“Cel mai important acord pe care trebuie să îl elaborăm este un tratat comercial cu prietenii şi partenerii noştri de peste Canalul Mânecii”, a declarat Boris Johnson, citat de postul Sky News şi de agenţia Reuters.
“Din experienţa mea, americanii sunt într-adevăr negociatori foarte duri şi vom realiza un acord major cu ei, care va deschide oportunităţi pentru companii, în special pentru firmele din SUA specializate în servicii. Va fi o sarcină dură, dar vom reuşi”, a precizat Boris Johnson.
Curtea Constituţională a admis, luni, sesizările de neconstituţionalitate formulate de PNL – USR şi de preşedintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal şi Codului de Procedură Penală.
Potrivit unor surse judiciare, motivul invocat de judecători pentru decizia luată este că Parlamentul nu şi-a exercitat obligaţia de a efectua toate corelările textelor din Codurile penale cu deciziile anterioare ale Curţii.
Pe 25 aprilie, PNL şi USR au depus la Curtea Constituţională sesizări în legătură cu proiectul care a modificat Codul penal şi pe cel care a schimbat Codul de procedură penală, iniţiative adoptate de Parlament.
Printre articolele sesizate de opoziţie ca fiind neconstituţionale se numără şi articolul 16 (3) litera a din Codul penal.
„-Art. 16 alin. (3) – lit. a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Ori de câte ori legea penală prevede că pentru a putea fi infractiune se impune săvârşirea faptei într-un anume scop, infracţiunea trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă, care să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei-. Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa constată , prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, a statuat că “orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii.”Or, dispoziţia cuprinzând condiţia ca intenţia directă „să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei” este neclară, inclusiv prin raportare la obiectul dispoziţiei modificate, în sensul că cerinţa impusă de legiuitor şi-ar găsi rostul mai degrabă în cadrul dispoziţiilor referitoare la probaţiune. Astfel, dispoziţia de modificare a art. 16 alin. (3) lit. a) încalcă principiul securităţii juridice, consacrat la art. 1 alin. (5) din Constituţie”, potrivit textului sesizării.
Proba sportive de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afcaerilor Interne va fi modificată, dar schimbări vor fi şi în ceea ce priveşte ocuparea posturilor vacante sau pregătirea tactică a angajaţilor.
Elementele de noutate pentru traseul aplicativ destinat admiterii la armele poliţie, jandarmerie şi poliţie de frontieră, sunt „adăugarea unui obstacol, faţă de cele 11 existente în prezent, şi creşterea timpului maxim pentru parcurgerea traseului de la două minute şi douăzeci şi cinci de secunde la trei minute şi douăzeci de secunde”.
„ Precizăm că pentru concursul de admitere la Academia de Poliţie “A.I. Cuza”, organizat în acest an, nu se vor aplica noile modificări ale traseului practic-aplicativ”, spun reprezentanţii MAI prin intermediul unui comunicat de presă remis vineri MEDIAFAX.
Noile modificări care vizează proba sportivă de admitere în instituţiile de învăţământ ale MAI vor fi valabile începând cu valabile începând cu data de 01.01.2020.
În sensul familiarizării potenţialilor candidaţi cu modificările aduse traseului aplicativ care reprezintă proba sportivă la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ ale MAI sau la celelalte concursuri care presupun şi proba fizică, pe pagina de Facebook şi pe site-ul oficial al MAI a fost postat un clip video în care sunt prezentate modificările aduse traseului aplicativ .
„Clipul video prezintă obstacolele care trebuie depăşite de candidat, modul corect de executare, precum şi situaţiile în care un candidat este penalizat sau eliminat din concurs, aplicabile poliţiştilor, poliţiştilor de frontieră şi jandarmilor”, se arată în comunicat.
În ceea ce priveşte traseul aplicativ pentru candidaţii care doresc să se încadreze în structuri ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, timpul de parcurgere a traseului pentru ca un candidat să fie admis a fost stabilit la două minute şi cincisprezece secunde, faţă de un minut şi cinci secunde în prezent. De asemenea, traseul va avea 9 obstacole.
„Noutăţile aduse traseului aplicativ fac parte dintr-o serie de modificări la Ordinele de ministru care reglementează activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie şi în unităţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne determinate, pe de o parte, de necesitatea adaptării anumitor norme ca urmare a situaţiilor întâlnite în practică, iar, pe de altă parte, de nevoia consolidării pregătirii de specialitate a personalului operativ, în special în domeniile tactică poliţienească, mânuire armament, uz de armă”, se precizează în comunicat.
Reprezentanţii MAI au menţionat că şi organizarea concursurilor de ocupare a posturilor vacante din structurile MAI a suferit modificări. „A fost introdusă posibilitatea suspendării concursului, respectiv a amânării emiterii actului administrativ, în cazul semnalării unor aspecte de nelegalitate. Suspendarea şi amânarea se pot dispune până la soluţionarea sesizării, dar pentru o perioadă de cel mult 5 zile lucrătoare”, spune sursa citată.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis:
1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea
nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.
2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionate de aceasta în primă instanţă anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condiţiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, arată CCR, în comunicatul de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.
Sursa citată a adăugat că „decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecţie făcută de Florin Iordache.
AKP şi partidul naţionalist MHP solicitaseră anularea rezultatului alegerilor din 31 martie şi repetarea acestora, după ce candidatul opoziţiei, Ekrem Imamoglu, a fost ales primar la Istanbul.
AKP şi MHP au susţinut că 40.000 de alegători au participat la alegeri deşi nu aveau acest drept, iar numirea mai multor oficiali ai secţiilor de votare s-ar fi făcut neregulamentar.
Diferenţa dintre Yildirim şi Imamoglu a fost de aproximativ 14.000 de voturi, iar acesta din urmă a preluat atribuţiile de primar al metropolei pe 17 aprilie.
Prima obiecţie de neconstituţionalitate pe legea bugetului a fost respinsă cu majoritatea de voturi, iar cea de-a doua obiecţie referitoare la Legea plafoanelor bugetare a fost admisă cu unanimitate de voturi.
Judecătorii CCR au motivat, după admiterea sesizării pe plafoanele bugetare, că nu a fost respectat parcursul legislativ.
În sesizarea formulată de Klaus Iohannis pe legea plafoanelor bugetare, şeful statului a argumentat că nu a fost respectată procedura parlamentară, prin încălcarea termenului de 24 de ore pentru comunicarea deciziei de adoptare a proiectului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro