Tag: active
-
Mugur Isărescu: Se doreşte „ruperea” taxei pe activele băncilor de indicele ROBOR
Isărescu a menţionat, luni, la prezentarea „Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019, că se doreşte „ruperea în totalitate a taxei (n.red. – pe activele băncilor) de indicele ROBOR, care are alte scopuri”.Guvernatorul BNR a mai spus, că BNR şi reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) au format un grup de lucru la Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială (CNSM), pentru a discuta despre taxa pe activele băncilor, „ca să nu se mai interfereze domnul Vâlcov”, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă. -
Se naşte un nou GIGANT BANCAR cu active de peste 100 miliarde dolari. Trei bănci din lumea arabă fuzionează
Abu Dhabi Commercial Bank, Union National Bank şi Bank Al Hilal au anunţat o fuziune gigant care va da naştere celui de-al cincilea cel mai mare creditor din regiunea MENA(Orientul Mijlociu şi Nordul Africii), cu active totale de 114 miliarde dolari, potrivit CNBC.
Fuziunea, confirmată astăzi, marchează a doua mutare de consolidare bancară din Abu Dhabi-ul ultimilor ani şi confirmă trendul din sector.
„Este o tranzacţie foarte importantă care va da naştere unui grup bancar mai proeminent şi mult mai mare. Este o fuziune de referinţă pentru lumea arabă care va contribui semnificativ la ambiţiile noastre naţionale”, spune Eissa Mohamed Al Suwaidi, preşedintele Abu Dhabi Commercial Bank.
Noul grup bancar ar trebui să aibă circa 1 milion de clienţi, cu o cotă semnificativă din piaţa bancară arabă: 15% din totalul activelor, 21% din totalul creditelor de retail şi 16% din totalul depozitelor.
„Noul grup bancar va purta identitatea Abu Dhabi Commercial Bank şi va primi în continuare o susţinere instituţională puternică, prin participaţia majoritară deţinută de guvernul din Abu Dhabi”, potrivit comunicatului oficial.
Al Hilal Bank îşi va păstra numele actual şi brandul, şi va opera ca o entitate de banking islamică, în cadrul grupului.
-
Taxa bancară, PSD-ul şi întregul Guvern, desfiinţate de presa internaţională. „Dovedeşte perspective foarte limitate, până în pragul stupidităţii”
În uiltimul deceniu, taxele bancare s-au răspândit gradual în ţările emergente din Europa. Ungaria a deschis drumul în 2010, când noul guvern Fidesz al lui Viktor Orban, a implementat o taxă pe activele din sector. Slovacia a introdus o astfel de taxă doi ani mai târziu, urmată de Polonia în 2016, scrie Lucy Fitzgeorge-Parker, editor senior în cadrul Euromoney pentru economiile emergente.
Dacă aceste taxe sunt sau nu un răspuns justificat la greşelile din sector sau doar o justificare pentru încasările la buget, este o întrebare la care încearcă să răspundă atât economiştii cât şi jurnaliştii economici.
Însă un lucru este clar, în timp ce taxele pe active pun stăpânire pe sectorul bancar, cea mai inadecvată fundamental este cea introdusă în România la data de 1 ianuarie, potrivit Euromoney.
Lucy Fitzgeorge-Parker notează că noua taxă s-a născut din „minţile Partidului Social Democrat (PSD), partid care a arătat un entuziasm în creştere pentru mişcările populiste”, încă de când a câştigat alegerile parlamentare la sfârşitul anului 2016.
La anunţarea acestei taxe în data de 18 decembrie, ca parte a unui pachet fiscal mai amplu care introduce taxe şi pentru companiile din energie şi din telecom, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici a numit-o „taxa pe lăcomie”.
Teodorovici a susţinut atunci că băncile fac un profit mult prea ridicat şi menţin ratele dobânzilor la un nivel ridicat în mod intenţional.
Pentru a contracara ceea ce susţine el că dovedeşte lăcomia băncilor, acestea urmează a fi taxate în funcţie de nivelul ROBOR – dobânda de pe piaţa interbancară locală.
„Această retorică împotriva băncilor nu este ceva nou pentru PSD. Liderii partidului au lovit în bănci cu regularitate în ultimii doi ani”, scrie Euromoney.
Ea explică modul în care creşterea ROBOR-ului este legată de creşterea inflaţiei – care a crescut datorită politicii de cheltuieli a guvernului PSD.
Teodorovici a motivat „lăcomia” băncilor citând un raport al Autorităţii Bancare Europene care arată că băncile din România au avut un randament al profitului de 21% în prima jumătate a anului trecut, de trei ori peste media din UE.
Euromoney notează că aceste cifre sunt neadevărate. Pentru început, cifra citată se aplică doar pentru primele trei bănci din sector, media pe ţară fiind de 15,7%.
Mai important, perioada luată în calcul a reprezentat una ieşită din comun, irepetabilă, în ontextul în care băncile din România au ieşit în sfârşit din restructurările de după criză şi au reuşit să îşi reducă masiv nivelul provizioanelor.
Între 2009 şi 2014 sectorul s-a chinuit să rămână pe linia de plutire, profiturile nefiind nici măcar în vizorul multor jucători din industrie.
În 2015, randamentul la capital a început să îşi revină, însă băncile locale au anunţat că ţintesc un nivel de 12-13% drept obiectiv pe termen lung.
Grupul austriac Erste a plătit 3,75 miliarde euro pentru BCR în 2005, liderul pieţei în topul după active, pentru ca mai apoi să încerce timp de un deceniu să gestioneze pierderile masive generate de deteriorare portofoliului achiziţionat, încât mare parte din creditele nesustenabile acordate companiilor erau către sectorul public.
„Taxa bancară nu este doar nedreaptă, însă dovedeşte perspective foarte limitate, până în pragul stupidităţii. În ultimii ani, România a devenit o piaţă importantă pentru grupurile bancare regionale din Europa emergentă, datorită unui grad redus de incluziune financiară, combinat cu o creştere economică puternică. Dacă aceşti investitori vor fi fericiţi să aloce capital urgent către o ţară a cărei lideri nu au niciun interes aparent în susţinerea sectorului financiar, sau în a înţelege rolul acestuia în dezvoltarea economică, reprezintă o altă problemă”, scrie Lucy Fitzgeorge-Parker.
-
Cîţu: Urmează, în câteva zile, OUG pentru plafonarea cursului valutar pentru eur/ron şi eur/usd
„PSD şi ALDE – merg până la capăt cu distrugerea economiei. PSD şi ALDE au plafonat dobânzile prin legi votate în Parlament şi OUG 114/2018. Înţeleg că urmează, în câteva zile, OUG pentru plafonarea cursului valutar pentru eurron şi eurusd”, a scris, vineri după-amiaza, Florin Cîţu, pe Facebook.
Prin OUG nr. 114/2018, care a fost publicată în Monitorul Oficial la 29 decembrie 2018 şi care a intrat în vigoare de la începutul acestui an, băncile trebuie să achite o taxă pe activele financiare dacă aplică un ROBOR mediu trimestrial de peste 2%, nivelul fiind stabilit la 0,1-0,5% pentru fiecare pas de 0,5 puncte procentuale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Sergiu Oprescu, ARB: Toate iniţiativele legislative care vizează băncile creează premisele unei “furtuni perfecte”. Ordonanţa cu taxarea activelor cheamă la criză
“Noi uităm că nu vorbim numai de acestă ordonanţă (ordonanţa 114/2018 – n.red.). Este un adevărat Pentagon al Bermudelor. Mai sunt cele trei iniţiative care au trecut de Parlament, plus o altă iniţiativă legată de provizionare. Toate aceste iniţiative care vin cu cadenţă creează premisele unei furtuni perfecte nu doar pentru sistemul bancar, ci pentru economie. Doar ordonanţa ar fi sufficient de puternică ca să creeze un tsunami”, a declarat Oprescu într-o conferinţă de presă care a reunit băncile din România prin asociaţiile lor ARB şi CPBR.Noi reguli pentru bănci sunt aplicate din 2019, după ce Ministerul Finanţelor a decis să introducă “taxa pe lăcomie” aplicată pe activele instituţiilor de credit în funcţie de evoluţia ROBOR, iar Parlamentul a aprobat un pachet de trei legi, în timp ce BNR a hotărât să limiteze gradul de îndatorare al populaţiei. -
Alex Milcev, EY: Taxa pe activele bancare nu e doar o măsură fiscală, ci e ceva ce afectează economia şi stabilitatea finanaciară a sectorului. Unele bănci s-ar putea să aibă probleme de solvabilitate
Taxa pe activele bancare introdusă de Guvernul Dăncilă prin OUG 114 ameninţă stabilitatea industriei bancare şi a întregii economii, iar lipsa de predictibilitate şi de claritate cu care a fost luată o astfel de decizie şi adoptată Ordonanţa poate pune unele bănci în situaţia de insolvabilitate.
