepselor, avocaţii au depus la instanţă CV-ul lui Adrian Năstase, pentru a demonstra faptul că fostul premier nu are nevoie de un spor de pedeapsă pentru a fi reeducat.

    Apărătorii fostului premier au punctat faptul că în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, condamnările au fost orientate către minimum de pedepasă pentru faptele de care Adrian Năstase a fost acuzat de procurori.

    Avocaţii lui Năstase au vorbit în faţa instanţei şi despre profilul socio-moral al fostului premier, arătând că el a executat deja 266 de zile din pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul “Trofeul calităţii”, astfel că scopul pedepsei a fost îndeplinit.

    Avocaţii lui Năstase au introdus, în 23 ianuarie, la Tribunalul Bucureşti, cererea de contopire a pedepselor primite de clientul lor în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, de doi ani şi, respectiv, patru ani de închisoare cu executare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contestaţia lui Năstase privind întârzierea redactării motivării din dosarul “Zambaccian”, respinsă

     Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia lui Adrian Năstase pe motiv că este inadmisibilă şi l-a obligat pe fostul premier să plătească 200 de lei cheltuieli judiciare pentru acest dosar. Decizia instanţei este definitivă.

    La termenul din 28 aprilie al dosarul în care Adrian Năstase a formulat o contestaţie privind durata procesului, instanţa a respins, ca nefondată, cererea de recuzare a judecătorului Ionuţ Matei, preşedintele Completului de cinci judecători. Cererea fusese formulată de avocatul lui Adrian Năstase.

    Procesul în care Adrian Năstase a cerut contopirea pedepselor primite în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, respectiv de doi de închisoare şi de patru ani de închisoare, care se judecă din 3 februarie la Tribunalul Bucureşti, a fost amânat de trei ori de instanţă, pe motiv că judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au redactat motivarea deciziei din dosarul “Zambaccian”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA cere ca la pedeapsa lui Năstase, de patru ani de închisoare, să se adauge un spor de un an

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro