BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Roddia estimeaza dublarea ciferi de afaceri, in 2009

    “In plina criza economica, rezultatele depind de eficienta cu care sunt motivati si implicati deopotriva partenerii si angajatii. Cine raspunde corect la aceasta nevoie va putea sa creasca intr-un climat economic impredictibil”, Mihai Prisecaru, Director General Roddia: In 2008, agentia a avut o cifra de afaceri de 1,8 milioane euro, in crestere cu 61% fata de anul anterior. Roddia a fost infiintata in 2005 sub numele de "Incentive Insight”. Din clientii agentiei fac parte Moeller, Sony, Carrefour, Ursus si Raiffeisen Bank.

  • Dati-mi o calauza

     

    Parisul este faimos pentru gastronomie si delicatese, Berlinul pentru viata de noapte agitata, iar Londra pentru peisajul cultural contemporan. Sunt insa multi cei care s-au intors de la Paris dezamagiti de mancare sau de la Londra dezorientati de oras. Pe piata turistica mondiala s-a dezvoltat insa o noua nisa, cea a ghizilor “insider”, care prezinta fata ascunsa si greu accesibila a marilor orase. E vorba despre companii sau ghizi individuali, cunoscatori in detaliu ai orasului respectiv, care conduc calatorii pe drumuri stiute doar de localnici si in locuri unde numai initiatii au acces. 
     
    La Madrid, acesti ghizi pot aranja o vizita privata a muzeului Prado, in Berlin iti ofera turul cluburilor de noapte, la Londra te conduc pe urmele lui Jack Spintecatorul, iar la Paris iti arata boutique-uri si braserii dosite prin cartiere. Orice, numai nu clisee turistice: cum se spune, notiunea de turist s-a demodat, a venit vremea calatorilor.
     
    BUSINESS Magazin a discutat in exclusivitate cu cativa dintre ghizii “insider” ai marilor orase – o afacere care-i vizeaza pe cei atrasi de locurile ignorate de destinatiile clasice. Toti spun ca astfel de afaceri sunt rezistente la criza si ca numarul turistilor din orase ca Londra sau Paris nu va scadea semnificativ.
     
    David Tucker este proprietarul London Walks, cea mai veche companie de trasee urbane din lume. Fondata in anii ’60 de un australian, Keith Baverstock, satul de banalitatea traseelor turistice din Londra, London Walks a fost preluata de Tucker in 1990. “Detin un doctorat in Charles Dickens la University of London, am predat cativa ani si apoi am fost editor de stiri la Worldwide Television News pentru aproape 20 de ani. La London Walks m-am alaturat ca ghid part-time in 1980 si apoi am preluat compania”, povesteste Tucker.
     
    Proprietarul London Walks spune ca, in cazul sau, clientii “nu sunt turistii, ci calatorii” – o diferenta subtila, dar semnificativa: “Cu alte cuvinte, cei ce vin la noi sunt independenti, spre deosebire de tipul care calatoreste cu autocarul. Iar independentii vin pe tot parcursul anului. In plus, sunt foarte multi localnici care participa la tururi, aproximativ 40% din total”. London Walks se lauda cu peste 400 de tururi diferite, inclusiv la Oxford, Stonehenge, Cambrige sau Bath. Iar zonele si domeniile incluse sunt la fel de diferite. “Organizam orice, de la turul la Old Hampstead Village (o zona rezidentiala faimoasa pentru viata artistica, dar si pentru vilele luxoase, n.red.), traseul puburilor, traseul fantomelor, tururi ale muzeelor si galeriilor si pana la Londra subterana. Si intotdeauna adaugam tururi noi. Unul dintre scopurile noastre este sa reflectam pluralitatea orasului, sa facem dreptate atat bogatiilor istorice, cat si celor contemporane”, spune proprietarul, care subliniaza ca turul cel mai bine vandut este cel care ii duce pe calatori pe urmele lui Jack Spintecatorul. Pretul porneste de la 7 lire si difera in functie de locurile alese si durata.
     
    “Aproximativ 250.000 de oameni participa in fiecare an la London Walks. Iar afacerea nu a fost afectata de criza datorita pretului accesibil care este rezistent la recesiune”, declara David Tucker.
     
    London Walks are 75 de colaboratori care provin din toata lumea (Irlanda, Scotia, Statele Unite, Canada, China, Ungaria). “Toti ghizii sunt pasionati de Londra, sunt foarte conectati la evenimente si au hobby-uri dintre cele mai variate. De exemplu, unul dintre cei mai buni ghizi este o actrita pasionata de fizica atomica.” Tucker spune ca exista chiar un grup numit FOLW (de la Friends of London Walks), care il tine la curent cu ceea ce este nou. “Functioneaza la fel ca o sursa pentru un jurnalist”, conchide Tucker.
     
    Dincoace de Canalul Manecii, unul dintre cele mai populare tururi din Paris, care prezinta orasul secret, este cel organizat de Heather Stimmler-Hall din 2004. Heather, nascuta in Philadelphia, a ajuns la Paris in ultimul an de facultate pentru a studia si a lucrat ca jurnalist de turism pentru editia digitala a revistei Elle din Paris. “Am renuntat pentru ca simteam ca pierdeam contactul cu adevaratii calatori. Initial organizam tururi pentru o companie importanta, dar nu-mi placea sa ghidez grupuri mari, asa ca am pus bazele companiei proprii prin care pot organiza tururi private.”
     
    Heather spune ca in Paris piata tururilor “insider” este foarte aglomerata: “Sunt mii de companii care organizeaza orice tur iti poti inchipui, dar in acelasi timp sunt foarte multi turisti cu gusturi diferite. Aproape toti clientii mei sunt americani si canadieni, de obicei turisti care au vizitat Parisul de mai multe ori si care cauta experiente noi”.

    Aflati in continuare ce puteti vizita in marile orase europene

     

  • Avocatii, dincolo de imobiliare

     

    Dupa ce piata avocaturii de business din Romania a cunoscut un adevarat boom in ultimii patru-cinci ani, cu cresteri anuale de 30%-50%, pana la o valoare estimata la 250 de milioane de euro, actualele perspective de dezvoltare depind de cateva arii de expertiza putin bagate in seama, in conditiile in care profiturile adevarate erau obtinute din real estate, un segment vedeta secat astazi de lichiditati si blocat de prabusirea preturilor. Fara principalul lor “motor de facturare”, marile case de avocatura trebuie sa reactioneze foarte rapid la semnalele pietei: daca litigiile, dreptul muncii sau achizitiile publice cresc, atunci asta trebuie sa ofere si firmele.
     
    Chiar si asa, cu prioritatea imediata pe dezvoltarea noilor practici, unde exista o cerere de servicii in crestere, casele de avocatura privesc timid spre segmentul imobiliar, in asteptarea semnalelor pozitive ale unei eventuale reveniri timpurii.
     
    Florian Nitu, managing partner al Popovici Nitu & Asociatii, spune ca afacerile imobiliare opereaza o corectie fireasca, ce va duce la profesionalizarea si institutionalizarea pietei. “Sigur ca poate pentru cateva luni sau chiar un an viteza de circulatie a fondurilor va fi foarte redusa, dar vor fi si in continuare proiecte interesante, iar profesionistii din real estate vor castiga din asta.”
     
    Pana la jumatatea lui 2008, imobiliarele reprezentau chiar si 30% din afacerile unor case de avocatura locale. Acum, cele mai multe firme trebuie sa umple locul lasat descoperit de putinele tranzactii sau finantari de proiecte imobiliare cu practici aflate, nu demult, departe de lumina reflectoarelor – adica exact acolo unde se muta azi proiectele de real estate.
     
    Explicatia oferita de Florian Nitu este simpla: “daca ne uitam strict la volume, activitatea noastra in zona de real estate a crescut semnificativ in ultimele luni, insa vizeaza proiecte fara o prea mare vizibilitate. Achizitia de active sau portofolii, dar si dezvoltarile de proiecte au fost mereu pe primele pagini. Insa despre renegocierea contractelor, restructurarea datoriei sau chiar inchiderea unor proiecte clientii nu sunt la fel de deschisi sa vorbeasca”. Deci dosare pe real estate mai exista, pentru unele firme, insa nu sunt atat de “fericite” pentru client sau economie.
     
    Si aici parerile sunt impartite. Gabriel Biris, managing partner al casei Biris Goran, spune ca piata imobiliara, in ansamblul ei, este foarte serios afectata de criza financiara. “Problema nu este atat scaderea preturilor, ci mai ales lipsa acuta a finantarilor. Pentru ca piata sa inceapa sa se miste este necesara atat o crestere a lichiditatii in piata, cat si o reasezare a preturilor proprietatilor, ce ar face posibila finantarea.”
     
    De asemenea, el subliniaza si o noua tendinta in tranzactiile imobiliare. “Daca pana acum investitorul achizitiona tere­nul si il dezvolta, acum asistam la din ce in ce mai multe asocieri intre proprietarii de teren si dezvoltatori cu experienta si cu capital. Acest lucru se intampla in principal pentru ca bancile nu mai finanteaza in acest moment achizitia de terenuri si solicita fonduri proprii consistente la finantarea constructiei.”
     
    Nu este un secret pentru nimeni ca in piata sunt in derulare foarte putine tranzactii imobiliare, dar dificultatea nu vine doar din volum. Asa cum observa Razvan Gheorghiu-Testa, partener coordonator al departamentului de real estate al Tuca Zbarcea & Asociatii, “exista proiecte aflate in lucru, dar durata de finalizare s-a modificat simtitor: se negociaza mai intens, cumparatorii au devenit mai exigenti si se pun tot mai multe conditii”.
     
    Un prim pas pentru deblocarea pietei il reprezinta asigurarea accesului la finantare, atat al populatiei, cat si al investitorilor si dezvoltatorilor imobiliari. Insa in cazul ultimilor, spune Gheorghiu-Testa, pot exista mai multe probleme. “Spre exemplu, avand in vedere ca deciziile privind anularea sau punerea in asteptare a investitiilor din regiune au fost luate la nivel de board, momentul la care se va da unda verde proiectelor din Romania depinde in mod direct de evolutia pietei la nivel macro. Iar aici s-ar putea sa mai avem de asteptat.” Cat? Nimeni nu stie. Dar mai sunt si alti factori decisivi pentru reluarea tranzactiilor, iar acestia sunt factori interni. In primul rand, “pretul corect”: in conditiile in care nu se va gasi un pret de echilibru si se vor cauta si in continuare profituri imediate, apare o alta problema. Altfel spus, cand vanzatorul va intelege ca valoarea reala din momentul acesta este cu 30% mai mica decat anul trecut, dar suma obtinuta ii va permite sa cumpere alta proprietate, sau sa faca alta investitie, si ea mai ieftina cu 30%, piata are sanse de dezghetare.

    Aflati in continuare cum se va resimti impactul crizei asupra afacerilor firmelor locale de avocatura

     

  • Premiera in imobiliare: Colliers a scazut in 2008

    Colliers International a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 17,65 milioane de euro (65 milioane de lei), in scadere de la 21,7 mil. euro in 2007. Initial, reprezentantii companiei au declarat la inceputul anului trecut ca tintesc o crestere de pana la aproximativ 29 mil. euro.

     

    "In ciuda unui an foarte greu si a dificultatilor de finantare care au afectat piata imobiliara, ma bucur ca am reusit sa incheiem anul cu rezultate foarte bune si mai mult de jumatate dintre departamente au simtit o crestere. Criza financiara globala a afectat in primul rand pietele de vanzari – rezidential, terenuri si investitii – care in 2008 au avut scaderi substantiale, in timp ce pietele de inchirieri, unde companiile gandesc strategic si pe termen lung au avut in continuare o tendinta ascendenta", a declarat Bogdan Georgescu, managing partner in cadrul Colliers International.

     

    Ponderea cea mai mare din venituri a detinut-o divizia de inchirieri spatii de birouri, care si-a consolidat pozitia de lider de piata si in 2008, atingand o cota de piata de 50% la nivelul capitalei. Cea mai mare crestere a fost inregistrata in divizia de evaluari, care a consemnat venituri cu 50% mai mari decat in 2007, urmata indeaproape de departamentul de inchirieri centre comerciale, care si-a crescut incasarile cu 31% fata de anul precedent.

