BusinessMagazin

Tag: absorbtie

  • Rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune a crescut cu 0,02% în luna aprilie

     Valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană este de 6,585 miliarde euro până la 25 aprilie, ceea ce reprezintă o absorbţie curentă de 34,27% din alocarea UE, faţă de 34,25% în luna martie (6,580 de miliarde de euro).

    În ceea ce priveşte plăţile intermediare de la CE, nivelul a rămas acelaşi ca în luna precedentă: 33,85% (6,504 miliarde de euro).

    Plăţile interne către beneficiari se ridică la 37,91 miliarde de lei (8,55 miliarde de euro), faţă de 33,56 miliarde de lei în martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI recomandă băncilor centrale din Europa Centrală şi de Est să lase cursul cât mai liber

    “Flexibilitatea cursului de schimb ar putea permite o mai bună absorbţie a şocurilor externe. Politica monetară este mai limitată în Europa Centrală şi de Est având în vedere că aproape jumătate dintre ţări au curs de schimb fix sau o administrare foarte controlată a cursului de schimb. În timp ce o mai mare flexibilitate a cursului de schimb ar întări capacitatea statelor din regiune de a atenua şocurile, această pârghie este limitată de stocul mare de finanţări în valută deţinute de companii şi populaţie.

    În timpul recentelor tulburări ale pieţei, intervenţiile pe curs au fost limitate şi cele mai multe monede cu regim flexibil au fost lăsate să se mişte liber. În cazul unor noi presiuni pe curs, astfel de mişcări ar trebui permise, iar intervenţiile limitate doar pentru atenua volatilităţi neobişnuit de ridicate. Rezervele valutare mari din cele mai multe ţări permit astfel de intervenţii”, se arată într-un raport al FMI privind Europa Centrală, de Est şi Sud-Est.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Constantin: Sperăm să avem 2,9 miliarde euro din fonduri UE investiţi în acest an în agricultură

     Potrivit acestuia, din această primăvară, fermierii mici şi mijlocii vor avea la dispoziţie proiecte tip pe care le vor descărca de pe site-ul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura (APIA).

    “În luna mai vom deschide, cel mai probabil pe data de 20, prima sesiune de primiri de proiecte din perspectiva 2014-2020, deci din cele 8 miliarde de euro pe care le avem la dispoziţie”, a spus ministrul.

    Constantin a arătat că dacă în anul 2012 România a absorbit fonduri europene de 2,5 miliarde euro în agricultură, iar în anul 2013 de 2,7 miliarde de euro, în acest an suma ar trebui să urce la 2,9 miliarde de euro.

    “Lucrurile nu merg încă în ritmul pe care mi l-aş fi dorit, cel puţin pe dezvoltare rurală, pentru că mai sunt probleme pe partea de cofinanţare, de creditare şi de garantare”, a mai spus ministrul Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Teodorovici despre fondurile UE şi noul acord la “Mediafax Talks about European Funds”

    La conferinţa organizată de Agenţia Mediafax la hotelul InterContinental, sala Fortuna, de la ora 09.30, alături de ministrul Eugen TEODOROVICI, vor mai participa ca lectori Adrian VASILESCU – Consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale, Marius RADU – Coordonator Fonduri UE, Unicredit Ţiriac Bank şi Dan BARNA – Managing Partner, Structural Consulting Group.

    Fondurile europene se află din nou la start, România fiind în stadiul de finalizare a Acordului de parteneriat pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Prin această conferinţă, Mediafax îşi propune nu numai să intermedieze relaţia dintre autoritǎţi şi cei implicaţi în accesarea fondurilor europene, ci şi să ofere informaţii relevante atât publicului, cât şi companiilor aplicante la fonduri UE, venind astfel în sprijinul acestora.

    Astfel, în cadrul conferinţei “Mediafax Talks about European Funds” vor fi supuse dezbaterii teme precum: bilanţul accesării fondurilor europene 2007-2013 şi fondurile din exerciţiul financiar precedent care mai pot fi folosite până la sfârşitul anului 2015, Acordul de parteneriat pentru perioada 2014-2020, direcţiile indicate de Uniunea Europeană pentru acordarea mai multor fonduri, proiectele suplimentare majore pe care Guvernul vrea să le lanseze, dar şi măsurile interne care vor fi luate de Ministerul Fondurilor Europene, inclusiv restructurarea autorităţilor de management şi trecerea lor de la ministerele de profil la Ministerul Fondurilor Europene, precum şi evaluarea şi salarizarea funcţionarilor care lucrează cu fonduri UE.

