Tag: acoperis

  • Cine este miliardarul elveţian care a donat un miliard de dolari pentru a salva planeta

    În urma incendiului de Notre Dame, care a devastat acoperişul celei mai iconice catedrale din Franţa, colaje au circulat online înfăţişând biserica arzătoare alături de fotografia premiată de Pulitzer a lui Kevin Carter, Starving Child and Vulture (1993), evident menită să sensibilizeze unele probleme mai presante ale lumii, cum ar fi foametea care încă mai există în zone întinse în Africa.
     
    Ca răspuns, miliardarul şi filantropul elveţian Hansjorg Wyss s-a angajat să doneze 1 miliard de dolari în următorii zece ani pentru a salva Pământul, scriu cei de la UNILAD.
     
    Prin fundaţia sa, Wyss va finanţa proiecte ştiinţifice şi va sensibiliza publicul cu privire la semnificaţia protecţiei mediului. “Din partea mea, am decis să donez 1 miliard de dolari în următorul deceniu pentru a contribui la accelerarea eforturilor de conservare a pământului şi oceanelor din întreaga lume, cu scopul de a proteja 30% din suprafaţa planetei până în 2030”, a declarat miliardarul pentru New York Times.
     
    Eforturile lui Wyss au venit la timp, deoarece oamenii de ştiinţă estimează că animalele şi plantele vor dispărea într-un ritm de o mie de ori mai rapid decât au făcut-o înainte de activitatea umană.
     
     
    Se pare că şi obiectivul ambiţios al lui Hansjörg de a avea o treime din planetă protejată în zece ani nu ar fi suficient pe termen lung, deoarece ecologiştii susţin că cel puţin jumătate din Pământ trebuie protejat acum pentru a putea susţine biodiversitatea actuală.
     
    Pentru început, Wyss urmează să sponsorizeze cercetările la Universitatea din Berna, Elveţia, care vizează determinarea celor mai eficiente şi fezabile metode de conservare. Când se vor finaliza aceste cercetări, miliardarul elveţian intenţionează să sprijine o serie de eforturi coordonate de la nivel local pentru a îmbunătăţi gestionarea parcurilor naturale şi a zonelor protejate de pe glob.
  • Vijelii şi ploi PUTERNICE în ţară. Imagini din Dâmbovia cu grindina de câteva minute/ O FURTUNĂ a făcut ravagii la Timişoara: Acoperiş doborât de vânt

    Oamenii din Voineşti au postat pe Facebook imagini cu grindina care a căzut în localitate.Ploaia cu gheaţă a căzut doar câteva minute.
     
    Judeţul Dâmboviţa a fost sub cod galben de ploi, până sâmbătă după-amiaza.Acoperişul unui bloc a căzut pe două maşini, iar câţiva copaci au fost doborâţi la pământ, sâmbătă, la Timişoara, în urma unei furtuni, pompierii intervenind pentru înlăturarea lor, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     
    Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Timiş, ca urmare a unei furtuni, sâmbătă, mai multe acoperişuri au fost luate de vânt, iar câţiva copaci au fost doborâţi la pământ
     
  • Zi neagră în oraşul luminilor

    Catedrala romano-catolică Notre-Dame din Paris, situată în arondismentul 4 al capitalei Franţei, a fost construită în perioada 1163-1345 în stil gotic. Catedrala este unul dintre monumentele emblematice ale Parisului.
    Catedrala Notre-Dame din Paris este vizitată anual de circa
    14 milioane de persoane, cu o medie zilnică de 30.000 de oameni. În zilele de sărbătoare sau la evenimente importante, catedrala primeşte şi 50.000 de vizitatori.

    „Ceea ce s-a întâmplat în această seară la Paris, la Catedrala Notre-Dame, este o tragedie oribilă. Vom reconstrui Notre-Dame pentru că asta aşteaptă poporul francez de la noi.” Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron

    „Veşti Sfâşietoare din Paris. Notre-Dame, un simbol istoric al culturii europene, este în flăcări în această seară. România este alături de Franţa.” Preşedintele României, Klaus Iohannis

    „Prinţul Philip şi cu mine ne-am simţit profund întristaţi după ce am văzut imaginile cu flăcările care au cuprins Catedrala Notre-Dame.” Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii

    „Este o comoară a omenirii şi să fii martor la distrugerea sa este o tragedie zguduitoare.” Prinţul Charles

