Tag: acoperis

  • Viaţa într-un cabrio

    Noul S-Class Cabriolet vine atât în varianta clasică, S 500, cât şi în variantele modificate de AMG: S 63 4MATIC şi S 65. Din punctul de vedere al dotărilor, S 500 arată ca o limuzină de lux; este şi normal, fiind vârful de lance al celor de la Daimler. Fiind vorba de un S-Class, toate detaliile sunt fine dar bine definite; elementul de noutate este dat de faptul că vorbim de un cabriolet, prima maşină de lux cu 4 locuri cu acoperiş retractabil lansată de Mercedes în ultimii 45 de ani.

    Din punct de vedere al designului, dau dreptate companiei: este, într adevăr, „comeback of a dreamcar“. Senzaţia pe care o ai conducând un S-Class Cabriolet pe străzile din Cannes este unică; sigur, puterea maşinii devine evidentă atunci când ieşi de pe drumurile aglomerate şi intri pe cele mai puţin umblate, acolo unde motorul de 450 de cai-putere de pe S 500 poate fi cu adevărat testat. Chiar dacă maşina este destul de grea (aproximativ două tone), forţa cutiei automate 9G-tronic face tranziţia între viteze destul de simplă, aproape pe nesimţite – şi ne putem mândri cu faptul că aceasta este produsă la Sebeş.

    Grupul german a fost anul trecut al zecelea cel mai mare exportator din economia românească, după ce a urcat de pe poziţia 85 în urmă cu un an, însă poate urca pe podium în condiţiile în care a început producţia unei noi cutii de viteze la fabrica din Sebeş, iar până la finalul anului producţia se va tripla, cel puţin.

    „La cifra de afaceri, am putea trece de un miliard de euro cu noua cutie de viteze. Acest lucru depinde de producţieşi mai ales de cererea din piaţă. Vom continua să urcăm şi în topul exportatorilor“, a spus Falk Pruscha, director general al Star Transmissionşi Star Assembly, cele două divizii locale ale Daimler AG. Noua cutie cu nouă trepte, produsă la Sebeş de luna aceasta, se regăseşte pe 20 de modele Mercedes-Benz, iar potenţialul său este de a ajunge la peste 800.000 de unităţi anual, produse la Stuttgart şi Sebeş. Cu un preţ mediu de 3.000 de euro, dacă jumătate din producţie ar fi la Sebeş, numai transmisia cu 9 trepte ar aduce exporturi de 1,2 miliarde de euro, suficient pentru ca grupul german să intre în topul primilor trei exportatori.

    Revenind la S-Class, dimensiunea maşinii este în anumite situaţii problematică – dar acest lucru este de aşteptat la o limuzină. Virajele strânse nu pot fi luate foarte din scurt, cel puţin în cazul S 500; dacă vorbim de varianta dezvoltată împreună cu AMG – S 43 – setările sport îşi fac destul de mult simţităprezenţa.

    Una dintre cele mai folositoare funcţii mi s-a părut heads-up display ul (HUD), care elimină practic nevoia de a te uita ba la drum, ba la dashboard; informaţiileesenţiale precum viteza, rotaţiile sau direcţia de urmate (preluată de la GPS)  sunt redate pe parbriz, dar fără să deranjeze câtuşi de puţin.

    Cele mai multe îmbunătăţiri aduse noului S-Class nu sunt însă la vedere. Spre exemplu, noua funcţie Thermotronic, destinată modelelor cabriolet, reprezintă o automatizare completă a sistemului de climă: şoferul nu trebuie să aleagă setarea pentru modul decapotate, computerul de bord ajustând temperatura în funcţie de cea exterioară şi de alţi factori.
    E păcat să mergi cu acoperişul tras, aşa că am vrut să văd cât de eficient este sistemul hidraulic şi dacă funcţionează, aşa cum spun cei de la Mercedes, şi în timpul mersului. La 50 de kilometri pe oră, acoperişul se retrage în 20 de secunde, iar un spoiler subţire instalat pe parbriz atenuează destul de mult forţa vântului resimţită în interior.

    S 500 Cabriolet nu e deloc zgomotoasă, poate chiar prea liniştită pentru gustul meu. Lucrurile se schimbă atunci când turezi motorul S 63: un sunet care te anunţă că urmează să simţi puterea celor 577 de cai-putere. Şi chiar îi simţi: cu pedala lipită de podea, viteza te împinge în scaun. Nu am putut să ating viteze prea mari, fiind pe un segment de drum limitat ca viteză, dar îmi închipui că un drive test pe Autobahn e chiar mai violent – din nou, în sensul bun al cuvântului.

    E important de menţionat însă că S-Class nu a fost şi nu va fi niciodată o maşină de circuit – este o limuzină, iar asta face cu atât mai spectaculoasă munca AMG. Sistemele de asistenţă rutieră, de care S-Class beneficiază, sunt extrem de utile din punct de vedere al siguranţei, dar pot aduce şi o oarecare doză de banalitate experienţei de la volan. E suficient să spun că maşina se poate conduce aproape singură, în măsura în care îţidoreşti acest lucru.

    Preţul de pornire pentru S 500 este de 139.000 de euro, iar pentru S 63 de 187.000 de euro.

    Potrivit Bloomberg, Mercedes-Benz şi-a crescut vânzările de două ori mai rapid decât BMW în primul trimestru al acestui an, ajungând aproape de prima poziţie în piaţa de lux pentru prima oară într-un deceniu. Livrările diviziei de lux de la Daimler au crescut cu 13%, la 483.487 vehicule până în martie, comparativ cu 6% creştere pentru BMW, care a vândut 478.743 de maşini. Audi, cel de-al treilea producător de maşini de lux la nivel global, va raporta în cursul zilei de marţi vânzările.

    Mercedes a declarat că vrea să întreacă BMW până în 2020, o ţintă pe o pot îndeplini odată cu popularitatea noilor modele. BMW are o serie mai veche de modele, fără să aibă anula cesta un echivalent pentru E-Class, Seria 5 sedan urmând să apară din nou abia anul viitor.
     

  • Răsfăţ hotelier: cât costă o noapte în apartamentul Rudyard Kipling sau cum se transformă un penthouse într-o sală de bal

    Încrezătoare în dorinţa de lux a celor bogaţi şi disponibilitatea lor de a cheltui pentru a se răsfăţa, hotelurile s-au pregătit cu apartamente destinate acestora, scrie New York Times.

    Pentru aproape 9.000 de dolari pe noapte, iubitorii de literatură se pot caza în apartamentul Rudyard Kipling de la Brown’s Hotel din Londra, denumit astfel în cinstea scriitorului despre care se spune că a locuit în hotel pe când scria „Cartea junglei“, şi pot opta pentru o vizită la librăria Peter Harrington Rare Books ori cursuri care să-i transforme în maeştri ai preparării băuturilor.
    La St. Regis Dubai, apartamentul imperial se poate rezerva pentru tariful de 20.500 de dolari şi este suficient de încăpător cât să se poată organiza cine pentru douăsprezece persoane, care mai apoi au posibilitatea să se relaxeze cu o baie în piscina de pe acoperiş.

    Cu două terase, dintre care una cu un solariu ce dă înspre o baie turcească şi jacuzzi, patru dormitoare şi o intrare separată, ferită de ochi indiscreţi, apartamentul Katara de la Excelsior Hotel Gallia din Milano este disponibil pentru circa 22.000 de dolari pe noapte, punând la dispoziţia oaspeţilor şi o sală de şedinţe unde să poată discuta probleme de afaceri.

    Mark Penthouse, de la Mark Hotel din New York, are un tarif de 75.000 de dolari şi este compus din cinci dormitoare şi un salon cu cămin şi bar, care se poate transforma în sală de bal. Apartamentul, introdus în circuitul hotelier anul trecut, are şi şase băi, seră, bibliotecă şi sufragerie unde se pot organiza mese pentru 24 de persoane, precum şi o terasă pe acoperiş de unde se pot admira Central Park şi Metropolitan Museum of Art.

  • Satul din România care a ajuns să se bată în Financial Times cu cele mai cunoscute oraşe din lume

    Între Munţii Bucegi şi masivul Piatra Craiului stă risipit pe dealuri, rupt de timp şi de lume, satul Măgura, unde oamenii împletesc „darurile“ civilizaţiei cu un stil de viaţă arhaic, pastoral.

    Măgura, din judeţul Braşov, şi cei  400 de locuitori ai săi au atras atenţia presti­gioasei publicaţii britanice Financial Times, care, în suplimentul House&Home la ru­brica Expat Lives, redă povestea jurna­listei şi autoarei de cărţi de istorie Arabella McIntyre-Brown, poate cea mai ciudată fiică a satului. Jurnalista a ales să trăiască la Măgura pentru că aici s-a simţit „ca acasă“ când a vizitat prima oară România la începutul anilor 2000. Drumul de la Zărneşti până în sat l-a făcut într-o căruţă trasă de cai. N-o deranjează că cel mai apropiat magazin modern se află la opt kilometri distanţă de sat. Are maşină, aşa cum au de altfel mulţi dintre proprietarii de acolo.

    „Mulţi oameni nu cred că Transilvania există în realitate. Sentimentul este că există cumva după un văl, este un loc misterios“, spune McIntyre-Brown. Măgura este aproape de Bran, cu castelul devenit celebru datorită legăturilor cu Vlad Ţepeş.  Scrii­toarea s-a hotărât să se mute în România în 2004, după moartea surorii şi mamei sale, însă s-a stabilit definitiv în Măgura în 2010, când a terminat de renovat casa cumpărată în satul braşovean. „Erau mai multe găuri în acoperiş decât acoperiş“, povesteşte McIntyre-Brown despre casa construită din bârne pe care a cumpărat-o în Măgura în urmă cu zece ani.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Tir cu o rachetă antitanc asupra casei primarului oraşului Liov, în estul Ucrainei

     Racheta, care a fost trasă vineri, către ora locală 23.30 (23.30, ora României), a atins casa, goală la momentul atacului, avariind acoperişul, o grindă şi spărgând mai multe ferestre, a anunţat Primăria într-un comunicat.

    Primarul Andrii Sadovîi, una dintre figurile-cheie ale mişcării proeuropene de contestare a regimului fostului preşeeinte prorus Viktor Ianukovici, destituit din funcţie în februarie, se afla în vacanţă împreună cu familia.

    “O anchetă a fost deschisă, pentru (comiterea unui) atentat terorist”, a declarat şeful poliţiei locale Serghii Ziubanenko.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Letonii, încă în stare de şoc, îşi plâng morţii după catastrofa de la Riga. IMAGINI de la locul tragediei

     Lucrările de curăţare în zona supermarketului al cărui acoperiş s-a surpat, joi, în capitală la o oră la care era plin de clienţi, s-au reluat duminică pentru a permite continuarea căutărilor suspendate cu o zi înainte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorul pufuleţilor Gusto investeşte 900.000 de euro pentru producerea de energie solară

     “În parteneriat cu Tractebel Engineering (GDF SUEZ), compania a desfăşurat un studiu de cercetare a impactului technic şi economic implicat de instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperişul fabricii. Costul total al investiţiei se ridică la 900.000 euro, 88% reprezintă investiţie proprie, iar 12% finanţare europeană, prin Energy Efficiency Finance Facility (EEFF). Perioada de rambursare a împrumutului, exclusiv din resursele financiare obţinute prin economisirea energiei, este de trei ani”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Energia produsă prin panourile fotovoltaice va reduce cu aproximativ 38% consumul de energie convenţională a fabricii, încă din primul an, iar cantitatea de dioxid de carbon (CO2) va scădea cu 449 tone pe an.

    Phoenixy este unul dintre cei mai importanţi producători de pufuleţi, cu o cifră de afaceri de peste 18 milioane euro şi o producţie zilnică de peste un million de pungi, livrată atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele externe. Potrivit companiei, pufuleţii produşi la Băicoi sunt livraţi în peste 20 de state, în acest an exporturile înregistrând o creştere cu circa 30% faţă de anul 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conergy montează panouri solare pe acoperişul depozitului Coca-Cola din Titan

    Firma germană Conergy, specializată pe construcţia parcu­rilor fotovoltaice, a furnizat echipamente şi servicii pentru montarea unei instalaţii solare cu puterea de 540 kW pe acoperişul unuia dintre depozitele Coca-Cola din Bucureşti.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Cel mai scump si extravagant apartament din lume costă 250 de milioane de dolari – GALERIE FOTO

    Cel mai scump si extravagant apartament din lume costă 250 de milioane de dolari – GALERIE FOTO

    Pesemne că una dintre cele mai spectaculoase părţi ale acestui apartament este zona exterioară, în care se găseşte o piscină exterioară amplasată pe acoperişul etajului inferior. În plus, are o sală de gimnastică şi multiple zone de tip lounge. Locuinţa are şi un nume – Tour Odeon – şi se află în prezent în construcţie; va fi interesant de văzut rezultatul acestui proiect, în momentul în care va fi finalizat, data prognozată pentru inaugurare fiind 2014.

  • La Cernobîl s-a PRĂBUŞIT acoperişul centralei nucleare. Cât de periculos e?

    Panouri de pe pereţi şi părţi ale acoperişului s-au desprins marţi în sala de maşini a reactorului patru al centralei, locul unde a avut loc în 1986 cel mai mare dezastru nuclear. Zona afectată este de circa 600 de metri pătraţi, potrivit declaraţiilor angajaţilor centralei. Nimeni nu a fost rănit în incident, iar nivelul de radiaţii din zona Cernobîl nu a suferit modificări, conform primelor raportări.

    “Nu există nici o ameninţare la adresa vieţii sau sănătăţii populaţiei,” a declarat miercuri dimineaţă ministrul rus pentru situaţii de urgenţă, confirmând informaţiile furnizate anterior de oficialii ucraineni. Din primele cercetări, cauza prăbuşirii este greutatea zăpezii de pe acoperiş, însă zona afectată nu include şi aşa-numitul “sarcofag”, construit după accidentul nuclear din urmă cu 27 ani.

    Catastrofa de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, când unul dintre cele patru reactoare nucleare a explodat. Conducerea sovietică a recunoscut cu întârziere amploarea accidentului şi nu a dispus evacuarea perimetrului, iar valul radioactiv s-a răspândit până în zona de nord a Suediei, dar a ajuns şi deasupra Marii Britanii. Un nou “sarcofag” este în prezent în construcţie, menit să îl acopere pe cel existent, construit după accident, dată fiind temerea inginerilor că vechea construcţie ar putea să se prăbuşească şi să permită scurgerea substanţelor radioactive. Noul sarcofag ar urma să asigure condiţii de deplină siguranţă pentru aproximativ o sută de ani.