    Alte teme de discuţie vizează rolul băncilor în obţinerea fondurilor europene, simplificarea traseului documentelor financiare, asigurarea fluxurilor de bani şi proceduri de achiziţii în proiectele cu fonduri europene.

    De asemenea, aplicanţii la fonduri UE vor avea prilejul să îşi prezinte problemele pe care le-au întâmpinat, lectorii încercând să găsească soluţii legislative şi practice pentru rezolvarea lor.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian DIMITRIU, Director Editorial Mediafax Group. Partener principal este Uncredit Ţiriac Bank.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Mediafax Talks about European Funds” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/european-funds

    Mediafax este cel mai mare furnizor de informaţie generală şi de afaceri din România. Înfiinţată în 1991, compania Mediafax face parte din Mediafax Group şi are peste 2.000 de clienţi din mass-media, sectorul public şi cel de afaceri. Printre produsele şi serviciile Mediafax se numără fluxuri zilnice de ştiri şi fotografie de presă, servicii de monitorizare de presă şi de distribuţie de comunicate de presă, conţinut multimedia pentru telefonia mobilă. Din 2007, Mediafax se adresează în mod direct şi consumatorilor finali, nu doar sectorului business, prin www.mediafax.ro. Mediafax organizează, începând din 2006, evenimente de business care vin în completarea informaţiilor de afaceri oferite zilnic companiilor şi presei. Prin seria de conferinţe Mediafax Talks (www.mediafaxtalks.ro), oamenii de afaceri au la dispoziţie un forum de dezbatere despre subiecte şi probleme arzătoare, precum şi o modalitate de dialog cu autorităţile.

  • Ce vrea să facă Guvernul ca să nu mai piardă fonduri europene

    Sumele care vor fi cheltuite ulterior vor fi solicitate din fondurile alocate de UE pentru exerciţiul bugetar 2014-2020.

    Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, Guvernul lucrează la aplicarea acestei soluţii, cuplată cu o a doua – identificarea proiectelor finanţate tot din bani publici (dar din alte surse decât fondurile UE), care au fost deja realizate sau care pot fi finalizate până la sfârşitul anului 2015, pentru a solicita decontarea acestora din fondurile UE pentru 2007-2013.

    “Cele două soluţii, aplicate concomitent, vor asigura atât utilizarea optimă a fondurilor UE alocate pentru actuala perioadă de programare, realizarea de economii la bugetul de stat, dar şi atragerea fondurilor alocate pentru perioada 2014-2020 încă din primul an al exerciţiului financiar multianual”, apreciază MEF, care precizează că ambele soluţii respectă reglementările europene.

    MEF aminteşte că rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a crescut de la 8,53% la începutul lunii mai 2013 la aproximativ 34% în prezent. În 2013, România a încasat peste 2,88 miliarde de euro de la Comisia Europeană, comparativ cu 2,2 miliarde de euro în toţi anii din perioada 2007-2013. Au fost transmise documentele pentru decontarea a peste 3,56 miliarde de euro, faţă de 2,86 miliarde de euro în perioada 2007-2013.

    La 20 februarie, România a încasat peste 830 milioane de euro de la CE, sumă mai mare decât cea încasată în oricare dintre anii 2009, 2010 şi 2011, în condiţiile în care România nu a încasat niciun euro din fondurile alocate în anii 2007 şi 2008.

     

  • Cum stăm cu absorbţia fondurilor europene şi pe ce se cheltuiesc

    Fondurile absorbite efectiv erau de peste 2,8 mld. euro în intervalul ianuarie-decembrie, de 2,5 ori mai mult decât în 2012. La aceeaşi dată erau în curs 84 de proiecte majore în valoare de 9,8 mld. euro aprobate de Comisia Europeană: 66 în domeniul protecţiei mediului, 17 în transport şi infrastructură şi unul pentru laserul de la Măgurele.

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat în această săptămână la Bruxelles că în 2014 România îşi propunere atragerea a 2,8 miliarde de euro din fondurile structurale.

    Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune ajunsese la 30 decembrie la 33,47%, fiind de patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012, când era de doar 8,53%, dar sub obiectivul prognozat de 50% asumat de ministrul Teodorovici. Suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României a ajuns la aproximativ 6,43 miliarde de euro, la data de 30 decembrie 2013. În perioada 1 ianuarie – 30 decembrie 2013 a fost solicitată Comisiei Europene rambursarea a peste 3,56 mld. euro, sumă mai mare decât cea cerută în întreaga perioadă 2007-2012.

