BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Pariuri gresite pe imobiliare

    Acum doi ani, imediat dupa ce a incasat banii pe cele 75% din actiunile Domo vandute catre fondul de investitii Equest, Lorand Szarvadi a cheltuit o buna parte din bani pe un teren de 100 de hectare in nord-vestul Capitalei.

    Planurile pentru acel teren au fost de la bun inceput foarte ambitioase. Lorand Szarvadi, CEO al retailerului de electronice, cumparase terenul impreuna cu partenerul sau de afaceri Ferenc Hegedus, pentru 25 de milioane de euro, din care Szarvadi a avut o contributie de peste 95%, potrivit estimarilor din piata. Familiile Szarvadi si Hegedus, care detinusera circa trei sferturi din companie, aveau in cont atunci aproximativ 42 de milioane de euro, aferente celor 50% vandute – restul de 25% din actiuni apartineau fondurilor de investitii Westerham si RAEF, o a doua transa a tranzactiei, de 12,5 milioane de euro, fiind platita de Equest dupa cateva luni.
     
     Suma platita pe terenul de 100 de hectare era impresionanta, dar planul lui Szarvadi o justifica: seful Domo voia sa con­struiasca un mini-orasel, cu 1.000 de apar­tamente si 1.000 de vile. “Cand iei decizia sa bagi aproape toti banii intr-un teren, o faci cu o oarecare teama, pentru ca este un risc enorm. Pe noi ne-a furat cresterea exploziva a pietei imobiliare, care nu prea lasa loc de esecuri pe atunci”, declara acum Szarvadi, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.
     
    Omul de afaceri explica in urma cu aproape un an decizia de a paria aproape totul pe o singura investitie prin faptul ca nu avea timp sa se ocupe de proiecte mici si ca trebuia sa profite de sansa momentului. “Eram constient ca este un proiect pe termen lung, dar la cum se aratau perspectivele atunci, proiectul merita tot efortul”, spune Szarvadi, care planuia sa ia un credit de 350-400 de milioane de euro pentru constructii si sa atraga in parteneriat un dezvoltator rezidential, in schimbul unui pachet minoritar in aceasta afacere.
     
    Planurile sale au ramas insa doar pe hartie. Piata imobiliara incepuse sa dea semne de regres inca din al doilea trimestru al anului trecut, cu stagnari ale preturilor la apartamentele vechi si un volum de tranzactii de investitii mai mic decat in 2007, iar a doua jumatate a lui 2008 a adus tot ce putea fi mai rau: s-a inchis robinetul creditarii, atat pentru majoritatea dezvoltatorilor, cat si pentru doritorii de locuinte. Iar seful Domo nu a putut face altceva decat sa priveasca neputincios cum valoarea terenului sau scade, iar perspectivele de a incepe proiectul rezidential se diminueaza pe zi ce trece.
     
    Szarvadi n-a renuntat insa prea usor la proiect, a dus discutii cu arhitecti si dezvoltatori ca sa puna la punct un plan de actiune, insa in decembrie a fost nevoit sa suspende intregul proiect – cel putin deocamdata -, iar banii lui au ramas blocati. “Nici nu vreau sa ma mai gandesc vreodata la investitii imobiliare”, spune acum omul de afaceri, care nu vede pentru moment o solutie de a-si valorifica investitia in teren.
     
    Experienta lui Lorand Szarvadi nu este nici pe departe singulara, tinzand sa devina reprezentativa pentru o intreaga categorie de oameni de afaceri care si-au investit in sectorul imobiliar sumele obtinute din dezvoltarea unor afaceri din varii domenii, de la IT&C, finante-banci si comert pana la sectorul adiacent al constructiilor. Manati de randamentele exceptionale ale pietei imobiliare si de usurinta cu care acestea se puteau obtine, oamenii de afaceri au inceput sa-si plaseze fondurile si in piata imobiliara, devenita o alternativa mai atractiva decat multe altele, inclusiv fata de piata de capital.
     
    Segmentul terenurilor a reprezentat cea mai la indemana alegere datorita cresterilor sustinute de pret, care i-au impins pe multi sa aleaga calea dezvoltarilor de proiecte imo­­biliare. Preturile ajunsera deja prea mari pentru a putea permite revanzarea cu profit a terenurilor, iar dezvoltarea unui proiect, desi mult mai dificila, ar fi urmat sa aduca un profit mult mai consistent. “Este clar ca aceia care au intrat pe piata imobiliara la finalul anului 2007 – inceputul anului 2008 au facut-o in punctul maxim al preturilor platite”, spune Gabriel Biris, partener al casei de avocatura Biris Goran, care a reprezentat o serie intreaga de investitori imobiliari.
     
    Prea tarziu este formula pe care o foloseste si omul de afaceri iesean Gabriel Mardarasevici cand vine vorba de investitiile sale in real estate. Cunoscut in special pentru vanzarea in 2005 a companiei de solutii si servicii IT Radix catre americanii de la Ness Technologies, pentru o suma estimata la sapte milioane de euro, Mardarasevici poate fi considerat unul dintre antreprenorii romani care nu au iesit prea castigati din pariul imobiliar. “Am pornit investitiile in imobiliare pentru ca era la moda si pentru ca toata lumea se indrepta catre acest domeniu, avand castiguri frumoase”, spune omul de afaceri, actualmente acting chairman al Ness Technologies.

  • Internet pentru gulere albe

     

    “Inca nu ai cont pe LinkedIn?”, ma intreba surprinsa o cunostinta, nu cu multa vreme in urma. “Trebuie neaparat sa-ti faci. Eu deja am peste 250 de contacte acolo si asa mi-am gasit noul job.” Pe paginile retelei sociale americane, care numara acum peste 34 de milioane de utilizatori din toata lumea, au cont probabil si cateva mii sau poate zeci de mii de romani. Pentru ei, site-uri de genul LinkedIn sau Xing reprezinta un fel de Hi5 profesionist, unde profilul de utilizator este de fapt CV-ul si unde pot gasi detalii despre oamenii cu care lucreaza sau cu care vor sa intre in contact. Singurul dezavantaj, pentru unii, ar fi lipsa localizarii si a continutului in limba romana.
     
    “Noi am plecat la drum pornind tocmai de la ideea de a face un LinkedIn romanesc”, declara Dragos Birlea, unul dintre cofondatorii site-ului de continut video Trilulilu, referindu-se la reteaua online Tetatet.ro, lansata saptamana trecuta. In formula antreprenorilor care s-au decis sa concureze LinkedIn intra firma de consultanta Birlea, Colceriu & Asociatii, cu 45% din Tetatet, Rares Dragan (14%), Andrei Dunca, Adrian Sabau si Agora Human Resources, cu 10% fiecare, Bogdan Colceriu si Levente Szekeres (cate 5%) si Vlad Igrisan (1%).
    Pe scurt, a fost nevoie de zece oameni, de o investitie initiala relativ mica, de cateva mii de euro, si aproape un an de munca pentru infiintarea Tetatet. “De concept ne-am apucat in martie anul trecut, iar din aprilie lucram la partea tehnica”, lamureste Birlea. Neoficial, reteaua a fost lansata in octombrie, insa a functionat in ultimele luni in varianta “private beta”, putand fi accesata de un numar limitat de utilizatori.
     
    In povestea retelei sociale, LinkedIn isi are locul nu numai pentru ca a fost un termen de comparatie, dar si pentru ca in acest an de dezvoltare a Tetatet, pe LinkedIn au aparut anumite functionalitati noi pe care le pregatea si reteaua autohtona si pe care miza aceasta din urma pentru a se diferentia. Nu inseamna insa ca Tetatet spera ca romanii vor renunta la retelele internationale si se vor multa pe una locala, ci ca le vor folosi in paralel pe amandoua. “Este prea devreme sa ne aruncam la estimari legate de numarul de membri sau cu privire la veniturile pe care le-am putea avea odata ce vom pune la punct si modelul de business”, spune Birlea.
     
    Nu la fel de rezervati in estimari sunt proprietarii iKonect, retea lansata de publisherul Rockmedia Network, detinut de omul de afaceri Rachad El Jisr, pe o platforma online dezvoltata impreuna cu agentia interactiva MB Dragan. “10.000 de utilizatori pana in martie, 50.000 pana in iulie si 100.000 la final de an”, afirma Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate. Bazata tot pe modelul LinkedIn, reteaua iKonect, care va necesita pana la sfarsitul lui 2009 o investitie de 200.000 de euro, spera sa se diferentieze prin conceptul de exclusivitate – reteaua functioneaza pe baza de invitatie, model urmat de Gmail, serviciul de e-mail al Google. Initial au fost trimise 99 de invitatii, fiecare dintre acesti utilizatori avand la randul sau o serie de invitatii pe care sa le poata da mai departe. “iKonect are caracter local, ceea ce inseamna conexiuni mai relevante si, in final, o comunitate mai relevanta. Functionalitatile actuale sunt insa doar varful aisbergului”, sustine Jisr, anuntand ca planul ar fi ca in cadrul retelei sa poata fi create mini-comunitati in functie de anumite criterii, precum orasele de provenienta sau domeniile de activitate ale utilizatorilor.
     
    “Lipsa unor retele sociale autohtone in internetul romanesc s-a simtit, dar va fi foarte greu pentru aceste retele in competitia cu cele internationale, deja consacrate in Romania”, considera Vlad Stan, fondatorul Seed Money, un soi de fond de investitii dedicat in exclusivitate afacerilor online romanesti. Stan nu exclude insa retelele sociale din randul proiectelor in care s-ar putea implica: “In aceste conditii au mare nevoie de viziune si de elemente prin care sa se diferentieze”.
     
    Ovidiu Negrean, fondatorul retelei Lucrez.in/IT, a pariat pe specializarea site-ului pe domeniul IT, incercand astfel sa faca legatura profesionala intre programatori si companiile aflate in cautare de oameni pentru departamentele de IT. “Cand am decis sa pornesc acest proiect, in octombrie anul trecut, in .ro nu exista nicio retea sociala de business romanesc. Intre timp, aproape concomitent au aparut trei si stiu alte doua care urmeaza sa fie lansate”, comenteaza Negrean. Din punctul lui de vedere insa, avand in vedere orientarea retelelor, competitia se va da mai mult intre Tetatet si iKonect, Lucrez.in/IT fiind asigurata intr-o anumita masura prin faptul ca specialistii IT care folosesc retele sociale vor fi cu siguranta interesati sa intre in comunitate.
     
    “Poate ca, la vederea competitiei din ce in ce mai mari, celelalte doua retele, care ar trebui sa se lanseze, ar putea renunta la idee”, spune Negrean. Dimpotriva, cei mai multi cunoscatori ai domeniului cred ca loc pentru retele de socializare autohtone e destul in online-ul romanesc. “Segmentul a ramas multa vreme slab acoperit, dar sansele de reusita ale noilor competitori depind acum de strategia pe care o vor urma”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv. Cel mai bun exemplu al lui Nicoara ca poti castiga o piata neacoperita local, dar dominata de un serviciu international, este Trilulilu, care a reusit sa se impuna in ciuda popularitatii YouTube. Inclusiv MediaPro Interactiv a atacat recent un teritoriu nou, cel al motoarelor de cautare pe internet, desi Okidoki.ro ramane deocamdata un purice pe langa elefantul Google.

     

  • Cegedim, afaceri de 4,9 mil. euro in 2008

    Majorarea s-a produs pe fondul sporirii numarului de clienti cu 14%, pana la 80, si pe al diversificarii portofoliului de produse si servicii. In sectorul in care activeaza, compania detine o cota de piata de 80%, principalul competitor fiind IMS Health.

     

    Pentru 2009, principalul obiectiv al companiei „va ramane canalizarea eforturilor pentru sustinerea nevoilor si cererilor clientilor, in conditiile mentinerii si cresterii calitatii, concomitent cu mentinerea sau scaderea costurilor, profitabilitatea operatiunilor neputand fi neglijata”, au precizat reprezentantii acesteia. De asemenea, compania estimeaza cresterea numarului de angajati la peste 70 de persoane.

     

    Cititi aici intrebarile esentiale pentru industria farma in 2009, dar si o retrospectiva a anului 2008.
     

  • Pariu pe o lada de whisky

    “De anul acesta nu mai distribuim Heinz, pentru ca planurile noastre si ale lor de crestere nu s-au potrivit. Modelul de distributie asigurat de noi a fost bun pana acum, dar nu si de acum incolo, asa ca Heinz va merge la un distribuitor de produse alimentare”, spune Petru Berciu, cel care detine impreuna cu partenerul sau Ion Biris, compania de import si distributie BDG, ce are in portofoliu marcile Jack Daniel’s, Finlandia, Jägermeister, Cutty Sark, Metaxa sau Evian.

    Distributia brandului de ketchup i-a adus anul trecut lui Berciu incasari de circa 1,5 milioane de euro, iar diferenta pana la cele peste 26 de milioane de euro incasate in total in 2008 a venit in special de pe urma distributiei de bauturi alcoolice. Un factor care a contribuit masiv anul trecut la cresterea BDG a fost preluarea, la sfarsitul lui 2007, a gamei Remy Cointreau si Metaxa, distribuite anterior de firma Sollers PPD.

    Cu incasari de 2,5 milioane de euro, marca Metaxa a recuperat din distanta fata de principalul competitor, marca locala Alexandrion, chiar daca volumele vandute s-au situat sub estimarile initiale (30.000 de baxuri de 9 litri, in loc de 40.000). “Metaxa nu performa dupa asteptari din cauza strategiei de marketing a principalului competitor, care se pozitionase foarte bine pe tot ce inseamna valorile Metaxa”, explica Berciu.

    Pentru 2009, compania are in vedere investitii de circa 800.000 de euro in marketing pentru marca Metaxa. In ceea ce priveste whiskyul Cutty Sark, preluat tot in 2007, Berciu nu se declara multumit: “Piata este foarte aglomerata, iar pretul este usor mai mare fata de restul marcilor din aceasta categorie. Nu e un produs aflat pe val, iar cresterea a fost mai mica decat cresterea pietei”.

    Surpriza anului 2008 a fost insa Jägermeister – “un exemplu de ce poti face cu o strategie bine pusa la punct”. In 2008, BDG a investit 100.000 de euro in promovarea produsului, iar principalul obiectiv a fost popularizarea acestuia in randul consumatorilor, prin organizarea de samplinguri in tara. Jägermeister a inregistrat in 2008 o crestere a volumelor vandute de 250% fata de 2007. Evolutia a fost mai buna decat cea a principalului produs distribuit de BDG, whiskyul Jack Daniel’s, care a avut vanzari totale de 16 milioane de euro in 2008, reprezentand o crestere de peste 60%.

    Una peste alta, cresterea de 37% a companiei in 2008 n-a mai fost la fel de mare ca in anul precedent (in 2007, vanzarile au urcat cu circa 60%, la 19 milioane de euro), dar BDG si-a consolidat pozitia alaturi de principalii distribuitori de bauturi de import, respectiv Cristalex (care estima vanzari de 26 mil. euro pentru 2008), Pernod Ricard si Sollers PPD (care estima pentru 2008 afaceri de 30 de milioane de euro).

    Anul 2009 va fi dificil insa pentru importatorul Finlandia, care trebuie sa isi mentina cota de piata, in contextul in care principalul sau competitor, Pernod Ricard, cu afaceri de circa 30 de milioane de euro in 2008, a preluat recent distributia pentru vodca concurenta Absolut, un brand cu vanzari semnificative pe piata romaneasca. “Mergem in continuare cu businessul de fiecare zi, iar daca vom avea o crestere de 20-30%, voi fi foarte fericit”, afirma Berciu.

    Piata de bauturi din import, estimata la circa 100 de milioane de euro in 2008, a fost caracterizata in ultimii ani de schimbari majore in portofoliile principalilor companii. Dupa mutarile din martie 2006 atrase de tranzactia la nivel mondial intre Pernod Ricard si Allied Domecq, Cristalex, importatorul Teacher’s, si-a adaugat pe lista coniacul Courvoisier in martie 2007, renuntand in schimb la distributia Cointreau, care a fost preluat de catre Sollers PPD.

    In noiembrie insa, la jumatate de an dupa preluarea whiskyului Cutty Sark (distribuit anterior de Heinrig), BDG a castigat distributia Metaxa si a gamei Remy Cointreau (ambele din portofoliul Sollers), in urma unui parteneriat cu producatorul francez Remy Cointreau prin intermediul caruia a devenit unicul distribuitor al acestuia pe plan local. Nici Pernod Ricard nu s-a lasat mai prejos si a venit cu sampaniile Mumm si Perrier Jouet, iar la sfarsitul lui 2008 a preluat si distributia Absolut de la Cristalex.

    Cum va arata piata bauturilor alcoolice de import in 2009, un an care va sta sub semnul crizei? “Chiar daca e criza, lumea va continua sa bea”, spune franc actionarul BDG Import. “Noi trebuie sa determinam consumatorul sa cumpere de la noi.” Si pentru ca lupta pe cotele de piata se da la distribuitor, in teren, cum spune Berciu, atentia se va concentra anul acesta pe o noua strategie de key accounts, segmentul care reprezinta peste 30% din cifra de afaceri a companiei, ca si pe un control riguros al distributiei.

    Pana acum, BDG a cumparat trei companii de distributie in Bucuresti, Timisoara si Cluj, iar in urmatorii doi ani mai vrea sa angajeze oameni pentru merchandising si sa cumpere inca doi distribuitori. “Din cauza crizei, aceste companii se confrunta cu probleme de capital de lucru, de brand, de portofoliu; de aceea noi nu le dam bani, ci venim cu produse si termene de plata avantajoase – practic o investitie de circa 500.000 de euro-marfa”, explica el.

    Berciu spune ca nu resimte o tentativa de incetinire a cresterii ca urmare a crizei, dar atentia acordata incasarilor de la distribuitori a sporit: “N-am simtit diferente la vanzari, dar suntem mult mai atenti la distributia din tara, la incasari. Controlul distribuitorilor, cash-flow-ul este cel mai important, nu marja de profit. De aceea nu renegociem termenele de plata”.

    Cat despre scenariul pentru 2009, actionarul BDG crede ca efectele crizei se vor resimti cu adevarat abia din martie. “Fluctuatiile de curs sunt comparabile acum cu cele din 1999. Dar sa nu uitam ca in ultimii ani au fost castiguri suplimentare, provenite din diferentele de curs de la inceputul, respectiv sfarsitul anului”, comenteaza Berciu. Nu preconizeaza o anumita valoare pentru cursul euro in 2009, dar nu crede ca “guvernul va fi linistit”, iar aceasta va afecta cursul: “Daca nu exista suficienta incredere, cursul creste. Nici nu cred ca vom avea un guvern care sa inceapa treaba, dar sper sa ma insel. Cert este ca n-o sa ne plictisim”.

  • KFC, plus de 25% in 2008

    Potrivit reprezentantilor companiei, incasarile din 2007 au fost de 31,5 milioane de euro. Cresterea cifrei de afaceri cu 25% vine pe fondul extinderii retelei cu opt restaurante in 2008.

    KFC, o franciza a carei licenta este detinuta in tara noastra de compania US Foods Network (controlata de omul de afaceri Gabriel Popoviciu), numara in prezent 32 de restaurante in Romania. La sfarsitul acestei luni este programata o noua deschidere de restaurant in zona Garii de Nord din Bucuresti.

    Cititi aici mai multe despre strategia KFC in Romania.

     

  • Clinica Nefromed de 2 mil. euro la Botosani

    ,,Deschiderea acestui centru la Botosani face parte din strategia noastra de dezvoltare pe segmentul serviciilor de dializa […] la nivel national, astfel incat cat mai multi pacienti romani sa aiba acces la servicii medicale la standarde europene”, a declarat Anca Petca, presedinte al Euromedic Romania.

    Centrul deschis la Botosani este cea de-a cincea clinica a Nefromed, operatorul de servicii medicale detinand altele trei la Cluj-Napoca, Barlad, Alba-Iulia si Sibiu.

