China menţine angajamentul în favoarea păcii, a dat asigurări Wang Yi după întrevederea pe care a avut-o cu ministrul australian de Externe, Julia Bishop.
“Nu poate exista conflict între China şi Statele Unite, întrucât ambele părţi ar pierde şi niciuna nu îşi permite acest lucru”, a afirmat Wang Yi, citat de site-ul agenţiei Reuters.
Chiar dacă a încercat să reducă tensiunile bilaterale, şeful diplomaţiei chineze le-a cerut liderilor politici să respingă protecţionismul.
“Rusia este preocupată de escaladarea disensiunilor între Statele Unite şi Iran şi va face tot posibilul pentru diminuarea tensiunilor”, a declarat luni Levan Djagaryan, citat de site-ul agenţiei Sputnik.
Ambasadorul a dat asigurări că Teheranul nu a cerut Moscovei niciun efort de mediere.
La rândul său, Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a declarat luni că ar fi riscant ca Statele Unite să încerce revizuirea acordului nuclear semnat de marile puteri cu Iranul. “Nu trebuie să încerci să repari ceva ce nu s-a stricat…”, a declarat Riabkov, citat de site-ul agenţiei Interfax.
Kremlinul a transmis luni că nu este de acord cu aprecierea preşedintelui american, Donald Trump, că Iranul ar fi “statul terorist numărul unu”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Prin natura sa binară, conflictul tacit dintre Statele Unite ale Americii şi URSS oferea posibilitatea clară de aliniere în spatele uneia dintre cele două superputeri. Putem argumenta, desigur, că multe state nu au avut această opţiune; dar cele care nu se aflau sub o dominaţie evidentă puteau alege. Conflictul din ce în ce mai evident din ultimii ani are însă o structură mult mai complexă, cu mult mai mulţi actori în roluri principale şi mai ales în roluri secundare, iar asta nu poate să aducă decât nesiguranţă şi neîncredere. Un astfel de conflict are, de asemenea, şanse mult mai mici pentru o rezolvare paşnică.
Scopul final al Rusiei, scriau anul trecut cei de la The Telegraph, este să obţină o serie de acorduri care să întoarcă „înţelegerile injuste” negociate după căderea Uniunii Sovietice. Nu este clar cum ar arăta un astfel de acord, dar există lucruri pe care cei din vest le-ar considera, cu siguranţă, inacceptabile; unul dintre aceste lucruri ar fi eliminarea NATO.
Experţii ruşi citaţi de aceeaşi publicaţie discutau despre pericolul unui conflict deschis, în condiţiile în care relaţiile diplomatice dintre SUA şi Rusia se află în cădere liberă.
Punctele fierbinţi sunt multe, dar ies în evidenţă zona baltică, unde NATO şi Rusia s-au acuzat reciproc de intensificarea prezenţei militare; estul Ucrainei, acolo unde Rusia continuă atragerea regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk; Siria, unde ruşii îl susţin pe Bashar al-Assad, iar americanii încearcă să îl dea jos.
Dar acţiunile Moscovei merg mai departe: Putin încearcă să îşi extindă influenţa în Orientul Mijlociu – anul trecut, ruşii au trimis trupe ce reunesc 500 de militari în Egipt, cu intenţia de a întări relaţiile cu preşedintele Abdel Fattah el-Sisi. Iar răspunsul celor din Orient denotă, parcă, un joc de Tit-for-Tat: Qatar şi-a recăpătat recent apetitul pentru investiţii; în ultimele două luni, cea mai bogată ţară din lume a investit în cea mai mare fermă de păsări din Turcia, în gigantul rus Rosneft şi în compania britanică National Grid Plc.
Din 2005 şi până acum, Qatar – care are o populaţie mai mică decât Bucureştiul – a strâns 335 de miliarde de dolari în bunuri, transformând Autoritatea pentru Investiţii din Qatar (QIA) în cel de-al 14-lea fond suveran de bunăstare al lumii ca mărime. După mai multe tranzacţii care au adus acţiuni în Hollywood, zona rezidenţială a Londrei, case de modă din Italia şi chiar o echipă de fotbal, numărul acţiunilor întreprinse de QIA a scăzut în 2015 şi 2016. Dar preţul petrolului a început din nou să urce, aşa că finanţiştii din Qatar s-au reapucat de afaceri. Investiţia de 11 miliarde de dolari în Rosneft, spre exemplu, întăreşte poziţia celor din Orientul Mijlociu în Rusia. QIA a mai cumpărat, în iulie, 25% din aeroportul Sankt Petersburg.
O zi deosebit de importantă a fost 19 martie 2014, cea care a urmat anexării regiunii Crimeea de către Rusia. Discursul lui Putin din acea zi semnaliza schimbarea direcţiei în ceea ce priveşte intenţiile preşedintelui rus. „Ne-au minţit de nenumărate ori, au luat decizii în spatele nostru, ne-au pus în faţa faptelor împlinite”, spunea atunci Putin. „Aşa s-a întâmplat cu extinderea NATO către est, la fel şi cu aducerea infrastructurii militare în apropierea graniţelor noastre.” Putin a avertizat că Rusia nu va mai tolera o astfel de presiune.
Îndreptându-ne către altă parte a lumii, întâlnim un alt actor cu rol semnificativ în acest conflict: China. Dacă la suprafaţă tensiunile par a avea ca punct central Marea Chinei de Sud şi controlul teritoriilor din zonă, un număr de incidente în ultimele 12 luni au adus în discuţie posibilitatea unei confruntări – fie ea doar pe plan economic – între cele mai mari forţe economice ale lumii: China şi Statele Unite ale Americii. Alegerea lui Donald Trump nu ajută prea mult: acesta „atacă” autorităţile de la Beijing cu fiecare ocazie, încercând să inducă (mai mult forţat) superioritatea americanilor în faţa celor din Asia.
Ca un act de sfidare, Trump a discutat prin telefon cu liderul Taiwanului, Tsai Ing-wen, o manevră care a atras reacţia vehementă a Chinei (autorităţile de la Beijing nu recunosc statul Taiwan, considerând că teritoriul le aparţine). Este prima dată în ultimii 37 de ani când un preşedinte american discută direct cu preşedintele Taiwanului. Iniţial, ministrul chinez de externe, Wang Yi, declarase pentru postul Phoenix TV că incidentul reprezintă un „mic truc al Taiwanului”, exprimând speranţa că situaţia nu va genera modificări în politica externă a Washingtonului. Ulterior, guvernul de la Beijing a intensificat tonul, avertizând că nu va tolera iniţierea unor relaţii formale între Statele Unite şi Taiwan. „China se opune cu fermitate oricărei interacţiuni oficiale ori contactelor militare între Statele Unite şi Taiwan”, a transmis administraţia de la Beijing. An Fengshan, un purtător de cuvânt al guvernului chinez, a ameninţat recent că atitudinea lui Donald Trump ar putea atrage consecinţe mai grave. „Susţinerea principiului Chinei unitare este fundamentul politic al relaţiilor China-SUA, fiind elementul central de pace şi stabilitate în strâmtoarea Taiwan. Dacă acest fundament este afectat, atunci nu se va mai pune problema dezvoltării sănătoase şi stabile a relaţiilor dintre China şi SUA, urmând să existe efecte grave asupra păcii şi stabilităţii în strâmtoarea Taiwan”, a subliniat An Fengshan.
Va fi 2017 anul în care acest conflict global se stinge? Greu de crezut. Mai cu seamă vom vedea accentuarea tensiunilor dintre NATO şi Rusia, pe de-o parte, şi Beijing şi Washington pe de altă parte. Alţi actori importanţi, precum Germania, Franţa, Turcia sau statele din Orientul Mijlociu, vor juca de asemenea roluri importante.