    Tot la data de 30 decembrie, rata sumelor rambursate României de către Comisia Europeană era de 26,49%, de 3,5 ori mai mare decât cea înregistrată la începutul lunii mai 2012. România a încasat 5,09 mld. euro din fondurile structurale şi de coeziune alocate în actuala perioadă de programare. Valoarea fondurilor rambursate României în acest an depăşeşte 2,88 mld. euro, sumă mai mare decât cea încasată în toţi anii din perioada 2007-2012.

    În primele zece luni ale anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creştere a sumelor rambursate de Comisia Europeană tuturor statelor membre: valoarea fondurilor structurale şi de coeziune încasate a fost cu 115% mai mare decât în perioada 2007-2012. La data de 30 decembrie, Comisia Europeană avea de rambursat României o sumă de peste 1,34 miliarde de euro.

  • Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 23,77%. Teodorovici îşi propusese o rată de 50% până în decembrie

     Cea mai mare creştere – aproape 6 procente – se înregistrează pe POS DRU, unde nivelul absorbţiei este de 24,6% (855,19 milioane de euro) în septembrie, faţă de 18,73% (651,17 milioane de euro) în august.

    Pe Programul Operaţional Regional, rata de absorbţie a crescut cu 2,14%, de la 39% (1,453 milioane de euro) în august la 41,14% (1,532 milioane de euro) luna trecută.

    În ceea ce priveşte POS Transport, POS Mediu, PO AT (Programul Operaţional Asistenţă Tehnică) şi PO DCA (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative) creşterea a fost de sub un procent la fiecare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Energie pentru bursă

    DE MAI MULTE ORI AMÂNAT, inevitabilul s-a produs când guver-nul a dat undă verde ca oferta publică de vânzare a 10% din acţiunile Nuclearelectrica să înceapă pe 9 septembrie. Despre listarea Nuclearelectrica se vorbeşte şi se scrie încă din 2011, iar investitorii aproape că îşi pierduseră răbdarea şi încrederea în termenele anunţate de Executiv. Privatizarea Nuclearelectrica, companie care produce 20% din necesarul naţional de energie şi operează cele două reactoare de la Cernavodă, a fost asumată de guvern în acordul cu Fondul Monetar Internaţional.

    Listarea pe bursă a Nuclearelectrica are loc printr-o majorare de capital de 10%, la care statul nu va subscrie, structurată sub forma unei oferte publice de vânzare la care pot participa investitorii de pe bursă. Compania speră să atragă din vânzarea acţiunilor o sumă cuprinsă între un minim de 64 milioane de euro şi un maxim de 85 milioane de euro. Preţul unei acţiuni se situează între 11,2 lei/acţiune şi 15 lei/acţiune, statul alegând să nu dea un preţ fix pentru a stimula cererea. Dacă investitorii vor cumpăra toate acţiunile scoase la vânzare, adică oferta va fi subscrisă integral, acţiunile Nuclearelectrica vor intra la tranzacţionare la bursă.

    În momentul publicării acestui articol, pe 16 septembrie, oferta Nuclearelectrica tocmai a intrat în cea de-a doua şi ultima săptămână de derulare. Vineri, 20 septembrie, este ultima zi când se mai pot face subscrieri. Oferta este structurată pe două tranşe: 15% din acţiuni pot fi cumpărate de investitorii mici, de retail, iar restul este alocat investitorilor instituţionali, adică fondurilor de investiţii străine, fondurilor de pensii, companiilor de asigurări, fondurilor mutuale, SIF-urilor şi altor investitori calificaţi. Această tranşă reprezintă 85% din numărul total de acţiuni vândute, adică circa 21,563 milioane de acţiuni. Pe această tranşă se formează preţul final al ofertei în funcţie de preţurile oferite de investitori.

    INVESTITORII MICI NU POT SUBSCRIE DECÂT LA PREŢUL MAXIM DE 15 LEI/ACŢIUNE, ÎNSĂ CEI CARE AU CUMPĂRAT ÎN PRIMELE TREI ZILE, pe 9, 10 şi 11 septembrie, beneficiază de un discount de 8% din preţul final. Subscrierile făcute de micii investitori din zilele următoare sunt răsplătite cu un discount de 3% din preţul final.