„În fiscalitate nu trebuie să aibă loc asemenea surprize. Partea cu predictibilitatea populaţiei nu a fost îndeplinită aici, nici nu mai vorbim de acel termen de şase luni prevăzut în lege pentru modificarea Codului Fiscal”, spune Alex Milcev, partener, Liderul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică al EY România, în cadrul conferinţei anuale de fiscalitate EY România.
Taxa pe activele bancare începe să fie aplicată deja de anul acesta. Astfel, taxa pe activele băncilor se datorează dacă media trimestrială a dobânzii ROBOR depăşeşte pragul de referinţă de 2%. Taxa pe lăcomie ajunge la 0,1% pentru o medie trimestrială a ROBOR între 2% şi 2,5%, la 0,2% pentru ROBOR mediu de 2,51%-3%, la 0,3% pentru ROBOR mediu de 3,01%-3,5%, la 0,4% pentru ROBOR mediu de 3,51%-4% şi la 0,5% în cazul în care media trimestrială a ROBOR depăşeşte 4%.
Milcev arată că unele bănci ar putea avea probleme de solvabilitate, conform calculelor pe forma actuală a legislaţiei.
„Legat de taxa în sine, chiar şi BNR şi-a exprimat destula de apăsat surpriza şi nedumerirea. Nu e doar o măsură fiscală, ci e ceva ce afectează dimensiunea macroeconomică şi are o tangenţă cu stabilitatea financiară a sectorului financiar, vorbim de indicii de solvabilitate a băncilor. Am văzut analize, BNR a spus că doar 2 bănci vor fi pe profit în 2019. Multe bănci sunt pe pierdere. Unele bănci s-ar putea să aibă probleme de solvabilitate şi este o problemă sistemică. Ce faci când statul, nu economia, provoacă o intrare în dificultate a unei bănci”, spune Milcev.
Măsurile legislative adoptate ar putea arunca băncile într-o criză a cashului.
„Vorbim de indisponibilizarea cashului pentru a împrumuta companii, pentru achiziţii, pemntru credite la persoane fizice şi chiar pentru a împrumuta statul. De aceea se discută acum dacă această taxă va acoperi sau nu obligaţiuni de stat, pentru că unde dai şi unde crapă. Băncile cumpără titluri de valoare de la stat cu o dobândă. Ministerul de Finanţe le impozitează, băncile includ procentul în dobândă şi devine o taxă în cascadă unde influenţăm costul finanţării pentru a-l impozita apoi. E cu două tăişuri”, explică specialistul.
-
ULTIMĂ ORĂ: Un cunoscut om de afaceri a MURIT în această noaptea. Lasă in urmă un adevărat imperiu
Jack Bogle, fondatorul administratorului de investiţii Vanguard, care în prezent gestionează active de 5.100 de miliarde de dolari, a decedat la vârsta de 89 de ani, potrivit CNBC.
“Jack Bogle a avut un impact nu numai asupra întregii industrii de investiţii, dar mai ales asupra vieţilor nenumăratelor persoane care economisesc pentru viitorul lor sau viitorul copiilor lor”, spune Tim Buckley, directorul general al Vanguard, într-un comunicat de presă în care a confirmat moartea lui Bogle. “El a fost un vizionator extraordinar de inteligent, ambiţios şi talentat, ale cărui idei au schimbat complet modul în care investim”.Bogle, a cărui avere personală era evaluată la circa 80 milioane dolari, a avut un istoric complicat a problemelor cardiace, suferind primul infarct la vârsta de doar 31 de ani, iar la 65 de ani a fost supus unui transplant de inimă.Bogle a fondat Vanguard în 1975, iar ulterior a fost preşedinte şi CEO până în 1996. Vanguard gestionează acum active de la peste 20 de milioane de investitori în aproximativ 170 de ţări. -
Taxa pe activelor băncilor dă unde de şoc în toată econmomia: Băncile pot scădea dobânzile la depozite, pot creşte dobânzile la credite, statul se va împrumuta mai scump, iar întreaga decizie ar putea genera şomaj
Taxa pe activele bancare aplicată de Guvern prin OUG 114 poate răvăşi întreaga economie dacă mai multe bănci aleg să iasă din piaţă, iar cele rămase îşi transpun taxa anuală de 1,2% în preţurile creditelor.
„Industria bancară este o curea de transmisie şi nu face decât să transmită nişte şocuri pe care le primeşte prin aceste iniţiative legislative”, spune Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), în cadrul emisiunii ZF Live.
