Exerciţiul este parte a programului NATO de consolidare a securităţii în Europa, a precizat Ministerul ungar al Apărării.
Manevrele militare americano-ungare vor avea loc în poligonul din Tata, în nordul Ungariei, şi în centrul de antrenamente din Bakony (vestul Ungariei).
Unitatea americană va aduce 30 de piese de echipamente militare pentru acest exerciţiu.
Istvan Haidekker povesteşte despre cum a trecut de la antreprenoriat la postul de Country Manager al companiei de ridesharing BlaBlaCar, care a devenit în urma ultimei runde de finanţare unul dintre cei mai noi deţinători ai statutului de „unicorn“.
Am luat un Uber până aici – am vorbit cu şoferul şi se pare că şi el foloseşte BlaBlaCar, dat fiind că era din Târgu-Mureş“, povesteşte Istvan Haidekker, country manager al companiei franceze de ridesharing BlaBlaCar pentru România, Ungaria, Serbia şi Croaţia, în cadrul unei întâlniri cu fondatorii de start-up-uri din România (Start-up Grind).
BlaBlaCar a achiziţionat în luna martie 2015 platforma regională AutoHop, pe care Haidekker a înfiinţat-o împreună cu fratele său în 2013 şi care se baza pe un model de business similar: un fel de autostop modern, axat pe eficientizarea costurilor pentru şoferi şi pasageri în cursele dintre oraşe prin conectarea cu pasagerii a conducătorilor de maşini cu locuri libere. BlaBlaCar a fost fondată în 2006 de Frédéric Mazzel, iar în prezent operează în 18 ţări, printre care Franţa, Germania, Ungaria, Spania şi India. BlaBlaCar a devenit unul dintre cele mai puternice start-up-uri din domeniul tehnologiei şi face parte din aşa-numitele companii „unicorn“ – este evaluată în prezent la 1,4 miliarde de euro, potrivit lui Haidekker, după ce, în urma celei mai recente runde de finanţare, în conturile companiei au intrat 200 de milioane de dolari. Anterior, în prima rundă de investiţii, compania a obţinut o capitalizare de 125.000 de dolari, 10 milioane de dolari în cea de a doua şi 100 de milioane de dolari în cea de-a treia.
Extinderea prin achiziţiile unor companii locale ce funcţionează după un model similar a fost o strategie prin care BlaBlaCar şi-a construit reprezentanţele internaţionale, companiile achiziţionate devenind în acest mod birourile locale ale acesteia. Astfel, tot în cursul acestui an, francezii şi-au marcat supremaţia prin achiziţia principalului lor competitor, platforma germană Carpooling.
AutoHop opera deja în Ungaria, România, Serbia şi Croaţia, astfel că, după achiziţie (a cărei valoare este confidenţială), Haidekker a devenit country manager în regiune. Istvan Haidekker s-a născut în Budapesta, dar povesteşte că a avut ocazia să călătorească mult încă din copilărie datorită tatălui său, care lucrează pentru o companie maghiară ce dezvoltă software pentru arhitecţi, pe care îl vinde în mai multe ţări. Chiar dacă nu a fost antreprenor, tatăl său a fost unul dintre modelele sale: „A lucrat pentru una dintre primele companii posttranziţie din Ungaria şi povestea cum încerca la un moment dat să se inspire din revistele americane din avion pentru a înţelege cum se face marketing.“ Unchii săi i-au fost de asemenea modele – doi dintre ei începuseră o afacere de import, care s-a dovedit de mare succes, răspândindu-se în mai multe ţări –, iar un altul era administratorul unui fond de investiţii.
Orientarea spre antreprenoriat a fost încurajată şi de faptul că încă de la 10 ani a început să aranjeze dosarele tatălui său, activitate pentru care acesta îl plătea, iar la 18 ani mama sa nu i-a mai oferit bani de buzunar, spunându-i că doar educaţia îi va fi plătită, iar în rest va trebui să îşi câştige propriii bani. Ştia să schieze, aşa că a devenit instructor de schi, dar, pentru că nu era mulţumit de câştigurile obţinute, a început prima sa afacere, în primul an de facultate: organizarea de tabere de schi pentru studenţi. „Am ajuns să organizăm tabere pentru 500 de studenţi pe an şi a fost o experienţă cu adevărat antreprenorială, pentru că am început să fac afaceri asumându-mi riscuri, ceea ce este important la 18-19 ani, când ai câteva sute de euro de investit.“
A studiat Finanţele în cadrul Universităţii Corvinus din Budapesta, iar apoi şi-a continuat studiile cu un program masteral în Madrid. Visa ca după pregătirea teoretică să devină bancher de investiţii, însă a renunţat la acest plan după absolvire. „În 2011, când am absolvit masterul, nu era tocmai o perioadă în care băncile de investiţii să fie dornice în a face angajări.“ S-a întors în Ungaria, unde a început să lucreze pentru unchiul său care administra fondul de investiţii şi pentru care a lucrat vreme de doi ani. „Apreciez mult acea perioadă a vieţii mele, am învăţat despre construirea unei afaceri, despre finanţarea unor businessuri, printre ele aflându-se şi cel mai mare site de licitaţii din Ungaria“, îşi aminteşte el despre experienţa de angajat.