    În primele trei zile de ofertă, volumul de acţiuni Nuclearelectrica pentru care au subscris micii investitori a depăşit de peste cinci ori nivelul disponibil pe această tranşă. Sumele alocate au ajuns la 203,8 milioane lei (45,6 milioane euro), investitorii fiind atraşi de discountul de 8% acordat până miercuri, inclusiv.

    Subscrierile au început luni dimineaţă, iar până miercuri, 11 septembrie, la ora 17:00, pe tranşa subscrierilor mici (între 100 şi 15.000 de acţiuni) au fost plasate 3.277 de ordine, pentru aproape 13,6 milioane de titluri.  Printre investitorii care au cumpărat în primele zile se numără şi V.B., un fost angajat al Nuclearelectrica, în prezent pensionar.
     

  • Teodorovici: Proiectele cu fonduri europene “peste care s-a aşternut praful” au fost deblocate

    “Am pus la dispoziţia Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare POS CCE aproximativ 150 de experţi din mediul privat, care vor evalua proiectele depuse în trecut, unele în urmă cu peste doi ani. De exemplu, pe Axa 1 POS CCE, destinată finanţării IMM-urilor, sunt aproximativ 2.700 de proiecte peste care s-a aşternut praful”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Ministrul spune că a cerut ca evaluarea proiectelor depuse şi semnarea cererilor de finanţare eligibile să fie finalizate în cel mai scurt timp posibil. În acelaşi timp, alţi experţi vor verifica cererile de rambursare depuse de beneficiarii POS CCE. “Obiectivul nostru este ca implementarea proiectelor să înceapă cât mai repede, iar sumele datorate beneficiarilor să fie achitate rapid pentru ca banii europeni să intre în economie şi să suţină evoluţia acesteia”, a insistat Teodorovici.

    Ministerul Fondurilor Europene derulează un proiect finanţat din fonduri europene contractate prin intermediul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică pentru a pune la dispoziţia autorităţilor de management şi a oganismelor intermediare experţi pentru evaluarea proiectelor, pentru verificarea cererilor de rambursare, dar şi pentru verificarea contractelor de achiziţii publice încheiate în cadrul proiectelor finantaţe din fonduri comunitare. De asemenea, prin acest proiect sunt contractate şi servicii juridice.

    Prin intermediul proiectului menţionat, Ministerul Fondurilor Europene a pus la dispoziţia Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare POS CCE un număr de aproximativ 250 de experţi.

    Rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a ajuns la peste 19% la data de 5 iulie, potrivit ministrului.

    Conform declaraţiilor anterioare ale lui Teodorovici, ţinta de absorbţie a fondurilor UE este de 50% până la sfârşitul acestui an. În aprilie, Eugen Teodorovici a spus că România are obligaţia să emită facturi de 6,5 miliarde de euro pentru investiţii din fonduri europene în acest an, ceea ce înseamnă o creştere a gradului de absorbţie de la 12% anul trecut la 50%.

    De asemenea, ministrul a explicat că ministerul pe care îl conduce are în vedere descentralizarea procesului de accesare a fondurilor europene, astfel că la nivel central vor fi menţinute doar proiectele mari, derulate de companii mari, în timp ce cele mai mici vor fi transferate la agenţiile regionale de dezvoltare.

     

  • Pro Lex: Absorbţia greşită a vămilor în ANAF a dus la un blocaj fiscal

     Prin HG nr. 520/2013, începând cu data de 1 august 2013, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) s-a reorganizat prin absorbţia autorităţii vamale şi regionalizarea direcţiilor finanţelor publice, fiind abrogate HG nr. 109/2009 privind organizarea şi funcţionarea ANAF, precum şi HG nr. 110/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale a Vămilor, arată sindicatul într-un comunicat.

    “Problema este că s-au desfiinţat unele structuri şi înfiinţat altele, fără să se comunice angajaţilor deciziile de numire pe noile funcţii şi noile atribuţii. În aceste condiţii, nimic nu s-a mai mişcat prin Direcţiile Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale şi aparatul central al fostei autorităţi vamale. Practic, de la 01 august a.c. până la îndeplinirea formalităţilor de organizare şi de resurse umane nu mai avem control la produsele accizate, nu mai avem supraveghere vamală şi nici încasări ale creanţelor”, precizează reprezentanţii “Pro Lex”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro