BusinessMagazin

Tag: admitere

  • Ultima medie de admitere la Şcoala de Poliţie din Câmpina -6,7. O tânără din Botoşani a intrat cu 10

    Purtătorul de cuvânt al Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, Beatrice Melincianu, a declarat, duminică, faptul că toate cele 1.000 de locuri, pe care instituţia le-a scos la concurs pentru admiterea din acest an, au fost ocupate.

    „Am afişat rezultatele. Toate cele 1.000 de locuri s-au ocupat. Ultimul punctaj a fost 67, adică nota 6,7. Au fost persoane cu acelaşi punctaj şi au fost declarate respinse, 13 mai exact, diferenţa fiind făcută de media de la bacalaureat”, a declarat Milincianu.

    Potrivit acesteia, sâmbătă a avut loc examenul scris la Limba şi Literatura şi Limbă Străină, la care au participat 1.440 de persoane.

    Cea mai notă a celor admişi a fost 10 şi a fost obţinută de o tânără din Botoşani.

    Melincianu a mai spus că anul acesta sunt cele mai multe locuri pentru admitere pe care instituţia le-a avut în ultimii ani. De altfel, iniţial, pentru această sesiune erau disponibile doar 554 de locuri, dar înainte de examene, Ministerul Afacerilor Interne a decis dublarea lor, 2.383 de persoane depunându-şi dosarele de înscriere.

    Elevii care sunt acum în cel de-al doilea an vor absolvi cursurile cu şapte luni mai devreme, respectiv în decembrie.

    Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina a fost înfiinţată la 1 februarie1968, instituţia numărându-se printre primele şcoli aparţinând Ministerului de Interne care au pregătit poliţişti. De-a lungul deceniilor de existenţă, şcoala a pregătit şi a format peste 70 de promoţii de poliţişti. Începând cu anul 2000, aici se pregătesc şi agenţi de poliţie femei, la început, prin alocarea, anual, a unui număr variabil de locuri, în funcţie de necesităţi, în prezent numărul de locuri fiind nediferenţiat.

    Dintre toate instituţiile de învăţământ ale MAI, şcoala este cunoscută şi prin faptul că este cea mai mare ca întindere şi capacitate.

  • Uniunea Europeană va introduce noi teste pentru emisiile maşinilor

    Producătorul auto german a admis, în septembrie 2015, că a folosit un program pentru a modifica emisiile maşinilor diesel din Statele Unite. Acest fapt a evidenţiat neglijenţa testelor din Uniunea Europeană şi nevoia de reforme.

    Noua procedură, cunoscută ca Real Driving Emissions (RDE), a fost creată pentru a reflecta condiţiile zilnice de condus şi pentru a reduce din diferenţele dintre rezultatele testelor realizate pe şosea şi cele realizate în laborator. Prin procedura RDE, emisiile poluante vor fi măsurate prin sisteme portabile care vor fi ataşate maşinilor conduse în condiţii reale. Procedura RDE nu va înlocui testele de laborator, ci va fi complementară. De asemenea, testele de laborator au fost îmbunătăţite pentru a oferi informaţii mai exacte despre nivelul emisiilor de dioxid de carbon şi al combustibilului consumat, potrivit Comisiei Europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul pentru care Ryanair a forţat ca o mamă şi fiica ei să doarmă 14 ore pe jos în aeroport

    Tania Alston (51 de ani) şi fiica ei de 12 ani, Malaika Alston-Epkei, au petrecut 14 ore pe aeroportul spaniol, după ce li s-a spus că bagajele pe care le-au avut în vacanţă sunt prea mari ca să poată să se întoarcă. În momentul în care se îndreptau spre poarta de îmbarcare, Tania Alston, care avea un bagaj mai mare decât fiica ei, a fost lăsată să treaca. Malaika a fost însă oprită, bagajul i-a fost măsurat şi i s-a spus că era mai mare cu 2 centimetri decât limitele admise şi că trebuie să plătească 50 de lire sterline pentru a fi păstrat.

    Tania Alston nu şi-a permis să plătească înainte de ziua salariului, de abia a doua zi, această taxă, astfel că a început să pună lucrurile din bagajul fiicei, în bagajul ei. Un alt membru al echipajului a oprit-o şi i-a spus că şi bagajul ei este prea mare, astfel că, pentru a se îmbarca, suma pe care ar fi trebuit să o plătească era de 100 de lire sterline.

    Cele două nu au putut astfel să plece cu avionul pentru care aveau bilete, astfel că au fost nevoite să îşi petreacă 14 ore pe aeroportul din Alicante, până la zborul de a doua zi, când şi-au cumpărat bilete pentru a zbura cu un alt operator aerian.

     

  • Motivul pentru care Ryanair a forţat o mamă şi fiica ei să doarmă 14 ore pe jos în aeroport

    Tania Alston (51 de ani) şi fiica ei de 12 ani, Malaika Alston-Epkei, au petrecut 14 ore pe aeroportul spaniol, după ce li s-a spus că bagajele pe care le-au avut în vacanţă sunt prea mari ca să poată să se întoarcă. În momentul în care se îndreptau spre poarta de îmbarcare, Tania Alston, care avea un bagaj mai mare decât fiica ei, a fost lăsată să treaca. Malaika a fost însă oprită, bagajul i-a fost măsurat şi i s-a spus că era mai mare cu 2 centimetri decât limitele admise şi că trebuie să plătească 50 de lire sterline pentru a fi păstrat.

    Tania Alston nu şi-a permis să plătească înainte de ziua salariului, de abia a doua zi, această taxă, astfel că a început să pună lucrurile din bagajul fiicei, în bagajul ei. Un alt membru al echipajului a oprit-o şi i-a spus că şi bagajul ei este prea mare, astfel că, pentru a se îmbarca, suma pe care ar fi trebuit să o plătească era de 100 de lire sterline.

    Cele două nu au putut astfel să plece cu avionul pentru care aveau bilete, astfel că au fost nevoite să îşi petreacă 14 ore pe aeroportul din Alicante, până la zborul de a doua zi, când şi-au cumpărat bilete pentru a zbura cu un alt operator aerian.

     

  • Globalworth listează obligaţiuni corporative de 550 de milioane de euro, cea mai mare emisiune din istoria Bursei de Valori Bucureşti

    Emisiunea de obligaţiuni corporative a avut o valoare totală de 550 milioane de euro şi reprezintă cea mai mare emisiune de acest tip din istoria BVB.

    Obligaţiunile corporative GWI22 se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti în euro, în valori nominale de 100.000 de euro, iar decontarea va fi efectuată în RON. Cursul de schimb stabilit de Banca Naţională a României (BNR) în ziua bancară anterioară unei sesiuni de tranzacţionare este luat în considerare pentru efectuarea calculului valorii obligaţiunilor corporative (exprimate în RON) a ordinelor executate în acea zi de tranzacţionare. Acest curs de schimb este aplicat pe durata întregului program de tranzacţionare a acestor obligaţiuni corporative în acea zi de tranzacţionare.

    „Când investitorii cer ca obligaţiunile să fie introduse pe piaţa bursieră, acest lucru înseamnă că ei apreciază un nivel al lichidităţii şi transparenţei care contribuie la siguranţa investitorilor. Aşadar, este foarte important că obligaţiunile Globalworth, ca urmare a plasamentului global, încep tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti. Suntem mândri de acest fapt care confirmă această evoluţie istorică a pieţei de capital din România,” a spus Ludwik Sobolewski, CEO al BVB.

    Obligaţiunile corporative Globalworth au fost, de asemenea, admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată a Bursei de Valori din Irlanda.

  • TOP 10 cele mai bune licee din România după media de admitere

    1. Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti: 9,72 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

    2. Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti: 9,70 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

    3. Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti: 9,68 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

    4. Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti: 9,63 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

    5. Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Bucureşti: 9,55 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

    6. Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa: 9,54 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

    7. Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Bucureşti: 9,50 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

    8. Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca: 9,48 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

    9. Colegiul Naţional „Cantemir Vodă” din Bucureşti: 9,45 – ultima medie de admitere, 9,92 – prima medie de admitere

    10. Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi: 9,44 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Sute de elevi din Olt devin liceeni deşi nu au promovat Evaluarea Naţională

    Potrivit datelor oficiale postate pe site-ul admitere.edu.ro, la cele 32 de licee din judeţul Olt vor intra şi elevi ale căror medii de admitere sunt mai mici de nota cinci, fiind vorba de 341 de absolvenţi de clasa a VIII-a care devin liceeni deşi n-au reuşit să promoveze una sau ambele probe ale Evaluării Naţionale.

    Cei mai mulţi dintre aceştia, 223, au medii de admitere cuprinse între 4,99 şi 4. Alţi 101 elevi intră la liceu cu medii cuprinse între 3,99 şi 3, iar 15 cu medii cuprinse între 2,99 şi 2. Cele mai mici medii de admitere din judeţul Olt sunt 1,98, respectiv 1,94, acestea fiind obţinute de doi elevi de la Şcoala Gimnazială „Nicolae Coculescu” din Scorniceşti.

    La polul opus, cinci absolvenţi de clasa a VIII-a din Olt îşi pot alege, teoretic, orice liceu din judeţ şi din ţară, media lor de admitere fiind 10. Este vorba despre Eliana Dan, de la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu” Slatina, Maria Teodora Guţică-Florescu, de la Şcoala Gimnazială „Vlaicu Vodă” Slatina, Raisa Maria Mladin, de la Liceul cu Program Sportiv Slatina, Bianca Andreea Păunescu, de la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu” Slatina şi Maria Andreea Tudoise, tot de la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu” Slatina.

    78,92% dintre elevii olteni au reuşit să ia note mai mari de cinci, la Evaluarea Naţională.

    Media generală obţinută la Evaluarea Naţională constituie unul dintre criteriile pentru admiterea în învăţământul liceal de stat.

    Conform calendarului de admitere la liceu, în 12 iulie are loc repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani, până la data începerii cursurilor anului şcolar 2017-2018.

    În 13 iulie se vor afişa, în unităţile de învăţământ gimnazial, listele cu absolvenţii repartizaţi proveniţi din şcolile respective şi lista cu locurile neocupate în învăţământul liceal de stat din judeţ/municipiul Bucureşti. Atunci, fiecare liceu va afişa lista candidaţilor repartizaţi în instituţia respectivă.

    Între 13 şi 17 iulie se va organiza depunerea dosarelor de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi.

    Media de admitere în liceu este media ponderată între media generală obţinută la Evaluarea Naţională (cu o pondere de 80%) şi media generală de absolvire a claselor din gimnaziu (cu o pondere de 20%).

  • 70% dintre absolvenţii români acceptaţi la universităţile din UK au avut medii la bac între 7 şi 9

    Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*

    Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.

    Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).

    Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site. 

    “Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

  • 70% dintre absolvenţii români acceptaţi la universităţile din UK au avut medii la bac între 7 şi 9

    Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*

    Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.

    Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).

    Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site. 

    “Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London. 

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.