    Euromedic International este o companie olandeza, avandu-i ca actionari pe Merrill Lynch Global Private Equity, Ares Life Sciences si Montagu. Compania opereaza 181 de centre de diagnostic si dializa in 15 tari europene. In Romania, Euromedic are sapte centre de diagnostic imagistic la Arad, Constanta, Petrosani, Fundeni, Bucuresti, Medgidia, Pascani si Iasi.
     

  • Cum arata criza pe ecrane

    Aproximativ 61% din bugetele de promovare ale companiilor sunt directionate, in mod traditional, catre televiziuni. Restul de 40 de procente urmeaza sa fie impartit intre publicatii scrise, internet, radio, panotaj si alte metode de promovare. Este o situatie care a permis televiziunilor sa stea in fiecare an linistite: nu ramaneau cu spatiu nevandut, tarifele pe care le percepeau cresteau cu aproape 40% de la an la an, iar solicitarile erau mereu peste disponibilul pe care il aveau. Regandirea si recalcularea bugetelor de publicitate au inceput acum sa spulbere acest sentiment de liniste.

    “Au fost ani cand televiziunile primeau comenzi de 150% fata de disponibilul pe care il aveau. Acum, mesajul catre noi este dati-ne clienti, avem spatiu”, afirma Carmen Lixandru, general manager al agentiei de media buying Mediacom. A fost, spune Lixandru, primul semnal ca lucrurile incep sa se schimbe si ca televiziunile intra in goana dupa clienti. Cu toate acestea, ierarhia celor mai utilizate mijloace de promovare la care vor apela clientii va ramane aceeasi pentru inca mult timp de acum incolo.

    In continuare, televiziunea va avea cel mai puternic impact si va atinge cel mai mare numar de utilizatori, in schimbul celui mai mic pret. Radioul, internetul si outdoorul intra, in schimb, intr-o discutie diferita, iar previziunile pe care le fac oamenii care se ocupa de achizitii de spatiu media sunt destul de sumbre. Cu alte cuvinte, cine va reusi sa se mentina pe linia de plutire, fara sa spere la cresteri in 2009, poate sa se declare fericit.

    Reducerile de bugete vor afecta mediile mai sus mentionate mai mult decat in cazul televiziunilor, tocmai pentru ca nici pana acum nu atrageau investitii la fel de mari. O alta problema ar putea fi aceea ca multi dintre clientii care nu comunicau agresiv pe TV, ci mai degraba pe internet si in outdoor sunt si cei mai afectati de criza (companiile din auto si retail). Drept urmare, este de asteptat ca acestia sa nu mai genereze veniturile pe care le realizau in urma cu un an sau doi sau chiar sa dispara din randul clientilor. Pentru outdoor, de exemplu, criza din domeniul imobiliar este o lovitura extrem de puternica. “Acum patru luni, Bucurestiul era impanzit cu reclame pentru real estate. Acum nu vor mai fi. Stiu clienti care si-au stopat proiectele, deci nu mai au ce sa anunte”, comenteaza Lixandru.

    Cea mai mare problema consta insa in faptul ca mai toate companiile se afl a intr-o perioada de deriva, in care orice investitie este foarte atent analizata, iar calea cea mai buna este calea cea mai sigura, astfel incat mediile adiacente de promovare sunt lasate in plan secund. Strategia care prezinta cel mai scazut grad de risc va fi , deci, si cea mai dezirabila. O sansa pe care mediile secundare de promovare o au consta in gandirea unor oferte de vanzare care sa ofere mai mult decat o simpla expunere. Carmen Lixandru crede ca una dintre variantele la care ar putea recurge vanzatorii de spatiu media sta in crearea unor pachete de oferte mult mai complexe.

    “Ne intoarcem la perioada anilor ’40 in publicitate, cand se cumparau pachete de publicitate, pachete de sponsorizare. Companiile vor incerca sa fie prezente legandu-si numele de ceva, pentru ca nu va mai fi suficient doar sa dea spoturi; nemaifiind atatia bani in piata, vor trebui sa gaseasca niste metode mai iesite din comun, pentru ca altfel consumatorul nu le va tine minte”, spune Lixandru. Exemplele cele mai graitoare sunt cele ale brandurilor recunoscute ca unic sponsor sau sponsor majoritar al unor emisiuni sau publicatii cu notorietate. Este unul dintre avantajele pe care le au, in general, televiziunile sau presa scrisa si pe care anul acesta il vor exploata la maximum.

