Conducerea ANRMAP va fi preluată de către Bogdan Dobrin, până în prezent director în cadrul autorităţii.
Decizia de înlocuire a fost deja semnată de premierul Victor Ponta, au arătat sursele.
Informaţia a fost confirmată pentru MEDIAFAX de către premierul Victor Ponta, care a precizat că şeful ANRMAP a demisionat din motive personale.
Vlădescu se afla la conducerea ANRMAP din luna mai a anului trecut, fiind numit imediat după instalarea Guvernului USL.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
Ministerul Transporturilor va lansa în lunile aprilie şi mai peste 20 de proceduri de achiziţii publice în infrastructură, a declarat ministrul de resort Relu Fenechiu. Ministrul a afirmat la deschiderea unei expoziţii de utilaje şi camioane pentru construcţii că în următoarea perioadă vor fi disponibile sume importante de bani pentru lucrările de infrastructură, dând ca exemplu proiectele finanţate prin Programul Operaţional de Transport, unde până la finele anului 2015 trebuie cheltuite circa 4 mld. euro. Competiţia constructorilor locali cu cei străini este „acerbă“, iar din cauza lipsei lucrărilor în ultimii ani firmele de profil nu sunt în prezent „în cea mai fericită situaţie financiară“, a spus oficialul. El a cerut băncilor să fie mai „elastice“ în privinţa creditării constructorilor care doresc să cumpere utilaje. Fenechiu speră ca firmele care vor să se dezvolte să aibă acces la piaţa de utilaje şi să-şi amortizeze cât de repede investiţiile. Ministrul a adăugat că instituţia pe care o conduce se va ocupa de toate tipurile de lucrări de infrastructură, inclusiv drumuri naţionale şi „cel puţin o autostradă“, şi că pregăteşte mai multe proiecte de rezervă, accesate dacă unele iniţiative „se vor împiedica“.
Fenechiu a afirmat la deschiderea unei expoziţii de utilaje şi camioane pentru construcţii că în următoarea perioadă vor fi disponibile sume importante de bani pentru lucrările de infrastructură, dând ca exemplu proiectele finanţate prin Programul Operaţional de Transport, unde până la finele anului 2015 trebuie cheltuite circa 4 miliarde de euro.
Competiţia constructorilor locali cu cei străini este “acerbă”, iar din cauza lipsei lucrărilor în ultimii ani firmele de profil nu sunt în prezent “în cea mai fericită situaţie financiară”, a spus oficialul.
El a cerut băncilor să fie mai “elastice” în ceea ce priveşte creditarea constructorilor care doresc să cumpere echipamente şi utilaje.
Fenechiu speră ca toate firmele care vor să se dezvolte să aibă acces la piaţa de utilaje şi să-şi amortizeze cât de repede investiţiile.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Contractele care ar fi fost acordate ilegal erau pentru lucrări de infrastructură, au precizat sursele citate.
Potrivit unui comunicat al Poliţiei Capitalei, percheziţiile au loc la 38 de adrese din Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu.
“Precheziţiile sunt efectuate ca urmare a cercetărilor ce se desfăşoară într-un dosar penal în care există indicii privind săvârşirea unor infracţiuni în domeniul achiziţiilor publice, prin care ar fi fost diminuate resursele financiare ale unei instituţii de interes public local”, a precizat Poliţia Capitalei.
Percheziţiile sunt făcute de poliţiştii bucureşteni specializaţi în investigarea fraudelor, coordonaţi de procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Activităţile sunt efectuate cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Sistemul achiziţiilor publice este deficitar şi a generat întârzierea, blocarea şi chiar anularea unor proiecte importante de dezvoltare a infrastructurii, potrivit Consiliului Investitorilor Străini (CIS), care propune mai multe soluţii pentru îmbunătăţirea funcţionării acestuia. CIS arată că deşi fondurile europene reprezintă unul dintre puţinele motoare de susţinere a investiţiilor în general şi a celor de infrastructură în special, în contextul economic actual, România are cea mai scăzută rată de absorbţie din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, utilizarea fondurilor alocate de Guvern pentru proiectele de infrastructură trebuie realizată astfel încât să asigure maximizarea impactului economic, afirmă Consiliul Investitorilor Străini. În aceste condiţii, CIS propune adoptarea unor soluţii cât mai urgente pentru îmbunătăţirea sistemului de achiziţii publice, cu atât mai mult cu cât România este „supusă unui risc major“ de a pierde fondurile alocate dacă nu reuşeşte să asigure „un salt de absorbţie“ cât mai curând.
Ca urmare a prezentarii raportului de monitorizare pe justitie
al Comisiei Europene, presedintele Traian Basescu a anuntat ca a
cerut Guvernului sa nu mai trimita facturi spre decontare catre
Bruxelles pentru lucrari din orice domeniu, mai putin agricultura.
Atitudinea presedintelui nu are vreun alt scop decat protejarea
intregului pachet bugetar alocat Romaniei, intr-o perioada in care
la Bruxelles au inceput deja discutiile despre urmatoarea executie
bugetara comunitara 2014-2020.
Dupa cum a explicat si presedintele, autoritatile romane vor
verifica din nou toate documentele de decontare a banilor europeni,
pentru a preveni situatiile in care organismele de la Bruxelles
descopera nereguli si blocheaza fondurile pe linia respectiva,
urmand sa diminueze si suma alocata pentru urmatoarea executie
bugetara.
O concluzie care decurge din acest discurs al presedintelui este ca
autoritatile de la Bucuresti sunt deja constiente de amplitudinea
posibilelor erori si vor cauta sa reduca pe cat posibil inca de la
faza nationala numarul cazurilor de dosare respinse la
decontare.
O alta linie a discursului prezidential a atacat lobby-ul
producatorilor internationali de medicamente care isi cer onorarea
facturilor restante de catre spitale si case de asigurari; iritat
probabil de amintirea acestui subiect de catre FMI in discutiile
despre arieratele din economie, Basescu a cerut public Guvernului
sa nu mai achite nicio factura a acestor producatori pana nu va fi
reglat sistemul de achizitii, adica, data fiind cunoscuta eficienta
a acestui tip de reforma, pana la calendele grecesti.
Pentru inceput, portalul va fi administrat de Agentia Albaneza pentru Achizitiile Publice. In a doua faza, dupa consolidarea Agentiei pentru Servicii de e-Guvernare, va fi integrat impreuna cu alte activitati derulate de aceasta organizatie. Gazmend Oketa, viceprim-ministrul albanez, considera ca aplicarea pe scara larga a sistemului va permite reducerea cu 25% a costurilor cu achizitiile publice. Pe site vor fi inregistrate companii care doresc sa participe la licitatiile publice. Acestea vor fi anuntate in momentul in care o entitate publica lanseaza o licitatie. Sistemul permite ca ofertele sa ramana anonime pana ce se depaseste faza evaluarii, evitand astfel o eventuala comunicare anterioara intre firmele participante la licitatie si reprezentantii autoritatii contractante, precum si eventuale tentative de coruptie. Proiectul va fi testat pentru prima data de Corporatia Albaneza pentru Energie, KESH, intr-o licitatie pentru achizitionarea de energie.