     

    Cea mai mare crestere a fost inregistrata in divizia de evaluari, care a consemnat venituri cu 50% mai mari decat in 2007, urmata indeaproape de departamentul de inchirieri centre comerciale, care si-a crescut incasarile cu 31% fata de anul precedent. Cresteri semnificative au inregistrat si diviziile de inchirieri spatii industriale, consultanta si cea de inchirieri spatii de birouri.

     

    "Cred ca solutia iesirii din criza nu consta doar in reducerea costurilor, ci mai ales in intelegerea fenomenelor si oportunitatilor reale din economie. De aceea, in 2009 vom continua sa investim in educatie si dezvoltarea profesionala a tuturor oamenilor din cadrul firmei, astfel incat sa reusim sa ne consolidam pozitia de lider al pietei de consultanta imobiliara din Romania", a mai declarat Bogdan Georgescu.

     

    Colliers International este cea mai mare companie de profil de pe plan local, dupa rezultatele financiare din 2007, fiind urmata de CB Richard Ellis Eurisko, care a incheiat acelasi an cu o cifra de afaceri de 14,3 milioane de euro. Podiumul a fost completat de catre Cushman & Wakefield Activ Consulting, care a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 4,5 milioane de euro.
     

  • Whiteland a intrat pe BTL

    Whiteland BTL Services a inceput sa functioneze din luna noiembrie 2008, iar pana la sfarsitul anului 2008 a gestionat cateva campanii publicitare la nivel national pentru partenerii grupului.

    "In conditiile de piata actuale, previzionam o dezvoltare mai ampla a sectorului BTL si a publicitatii neconventionale. Avand in vedere aceasta situatie, pentru 2009 estimam o cifra de afaceri de circa 1,3 mil EURO”, a declarat Maria Martinas, Client Services.

    Conducerea companiei estimeaza pentru acest an un numar de 20 de angajati permanenti , care vor coordona activitatea agentiei la nivel national si cateva sute de angajati pe perioada determinata.
     

  • Ursus a preluat 71% din Bere Azuga

    “Ne bucuram ca putem adauga in portofoliul Ursus Breweries una dintre cele mai renumite marci romanesti. Este o responsabilitate pentru noi sa pastram traditia romaneasca a acestei marci si o oportunitate in acelasi timp sa ii construim un profil si o vizibilitate la nivel national”, a declarat Stephan Maria Weber, presedintele Ursus.

    Bere Azuga este listata la Bursa de Valori Bucuresti si avea o valoare de piata, in ultima zi de tranzactionare, anterioara acestei comunicari, de 9,3 milioane de euro, la o valoare per actiune de 1,73 euro. Valoarea activelor brute achizitionate este de 24,8 milioane de euro, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei.

    Principalii jucatori de pe piata berii sunt Ursus, URBB, Heineken si InBev. Cititi aici mai multe detalii despre piata berii din Romania.

     

  • Producatorul Tuborg amana o parte din investitii

    URBB va mentine insa o investitie de sapte milioane de euro directionata catre imbunatatiri de ordin tehnologic si logistic. Investitia va fi suportata integral din resursele proprii ale companiei. Potrivit lui Shachar Shaine, presedintele URBB&Carlsrom Beverage, compania a renuntat, din cauza actualelor conditii de piata, la mai multe investitii, printre care si o noua fabrica langa Bucuresti.

    "Nu ne grabim, deocamdata capacitatea de productie pe care o avem este suficienta pentru urmatorii 2-3 ani", a declarat presedintele companiei. Anul trecut, compania a dublat capacitatea de productie pentru bere, la 2,1 milioane de hectolitri.

    In 2008, potrivit datelor oferite de companie, URBB a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri cu 18% (in lei) si o crestere volumica de 12%. Valorile includ atat vanzarile de bere (cu o pondere de 85% din cifra de afaceri), cat si cele de bauturi racoritoare.

     

    URBB are in portofoliu, pe langa marcile de bere (Tuborg, Carlsberg, Skol, Guiness, Kilkenny) si bauturile racoritoare Orangina si Granini. In 2007, compania a avut o cifra de afaceri de aproximativ 102 milioane de euro.

    Pentru 2009, Shaine estimeaza o crestere de 9% pe segmentul de bere si de 37% pe cel al bauturilor racoritoare, in conditiile unei cresteri a ponderii bauturilor racoritoare la 20% din cifra de afaceri.