    Un rol foarte important il va avea, crede Alex Badila, managing director al Publicis Romania, si flexibilitatea pe care o vor dovedi toate canalele de comunicare in negocierea cu clientii, nu doar ca oportunitate de expunere, ci si ca pret. In acest sens, furnizorii de media au de luat in calcul doua strategii de actiune: fie scad tarifele pentru a atrage un numar mai mare de clienti si a-si crea un avantaj competitiv in fata concurentilor, fie isi mentin tarifele pe care le-au practicat si anul trecut, mizand pe nevoia de comunicare a clientilor mai ales intr-o perioada de criza. “Sunt anumite statii TV care isi pun problema de a pastra un anumit numar de expuneri nevandute, tocmai pentru a nu fi nevoite sa scada pretul. Acum, daca vor sa tina preturile la un anumit nivel, bravo lor, dar presiunea o sa fie destul de mare”, spune directorul general de la Mediacom.

    Deocamdata insa, televiziunile, cel putin, au anuntat tarife mai mari decat anul trecut, chiar daca se asteapta si la o concurenta mai mare pentru atragerea clientilor. “Daca vorbim de TV, preturile cu siguranta vor creste. Cu cat vor creste depinde de asteptarile fiecarei statii si de cum si-a facut fiecare calculele. Cel mai posibil scenariu este acela in care statiile mari vor creste preturile, iar agentiile vor pune presiune pe statiile mici, pentru a scadea preturile fata de 2008”, afirma Ciprian Stancu, directorul de vanzari al PRO TV.

    In ceea ce priveste cresterile care au fost anuntate pana acum, Loredana Baracu, media buying director in cadrul Zentih Media, spune ca au fost deja stabilite majorari ale tarifelor de rate card cu aproximativ 10% pentru reviste, intre 5 si 15% pentru radio si aproximativ 10 procente pentru outdor. “Ne asteptam insa ca aceste cresteri sa nu se refl ecte neaparat si in preturile nete, acestea fiind corelate mai degraba cu evolutia raportului dintre cererea si oferta spatiului media si cu evolutia pietei in general (performante, cresteri sau scaderi de investitii pe categorii, agresivitatea concurentilor etc.)”, spune Baracu.

    Totodata, ea estimeaza ca topul celor mai mari cumparatori de publicitate va ramane dominat de aceleasi domenii ca si anul trecut: FMCG si telecom. De altfel, Carmen Tanasie, CEO-ul grupului de agentii Omnicom Media Group Romania, crede ca segmentul bunurilor de larg consum va fi unul care va avea cel mai putin de pierdut de pe urma crizei, ceea ce va permite in continuare investitii importante in promovare.

    In aceste cazuri, cateva scenarii care se pot contura tin de frecventa si modul cum se vor promova, stiut fiind faptul ca majoritatea produselor si serviciilor din FMCG si telecom beneficiau pana nu de mult de o supraexpunere, mai ales la televiziune. Excesul ar putea fi eliminat si inlocuit cu aparitii in publicatii sau pe internet. In ceea ce priveste noua forma de prezentare pe TV, advertiserii spun ca vor fi preferate reclamele de durata mai scurta si cu un mesaj mult mai clar si mai comercial pentru consumatori.

  • Friesland si Campina au devenit o singura companie

    Celor doua companii si-au anuntat intentia de a fuziona inca din 2007, insa fuziunea a fost aprobata si finalizata abia la sfarsitul anului trecut. Incepand cu 1 ianuarie 2009 a luat fiinta oficial compania FrieslandCampina, se arata in comunicatul remis presei.

    In 2007, cele doua companii au avut o cifra de afaceri cumulata de 9,1 miliarde de euro. Potrivit datelor oficiale, noua companie va avea 22 000 de angajati,100 de unitati de productie si va opera in 24 de tari.
    FrieslandCampina va concura direct cu alti doi giganti europeni ai industriei, Danone si Lactalis, prezenti, la randul lor, pe piata romaneasca.

    Friesland Foods a intrat pe piata romaneasca in 2002, prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks, care detinea la acel moment societatile Somesana Satu-Mare, Belcar Timisoara si pachetul majoritar la S.C. I. L. Targu-Mures.

    Din 2004, Friesland Foods este actionar majoritar la Friesland Cluj-Napoca. Cele mai cunoscute marci ale companiei sunt Mili, Oke! (branduri internationale), Napoca si Napolact (branduri locale). In 2007, cifra de afaceri a companiei Friesland Foods pe piata romaneasca a depasit 120 de milioane de euro. Compania Campina este prezenta pe piata romaneasca printr-un partenerial cu Covalact.

    In Romania, principalii jucatori de pe piata lactatelor, estimata la aproximativ 1,3 miliarde de euro, sunt Danone, Friesland Foods, Hochland, Albalact si Lactalis (care a achizitionat anul trecut La Dorna), la care se adauga si nou venitii Tnuva si Muller.
     

  • Vremea schimbarii la Detroit

    Vanzarile din SUA ar putea cadea din nou dupa anul 1982 sub pragul de 12 milioane de unitati, iar, industria auto traverseaza cel mai greu moment de dupa al doilea razboi mondial, pe fondul crizei financiare internationale. "Nu ne e frica sa vorbim de criza. Cred insa ca aceasta criza ar trebui sa fie cel mai bun moment pentru schimbare".
    Asa si-a inceput discursul Dieter Zetsche, CEO al Daimler, la un eveniment privat organizat in seara dinaintea salonului care a inceput ieri dupa amiaza. Criza si schimbarea sunt insa elemente care fac parte din discursul oricarui manager de top al producatorilor americani, europeni si asiatici deopotriva.
    Putin peste 40 de noi modele au fost prezentate in premiera mondiala, nivel sensibil mai mic decat in alti ani. Interesant este insa modul cum criza internationala a schimbat fata salonului american de la unul orientat catre masini puternice spectaculoase, intr-unul in care cuvantul de ordine este economia de combustibil.
    Masinile electrice si hibride fac parte din oferta aproape a oricarui producator acum, dar, dupa cum spun si oamenii care protestau in fata complexului care gazduieste anual evenimentul, trebuie sa ai cu ce. Este de asteptat ca salonul sa fie vizitat de aproximativ 700.000 de oameni fiind acreditati 7.000 de ziaristi din peste 60 de tari. Daca aproape fiecare producator prezent la salon expunea si cel putin o varianta de masina hibrida sau electrica, au existat nume importante care au decis sa nu participe la editia din acest an a salonului.
    Este cazul japonezilor de la Nissan dar si al unor producatori de lux, precum Ferrari sau Rolls Royce. Lipsa lor a fost insa suplinita de alti producatori niponi, dar si de brandurile de lux Bentley, Maserati, Lamborghini sau Maybach. Setea pentru performanta a fost satisfacuta si de o masina de peste un milion de dolari, SLR Stirling Moss, prezentata in premiera mondiala de Mercedes, si care va fi limitata la doar 75 de unitati.
    Decapotabilele sunt la randul lor bine. Nu lipsesc nici masinile mari, SUV-uri si camionete tipic americane, numai ca spre deosebire de acum doi-trei ani acestea au motoare care functioneaza nu doar cu benzina, care costa aproximativ 2 dolari pe galon (aproape 3,8 litri), ci si cu energie electrica.

  • Clal Romania: volum dublu al primelor subscrise in 2009

    In 2008 compania a trecut printr-un proces de rebranding care a atras o majorare a capitalului cu 4 milioane de euro, acesta ajungand in prezent la peste 12 milioane de euro.

    Tarifele pe care compania le va percepe in 2009 vor fi mai mici cu 10-20% in functie de zona geografica. In 2008, asigurarea RCA reprezenta 7-9% din business-ul companiei, iar pentru urmatorul an, Valentin Tuca, CEO Clal Romania Asigurari si Reasigurari, estimeaza ca asigurarea RCA va ocupa un procent de 20% din business.

    Pana in acest moment compania are un numar de 1500 de clienti care se va tripla in urmatorul an, la 4000-5000 de clienti, potrivit lui Valentin Tuca.