    „Europa a fost rănită. Franţa a fost rănită. Parisul a fost rănit.” Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker

    „Sunt îngrozit de imaginile de la Paris, cu flăcările de la Catedrala Notre-Dame, un exemplu unic de clădire de patrimoniu mondial, care a rezistat din secolul al XIV-lea. Gândurile mele se îndreaptă către poporul şi Guvernul francez.” Secretarul general al ONU, Antonio Guterres

  • Jumătate de ţară, sub cod galben de vânt puternic/ Rafalele depăşesc 120 km la oră/ Copaci şi bucăţi de acoperiş au căzut în Braşov

    Atenţionare cod portocaliu de vânt emisă şi pentru judeţul Buzău

     
    Meteorologii au extins, duminică, atenţionarea cod portocaliu de vânt şi pentru judeţul Buzău, după avertizarea pentru judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş. Rafalele pot depăşi 120 de kilometri pe oră.
     
    Administraţia Naţională de Meteorologie au extins atenţionarea cod portocaliu de vânt şi pentru judeţul Buzău. Avertizarea este valabilă până la ora 15.00.
     
    UPDATE ORA 9.00
     
    ANM: Cod portocaliu de vânt în Bistriţa-Năsăud şi Maramureş; cod galben de alte 21 de judeţe
     
    Meteorologii au emis atenţionare cod portocaliu de vânt pentru judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş, alte 21 de judeţe din Muntenia, Transilvania şi Moldova fiind sub cod galben.
     
    Potrivit ANM, judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş sunt sub atenţionare cod portocaliu de vânt până la ora 12.00.
     
    Viteza vântului la rafală va atinge şi depăşi 120 de kilometri pe oră şi la altitudini înalte va spulbera zăpada.
     
    Alte 21 de judeţe din Muntenia, Transilvania şi Moldova sunt sub cod galben de vânt.
     
    În zonele joase, viteza vântului va atinge şi depăşi la rafală 55 – 70 de kilometri pe oră.
     
    De asemenea, şi în judeţele Alba, Mureş, Vâlcea, Gorj, Braşov, Covasna, Harghita, Sibiu este atenţionare cod galben de vânt până la ora 11.
     
  • Comoara unică din România care a fost propusă deja pentru Cartea Recordurilor

    Cel mai mare vitraliu de la noi, propus deja pentru Cartea Recordurilor, se află la Biblioteca din Râmnicu Vâlcea.

    Vitraliul este, de fapt, de 14 ani, acoperişul Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

    Remus Grigorescu, director Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanu: “Vitraliul Facerea Lumii a devenit un reper pentru judeţul Vâlcea. O capodoperă care pune în valoare ideea de carte, ideea cuvântului.”

    Şi nu doar semnificaţia îl face special. Cele 86 de panouri din sticlă, aşezate la 30 de metri înălţime, reprezintă o explozie de culoare.

    Pentru realizarea lui, artistul plastic a lucrat timp de un an. Şi alte trei luni a durat montajul.

    Gheorghe Dican, artist plastic, vicepreşedintele UAP România: “A fost şi nebunia necunoscutului, pentru că nu mi-am dat seama de la început cu ce probleme tehnice mă voi confrunta. E puţin probabil ca tehnica aceasta să fi fost folosită şi de alţii.”

    În Europa, un acoperiş-vitraliu asemănător mai există în Belgia, dar este amenajat pe o suprafaţă plană.

  • BUSINESS PENTRU ROMÂNIA: Horaţiu Ţepeş, Bilka Steel – „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    După un prim deceniu de creşteri record, până la venituri de aproximativ 400 de milioane de lei, antreprenorul Horaţiu Ţepeş are bine conturate planurile şi pentru următorii 10 ani ai Bilka, un business pe care vrea să-l transmită peste generaţii.

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    Citeşte aici interviul integral acordat de Horaţiu Ţepeş Business MAGAZIN

  • Acoperişul unei biserici din centrul cultural al Romei s-a prăbuşit

    “Nu excludem posibilitatea că ar mai putea exista incidente similare”, a declarat Marco Ghimeti, şeful Departamentului de Pompieri din Roma.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat să mai muncească pentru alţii, iar acum afacerea lui se îndreaptă spre 400 milioane de lei

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    NOUL DECENIU BILKA

    Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”

    Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000  tone de oţel prevopsit.”

    Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”

     

  • Pe urmele scriitorilor la New York

    În Greenwich Village se află White Horse Tavern, căreia i-au trecut cândva pragul nume ca Dylan Thomas, Jack Kerouac, Anaïs Nin sau Norman Mailer.

    În Gramercy Park se găseşte Pete’s Tavern, în care scriitorul american O. Henry şi-a scris celebra sa povestire „Darul magilor” în 1905, aşa cum o arată o scrisoare trimisă de acesta şi pe care toţi clienţii o pot vedea înrămată pe perete.

    Nu trebuie uitat nici hotelul Chelsea, în care a locuit cândva Mark Twain, înainte de transformarea clădirii în unitate de cazare, şi care a primit apoi sub acoperişul său nume ca Bob Dylan, Dylan Thomas, Arthur Miller, Arthur C. Clarke sau Leonard Cohen.

  • Povestea omului de afaceri care a traversat Atlanticul într-un balon cu aer cald

    Sir Richard Charles Nicholas Branson s-a născut pe 18 iulie 1950 în Blackheath, Londra, şi a fost cel mai mare dintre cei trei copii ai lui Edward James, avocat, şi ai Evei Branson, fostă balerină şi stewardesă. În adolescenţă, Branson a suferit de dislexie şi a avut rezultate şcolare slabe, aşa că la vârsta de 16 ani s-a hotărât să întrerupă cursurile şi să înceapă un drum de antreprenor.

    Înainte de a pleca, directorul şcolii, Robert Drayson, i-a spus că va sfârşi fie în închisoare, fie va deveni milionar. Previziunile acestuia nu au fost greşite. Imediat după ce a părăsit şcoala, Branson a fondat revista Student. Acesta a fost primul proiect de succes din cariera care avea să îl propulseze în topul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Ulterior, a început să înregistreze, într-o biserică, interviuri cu diverşi artişti, ca Mick Jagger, pe care le vindea prin corespondenţă. Succesul a venit peste noapte, iar în 1972 Branson a pus bazele casei de discuri Virgin Records, alături de Nik Powell. Numele Virgin a fost ales deoarece sugera faptul că Branson era nou în lumea businessului. Primul album înregistrat în studioul deschis în Londra, pe Oxford Street, a fost Tubular Bells (1973) al artistului Mike Oldfield. Ulterior, a avut colaborări de succes cu numeroase formaţii celebre, precum Sex Pistols, Spice Girls sau The Rolling Stones.

    În 1984, Branson a pus bazele companiei Virgin Atlantic Airways, care s-a extins, ulterior, pe plan internaţional. Tot sub umbrela Virgin Group au fost lansate, printre altele, compania feroviară Virgin Trains (1997), compania de telefonie mobilă Virgin Mobile (1999) şi Virgin Hotels (2010). În 2004, Branson a lansat Virgin Galactic, o companie de turism spaţial cu zboruri suborbitale, preţul unei astfel de călătorii fiind de 200.000 de dolari. A avut însă şi câteva proiecte care au eşuat, printre care se numără Virgin Cola, Virgin Cars sau Virgin Brides.

    În 1978, Branson a cumpărat insula Necker cu 180.000 de dolari. Aici şi-a construit reşedinţa principală, care a fost distrusă însă de două ori, întâi de uraganul Irene, în 2011, apoi în 2017, în timpul uraganului Irma. Primul său mariaj, cu Kristen Tomassi, s-a încheiat în 1979. Împreună cu a doua soţie, Joan Templeman, cu care s-a căsătorit în 1989, are o fiică, Holly, şi un fiu, Sam. În 1998, el a lansat romanul autobiografic Losing My Virginity, care a devenit best-seller internaţional. Printre reuşitele personale se numără şi o serie de recorduri mondiale obţinute în urma unor competiţii de kitesurfing.

    În 1992, pentru a-şi menţine compania aviatică pe linia de plutire, Branson a vândut casa de discuri Virgin către EMI Music, pentru o sumă de aproximativ un miliard de dolari.

    În 2006, antreprenorul a fost clasat de The Sunday Times pe locul nouă în topul celor mai bogate persoane din Regatul Unit, cu o avere de aproape 3,5 miliarde de euro.

    În prezent, conglomeratul Virgin Group controlează circa 400 de companii, are peste 70.000 de angajaţi şi venituri anuale de peste 20 de miliarde de euro, iar fondatorul companiei deţine o avere de 5 miliarde de dolari.