    Anul trecut, URBB detinea o cota de piata de aproximativ 9% din piata berii, concurand cu alti trei mari giganti internationali: Heineken Romania, InBev Romania si Ursus Breweries.

    Cititi pe www.businessmagazin.ro o analiza despre piata berii din Romania
     

  • Pariuri gresite pe imobiliare

    Acum doi ani, imediat dupa ce a incasat banii pe cele 75% din actiunile Domo vandute catre fondul de investitii Equest, Lorand Szarvadi a cheltuit o buna parte din bani pe un teren de 100 de hectare in nord-vestul Capitalei.

    Planurile pentru acel teren au fost de la bun inceput foarte ambitioase. Lorand Szarvadi, CEO al retailerului de electronice, cumparase terenul impreuna cu partenerul sau de afaceri Ferenc Hegedus, pentru 25 de milioane de euro, din care Szarvadi a avut o contributie de peste 95%, potrivit estimarilor din piata. Familiile Szarvadi si Hegedus, care detinusera circa trei sferturi din companie, aveau in cont atunci aproximativ 42 de milioane de euro, aferente celor 50% vandute – restul de 25% din actiuni apartineau fondurilor de investitii Westerham si RAEF, o a doua transa a tranzactiei, de 12,5 milioane de euro, fiind platita de Equest dupa cateva luni.
     
     Suma platita pe terenul de 100 de hectare era impresionanta, dar planul lui Szarvadi o justifica: seful Domo voia sa con­struiasca un mini-orasel, cu 1.000 de apar­tamente si 1.000 de vile. “Cand iei decizia sa bagi aproape toti banii intr-un teren, o faci cu o oarecare teama, pentru ca este un risc enorm. Pe noi ne-a furat cresterea exploziva a pietei imobiliare, care nu prea lasa loc de esecuri pe atunci”, declara acum Szarvadi, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.
     
    Omul de afaceri explica in urma cu aproape un an decizia de a paria aproape totul pe o singura investitie prin faptul ca nu avea timp sa se ocupe de proiecte mici si ca trebuia sa profite de sansa momentului. “Eram constient ca este un proiect pe termen lung, dar la cum se aratau perspectivele atunci, proiectul merita tot efortul”, spune Szarvadi, care planuia sa ia un credit de 350-400 de milioane de euro pentru constructii si sa atraga in parteneriat un dezvoltator rezidential, in schimbul unui pachet minoritar in aceasta afacere.
     
    Planurile sale au ramas insa doar pe hartie. Piata imobiliara incepuse sa dea semne de regres inca din al doilea trimestru al anului trecut, cu stagnari ale preturilor la apartamentele vechi si un volum de tranzactii de investitii mai mic decat in 2007, iar a doua jumatate a lui 2008 a adus tot ce putea fi mai rau: s-a inchis robinetul creditarii, atat pentru majoritatea dezvoltatorilor, cat si pentru doritorii de locuinte. Iar seful Domo nu a putut face altceva decat sa priveasca neputincios cum valoarea terenului sau scade, iar perspectivele de a incepe proiectul rezidential se diminueaza pe zi ce trece.
     
    Szarvadi n-a renuntat insa prea usor la proiect, a dus discutii cu arhitecti si dezvoltatori ca sa puna la punct un plan de actiune, insa in decembrie a fost nevoit sa suspende intregul proiect – cel putin deocamdata -, iar banii lui au ramas blocati. “Nici nu vreau sa ma mai gandesc vreodata la investitii imobiliare”, spune acum omul de afaceri, care nu vede pentru moment o solutie de a-si valorifica investitia in teren.
     
    Experienta lui Lorand Szarvadi nu este nici pe departe singulara, tinzand sa devina reprezentativa pentru o intreaga categorie de oameni de afaceri care si-au investit in sectorul imobiliar sumele obtinute din dezvoltarea unor afaceri din varii domenii, de la IT&C, finante-banci si comert pana la sectorul adiacent al constructiilor. Manati de randamentele exceptionale ale pietei imobiliare si de usurinta cu care acestea se puteau obtine, oamenii de afaceri au inceput sa-si plaseze fondurile si in piata imobiliara, devenita o alternativa mai atractiva decat multe altele, inclusiv fata de piata de capital.
     