Viktor Boczán este, din 2014, directorul general al Provident Financial România, compania de credite de consum de valoare mică, pe termen scurt, care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi totale în valoare de 132,7 milioane de euro anul trecut.
La 38 de ani, Viktor Boczán este responsabil de continuarea dezvoltării strategice şi operaţionale a Provident şi de consolidarea poziţiei pe piaţa creditelor de consum. Directorul general al Provident Financial România are o experienţă de peste 13 ani în grupul International Personal Finance, din care face parte Provident, ocupând diferite funcţii de management în departamentele de operaţiuni, dezvoltarea afacerii şi contact centre din cadrul filialei din Ungaria a grupului. Din 2012, Viktor Boczán a condus departamentul de operaţiuni din Ungaria, compus din aproape 3.200 de angajaţi şi agenţi.
Şi-a început cariera imediat după absolvirea studiilor universitare la College of Dunaújváros, Technical Management, implicându-se în proiecte IT până în 2001, când s-a alăturat echipei Provident din Ungaria, în poziţia de development manager, şi de atunci a evoluat constant în cadrul companiei.
Sub managementul lui Viktor Boczán, compania a depăşit în prezent pragul de 320.000 de clienţi în România şi Bulgaria şi are în vedere un portofoliu de 500.000 de clienţi activi în următorii ani 5 ani. În 2013, grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte Provident, a lansat operaţiunile din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.
Astfel, veniturile totale ale celor două ţări au atins 93,4 milioane de euro, cu 19,3% mai mult comparativ cu 2013. Totodată, compania şi-a extins continuu portofoliul de produse şi servicii, ca parte a strategiei de dezvoltare pe termen mediu şi lung.
Dincolo de viaţa profesională şi performanţele de business, Viktor Boczán spune că încearcă permanent să menţină un echilibru care să-i permită să-şi dezvolte în acelaşi timp şi pasiunile. „Călătoresc ori de câte ori am oportunitatea şi prefer locurile neatinse de intervenţia umană, dar şi colţurile lumii încărcate cultural, de unde am avut întotdeauna ceva de învăţat“, spune directorul general al Provident.
Viktor Boczán este, din 2014, directorul general al Provident Financial România, compania de credite de consum de valoare mică, pe termen scurt, care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi totale în valoare de 132,7 milioane de euro anul trecut.
La 38 de ani, Viktor Boczán este responsabil de continuarea dezvoltării strategice şi operaţionale a Provident şi de consolidarea poziţiei pe piaţa creditelor de consum. Directorul general al Provident Financial România are o experienţă de peste 13 ani în grupul International Personal Finance, din care face parte Provident, ocupând diferite funcţii de management în departamentele de operaţiuni, dezvoltarea afacerii şi contact centre din cadrul filialei din Ungaria a grupului. Din 2012, Viktor Boczán a condus departamentul de operaţiuni din Ungaria, compus din aproape 3.200 de angajaţi şi agenţi.
Şi-a început cariera imediat după absolvirea studiilor universitare la College of Dunaújváros, Technical Management, implicându-se în proiecte IT până în 2001, când s-a alăturat echipei Provident din Ungaria, în poziţia de development manager, şi de atunci a evoluat constant în cadrul companiei.
Sub managementul lui Viktor Boczán, compania a depăşit în prezent pragul de 320.000 de clienţi în România şi Bulgaria şi are în vedere un portofoliu de 500.000 de clienţi activi în următorii ani 5 ani. În 2013, grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte Provident, a lansat operaţiunile din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.
Astfel, veniturile totale ale celor două ţări au atins 93,4 milioane de euro, cu 19,3% mai mult comparativ cu 2013. Totodată, compania şi-a extins continuu portofoliul de produse şi servicii, ca parte a strategiei de dezvoltare pe termen mediu şi lung.
Dincolo de viaţa profesională şi performanţele de business, Viktor Boczán spune că încearcă permanent să menţină un echilibru care să-i permită să-şi dezvolte în acelaşi timp şi pasiunile. „Călătoresc ori de câte ori am oportunitatea şi prefer locurile neatinse de intervenţia umană, dar şi colţurile lumii încărcate cultural, de unde am avut întotdeauna ceva de învăţat“, spune directorul general al Provident.
Ca reacţie la numărul mare de minori neînsoţiţi, Guvernul Ungariei a demarat din august procedurile pentru oferirea de protecţie, a spus Czibere.
În plus, Guvernul a alocat încă 116 milioane de forinţi (371.000 de euro) pentru suplimentarea numărului locurilor disponibile în orfelinatul din localitatea Fot, situată la periferia Budapestei.
Potrivit oficialului guvernamental ungar, 15-20 de minori neînsoţiţi ajung zilnic în Ungaria, 90 la sută dintre ei având vârste de 16-17 ani.
Czibere a precizat că o soluţie ar fi punerea la dispoziţie a locurilor de cazare din staţiunea Balatonoszod pentru găzduirea minorilor străini.
Ministrul a afirmat la postul de radio MR1 că producţia de vehicule are o contribuţie de 13% la exporturile Ungariei şi de 22% la producţia industrială, ceea ce înseamnă că are o pondere semnificativă în economia ţării.
În privinţa scandalului în care este implicat grupul Volkswagen, Varga a spus că 2-2,5 milioane de motoare diesel, din total celor 11 milioane de motoare dotate cu softul care reduce nivelul noxelor în timpul testelor, au fost fabricate la fabrica Audi din Gyor, din nord-vestul Ungariei.
Ministrul consideră că chiar dacă scandalul va duce la scăderea producţiei fabricii din Gyor, aceasta va fi afectată într-o măsură mai mică decât alte uzine ale VW, unitatea din Ungaria fiind una dintre cele mai moderne ale grupului.
Varta a notat că nu se ştie în acest moment cât va afecta scandalul VW vânzările de automobile, dar că motoarele diesel vor continua să fie utilizate la nivel mondial, pentru că sunt mai eficiente decât cele pe benzină.
Proiectul prevede înfiinţarea a cel puţin două tribunale regionale pentru judecarea imigranţilor clandestini şi a traficanţilor de persoane.
Până acum, dosarele de acest tip erau analizate doar de tribunalul districtual din Szeged. În cazul în care proiectul va fi aprobat, instanţele din Pecs (sud) şi Zalaegerszeg (vest) vor avea prerogative similare.
Proiectul a fost propus de parlamentarul Bence Tuzson, membru al formaţiunii Fidesz, aflată la guvernare în Ungaria.
“Experimentul” a avut legătură cu gardurile de sârmă ghimpată pe care Ungaria le-a ridicat la frontierele cu Serbia şi Croaţia, potrivit Guvernului de la Budapesta, citat de agenţia de stat.
Ministrul de Interne Sandor Pinter urmează să o întâlnească pe omologul său sloven Vesna Gyorkos Znidar luni dimineaţa, pentru a clarifica eventuale “neînţelegeri” şi pentru a discuta despre “sistemul controlului şi patrulării la frontieră”, a anunţat ministerul într-un comunicat.
Premierul Viktor Orban a anunţat, după ce a fost primit vineri la Viena că Guvernul ungar nu plănuieşte să construiască vreun gard la frontiera cu Slovenia.
El a precizat că sunt în curs lucrări în vederea “curăţirii” unei fâşii de pământ de-a lungul frontierei, pentru ca pe aceasta să poată să fie desfăşurat “echipament mobil”, fără să facă alte preizări.
Dat fiind că Slovenia este membră a zonei Schengen, la frontiera cu Ungaria nu trebuie să se construiască ceva care nu poate fi “îndepărtat” într-o zi, a spus Orban.
Slovenia este mulţumită de decizia Ungariei de a dezmembra bariera de sârmă ghimpată pe care Budapesta a instalat-o pe o porţiune a frontierei comune joi, a declarat vineri ministrul sloven de Externe Karl Erjavec.
Mii de militari unguri urmează să fie prezenţi – cu vehicule de transport şi tancuri – la frontieră, pentru a o “proteja”, a anunţat Tibor Benko, şeful Satului Major ungar. Care sunt implicaţiile acestui fapt.
Şeful Statului Major a declarat joi pentru postul M1 că militarii vor continua să construiască gradul de la frontiera dintre Croaţia şi Ungaria şi că “protecţia va include mai multe elemente”.
Lucrările de construcţie se încadrează în planificare, a adăugat el.
Benkko a subliniat că exerciţiul militar “Acţiune Hotărâtă 2015” s-a desfăşurat ca rezultat al crizei migrării.
Cu ajutorul exerciţiului, armata s-a pregătit pentru sarcini în gestionarea presiunii migraţiei, iar reglementări în acest sens au fost aprobate de către Parlament, a adăugat el.
Aceste reglementări detaliază diverse sarcini prevăzute de lege. Astfel, militarii sunt abilitaţi, între altele, să verifice documente, să percheziţioneze corporal persoane şi să gestioneze mulţimi de oameni – însă reglementările cu privire la folosirea armamentului din dotare nu au fost modificate, a subliniat Benko.
Şeful Statului Major ungar a mai anunţat că 4.300 de militari au participat la exerciţiu şi că la frontieră vor fi mobilizaţi tot atâţia militari.