Taxa pe activele bancare, introdusă prin OUG 114, se aplică din acest an şi se datorează dacă media trimestrială a dobânzii ROBOR depăşeşte pragul de referinţă de 2%. Nivelul taxei este de 0,4% din active, adică 1,2% pe an. Guvernul a numit-o taxa „pe lăcomia băncilor” bazându-se pe profiturile înregistrate de băncile din România anul trecut.
„Mărimea efectelor acestei OUG este dată de explicaţia lui. Dacă ne gândim că în ultimii zece ani, randamentul la active al băncilor a fost de 0,44%, profit supra active, iar taxa ar fi de 1,2%. Se cere industriei bancare să plătească o taxă, mai mare de 3 ori decât speranţa de profitabilitate pe următorii zece ani”, explică Dănescu.
Dacă băncile iau o măsură strict de business, în care vor transpune costul acestei iniţiative legislative asupra produselor şi serviciilor oferite pentru a-şi păstra marja actuală de profitabilitate, efectul se va resimţi din buzunarul cetăţeanului şi până la „buzunarul” ministerului de Finanţe – care înseamnă în final tot al cetăţeanului.
„Dacă activele sunt baza de calculă, o grijă a băncilor va fi felul în care poţi să ai active mai mici. Aici se situează, în activele financiare cum le-a numit OUG, în ordinea lichidităţii: numerarul din caserii. Deşi pare că nu are niciun impact, este numerarul pus la dispoziţia clienţilor care retrag bani sau ridică un depozit, ceea ce costă oricum. Acum, costă până la 0,5% să cumperi bacnote fizice, nu numai monedă de cont. Şi se mai adaugă o taxă de 1,2% pe acest numerar”, explică preşedintele ALB.
Al doilea cost care ar putea fi impactat „ar fi datoria statului la bancă, adică titluri de sat, care ajunge undeva la 25 miliarde euro. Acestei datorii i se aplică un cost suplimentar de 1,2% şi în concluzie, rata dobânzii la care e împrumută statul va creşte. Şi nu statul plăteşte, că statul nu e o entitate, e vorba de noi toţi. Toţi plătim datoria cu un cost cât mai mare”.
Nu în ultimul rând, creditarea ar putea fi aplicată dramatic, încât dobânzile aplicate la creditele pentru populaţie vor creşte, la fel ca cele pentru companii – ceea ce poate avea implicaţii economice grave asupra mediului de business şi asupra locurilor de muncă.
„Costul poate deveni semnificativ pentru oameni. Când un client se împrumută cu 100.000 de euro, la o dobândă de 5,5% credit ipotecar, el va trebui să înţeleagă că va plăti cu 1.200 de euro mai mult pe an, din cauza taxei de 1,2%. (…) Eu nu spun că cineva va reşte efectiv preţul luând o decizie în sine. Viaţa economică te va îndrepta spre această decizie. Costul creditului va creşte, nu îl va încărca cineva. Dacă vorbim şi de persoane juridice, efectul va fi mai puternic asupra companiilor. Suntem în situaţia în care multe companii nu au capacitatea oricum să se împrumute cu toate că au nevoie. 97% sunt microîntreprinderi care au nevoie de un credit să se dezvolte şi asta ar produce locuri de muncă. Să nu uităm că ei deja acoperă 65% din locurile de muncă din România şi contribuie cu mai mult de 50% din PIB”, explică Dănescu.
Preşedintele executiv al ARB avertizează şi cu privire la posibilitatea naşterii unui cerc vicios în economie, care ar putea apropia economia României de o recesiune. „În momentul în care legătura la ROBOR duce la imposiblitatea controlului inflaţiei, dat fiind că nu mai ai instrumente agile de politică monetară, eşti pus în situaţia contradictorie de a încerca să vezi ROBOR mai jos pentru a nu creea crize de piaţă şi de percepţie. (…) În momentul în care percepi că nu mai ai instrumente monetare de a controla şi a frâna inflaţia, inflaţie care înseamnă creşterea de preţuri, care înseamnă reducerea puterii de cumpărare, care duce la producţia ulterioară care trebuie să se restrângă, şi care înseamnă de fapt creşterea şomajului sau reducerea locurilor de muncă, şi care mai departe, pe un cerc vicios, produce cerere mai mică şi consumul este iar mai mic, şi acesta este un cerc constant. Nu vi se pare o temă de recesiune?”