    Segmentul terenurilor a reprezentat cea mai la indemana alegere datorita cresterilor sustinute de pret, care i-au impins pe multi sa aleaga calea dezvoltarilor de proiecte imo­­biliare. Preturile ajunsera deja prea mari pentru a putea permite revanzarea cu profit a terenurilor, iar dezvoltarea unui proiect, desi mult mai dificila, ar fi urmat sa aduca un profit mult mai consistent. “Este clar ca aceia care au intrat pe piata imobiliara la finalul anului 2007 – inceputul anului 2008 au facut-o in punctul maxim al preturilor platite”, spune Gabriel Biris, partener al casei de avocatura Biris Goran, care a reprezentat o serie intreaga de investitori imobiliari.
     
    Prea tarziu este formula pe care o foloseste si omul de afaceri iesean Gabriel Mardarasevici cand vine vorba de investitiile sale in real estate. Cunoscut in special pentru vanzarea in 2005 a companiei de solutii si servicii IT Radix catre americanii de la Ness Technologies, pentru o suma estimata la sapte milioane de euro, Mardarasevici poate fi considerat unul dintre antreprenorii romani care nu au iesit prea castigati din pariul imobiliar. “Am pornit investitiile in imobiliare pentru ca era la moda si pentru ca toata lumea se indrepta catre acest domeniu, avand castiguri frumoase”, spune omul de afaceri, actualmente acting chairman al Ness Technologies.

  • Internet pentru gulere albe

     

    “Inca nu ai cont pe LinkedIn?”, ma intreba surprinsa o cunostinta, nu cu multa vreme in urma. “Trebuie neaparat sa-ti faci. Eu deja am peste 250 de contacte acolo si asa mi-am gasit noul job.” Pe paginile retelei sociale americane, care numara acum peste 34 de milioane de utilizatori din toata lumea, au cont probabil si cateva mii sau poate zeci de mii de romani. Pentru ei, site-uri de genul LinkedIn sau Xing reprezinta un fel de Hi5 profesionist, unde profilul de utilizator este de fapt CV-ul si unde pot gasi detalii despre oamenii cu care lucreaza sau cu care vor sa intre in contact. Singurul dezavantaj, pentru unii, ar fi lipsa localizarii si a continutului in limba romana.
     
    “Noi am plecat la drum pornind tocmai de la ideea de a face un LinkedIn romanesc”, declara Dragos Birlea, unul dintre cofondatorii site-ului de continut video Trilulilu, referindu-se la reteaua online Tetatet.ro, lansata saptamana trecuta. In formula antreprenorilor care s-au decis sa concureze LinkedIn intra firma de consultanta Birlea, Colceriu & Asociatii, cu 45% din Tetatet, Rares Dragan (14%), Andrei Dunca, Adrian Sabau si Agora Human Resources, cu 10% fiecare, Bogdan Colceriu si Levente Szekeres (cate 5%) si Vlad Igrisan (1%).
    Pe scurt, a fost nevoie de zece oameni, de o investitie initiala relativ mica, de cateva mii de euro, si aproape un an de munca pentru infiintarea Tetatet. “De concept ne-am apucat in martie anul trecut, iar din aprilie lucram la partea tehnica”, lamureste Birlea. Neoficial, reteaua a fost lansata in octombrie, insa a functionat in ultimele luni in varianta “private beta”, putand fi accesata de un numar limitat de utilizatori.
     
    In povestea retelei sociale, LinkedIn isi are locul nu numai pentru ca a fost un termen de comparatie, dar si pentru ca in acest an de dezvoltare a Tetatet, pe LinkedIn au aparut anumite functionalitati noi pe care le pregatea si reteaua autohtona si pe care miza aceasta din urma pentru a se diferentia. Nu inseamna insa ca Tetatet spera ca romanii vor renunta la retelele internationale si se vor multa pe una locala, ci ca le vor folosi in paralel pe amandoua. “Este prea devreme sa ne aruncam la estimari legate de numarul de membri sau cu privire la veniturile pe care le-am putea avea odata ce vom pune la punct si modelul de business”, spune Birlea.
     
    Nu la fel de rezervati in estimari sunt proprietarii iKonect, retea lansata de publisherul Rockmedia Network, detinut de omul de afaceri Rachad El Jisr, pe o platforma online dezvoltata impreuna cu agentia interactiva MB Dragan. “10.000 de utilizatori pana in martie, 50.000 pana in iulie si 100.000 la final de an”, afirma Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate. Bazata tot pe modelul LinkedIn, reteaua iKonect, care va necesita pana la sfarsitul lui 2009 o investitie de 200.000 de euro, spera sa se diferentieze prin conceptul de exclusivitate – reteaua functioneaza pe baza de invitatie, model urmat de Gmail, serviciul de e-mail al Google. Initial au fost trimise 99 de invitatii, fiecare dintre acesti utilizatori avand la randul sau o serie de invitatii pe care sa le poata da mai departe. “iKonect are caracter local, ceea ce inseamna conexiuni mai relevante si, in final, o comunitate mai relevanta. Functionalitatile actuale sunt insa doar varful aisbergului”, sustine Jisr, anuntand ca planul ar fi ca in cadrul retelei sa poata fi create mini-comunitati in functie de anumite criterii, precum orasele de provenienta sau domeniile de activitate ale utilizatorilor.
     
    “Lipsa unor retele sociale autohtone in internetul romanesc s-a simtit, dar va fi foarte greu pentru aceste retele in competitia cu cele internationale, deja consacrate in Romania”, considera Vlad Stan, fondatorul Seed Money, un soi de fond de investitii dedicat in exclusivitate afacerilor online romanesti. Stan nu exclude insa retelele sociale din randul proiectelor in care s-ar putea implica: “In aceste conditii au mare nevoie de viziune si de elemente prin care sa se diferentieze”.
     
    Ovidiu Negrean, fondatorul retelei Lucrez.in/IT, a pariat pe specializarea site-ului pe domeniul IT, incercand astfel sa faca legatura profesionala intre programatori si companiile aflate in cautare de oameni pentru departamentele de IT. “Cand am decis sa pornesc acest proiect, in octombrie anul trecut, in .ro nu exista nicio retea sociala de business romanesc. Intre timp, aproape concomitent au aparut trei si stiu alte doua care urmeaza sa fie lansate”, comenteaza Negrean. Din punctul lui de vedere insa, avand in vedere orientarea retelelor, competitia se va da mai mult intre Tetatet si iKonect, Lucrez.in/IT fiind asigurata intr-o anumita masura prin faptul ca specialistii IT care folosesc retele sociale vor fi cu siguranta interesati sa intre in comunitate.
     
    “Poate ca, la vederea competitiei din ce in ce mai mari, celelalte doua retele, care ar trebui sa se lanseze, ar putea renunta la idee”, spune Negrean. Dimpotriva, cei mai multi cunoscatori ai domeniului cred ca loc pentru retele de socializare autohtone e destul in online-ul romanesc. “Segmentul a ramas multa vreme slab acoperit, dar sansele de reusita ale noilor competitori depind acum de strategia pe care o vor urma”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv. Cel mai bun exemplu al lui Nicoara ca poti castiga o piata neacoperita local, dar dominata de un serviciu international, este Trilulilu, care a reusit sa se impuna in ciuda popularitatii YouTube. Inclusiv MediaPro Interactiv a atacat recent un teritoriu nou, cel al motoarelor de cautare pe internet, desi Okidoki.ro ramane deocamdata un purice pe langa elefantul Google.

     

  • Cegedim, afaceri de 4,9 mil. euro in 2008

    Majorarea s-a produs pe fondul sporirii numarului de clienti cu 14%, pana la 80, si pe al diversificarii portofoliului de produse si servicii. In sectorul in care activeaza, compania detine o cota de piata de 80%, principalul competitor fiind IMS Health.

     

    Pentru 2009, principalul obiectiv al companiei „va ramane canalizarea eforturilor pentru sustinerea nevoilor si cererilor clientilor, in conditiile mentinerii si cresterii calitatii, concomitent cu mentinerea sau scaderea costurilor, profitabilitatea operatiunilor neputand fi neglijata”, au precizat reprezentantii acesteia. De asemenea, compania estimeaza cresterea numarului de angajati la peste 70 de persoane.

     

    Cititi aici intrebarile esentiale pentru industria farma in 2009, dar si o retrospectiva a anului 2008.