Cât despre România, poziţia noastră pare a fi una secundară; nu trebuie însă uitat că din punct de vedere geografic România se află prinsă la mijloc între est şi vest. Similar, din nou, perioadei de după cel de-al Doilea Război Mondial.
“Cărţile rămân o parte strategică a business-ului nostru”, a spus Rabe care conduce Bertelsmann, un conglomerat german fondat în 1835 care azi are 117,000 de angajaţi în TV, media, dar şi în educaţie.De asemenea, el deţine şi o parte importantă din Penguin Random House, cea mai mare editură din lume.
Rabe caută să-şi crească numărul de acţiuni deţinute (53% în momentul actual) la Penguin Random House în condiţiile în care partenerul său Pearson plănuieşte să-şi vândă partea de 47%. Vânzările Penguin Random House a ajuns la 3,7 miliarde de euro în 2015, în creştere de la 2,7 miliarde de euro în 2013. În plus, profiturile în 2015 au ajuns la 557 milioane de euro. Asta s-a întâmplat în special datorită pieţelor emergente ca India, dar şi cărţilor bestseller precum “The Girl on The Train” sau “Fifty Shades”.
Vânzările de cărţi electronice au scăzut constant din 2011 până în prezent, în timp ce vânzările de cărţi au reînceput să crească după 2013. În timp ce produse precum dicţionarele, enciclopediile sau atlasele au pierdut foarte mult deoarece oamenii pot obţine aceleaşi informaţii din online, însă bestseller de ficţiune au compensat. 5 din 10 bestseller-ele din SUA au fost publicate de Penguin Random House.
“Piaţa de carte se află într-o stare mai bună decât oamenii se aşteptau acum cinci ani de zile”, spune analistul Ian Whittaker. Vânzările globale de cărţi electronice vor însemna mai puţin de un sfert din veniturile industriei în 2020, în condiţiile în care veniturile din cărţi fizice va rămâne cam la fel în următorii ani, 46 de miliarde de dolari, potrivit PwC.
Mai multe surse estimau piaţa de carte în România la 60 de milioane de euro în 2014 si, probabil, la un nivel similar în 2015. În aceste condiţii cartea electronică are o cotă de piaţă de 0,5% din totalul vânzărilor de carte.
Din perspectiva Chinei, producătorii de electronice, haine şi dispozitive casnice ar putea fi cei mai afectaţi dacă disputele comerciale ar accelera, din cauza unei mari părţi a venitului care depinde de clienţii americani, susţine Reto Hess, reprezentant al Credit Suisse.
De exemplu, companii precum GoerTek Inc. şi Regina Miracle International Holdings Ltd. câştigă mai mult de 70% din venituri din Statele Unite.
În schimb, dacă utilizatorii chinezi boicotează brandurile americane, cum au făcut cu cele japoneze în 2012, în urma unei dispute teritoriale, producătorii interni precum producătorul de maşini BYD Co. şi compania de echipamente sportive Anta Sports Products Ltd., ar avea de câştigat, menţionează Hess.
Numele său este Jeff Wilson – doctor Jeff Wilson, mai precis – şi este profesor la Universitatea Houston-Tillotson din Texas, Statele Unite. În campus, el este poreclit “profesorul tomberon”.
În urmă cu doar câţiva ani, Wilson a ales să renunţe la apartamentul său pentru a trăi, timp de 12 luni, într-un tomberon. Scopul era acela de a afla efectele pe care o astfel de schimbare o produce în mintea unui om.
În cadrul unui interviu acordat Washington Post, profesorul a spus că experienţa l-a făcut mai fericit decât fusese vreodată, pentru că a scăpat de toate grijile legate de îngrijirea unui apartament şi a putut să economisească o sumă importantă de bani. El crede că o astfel de tranziţie poate fi benefică unui segment important din populaţie – referindu-se, desigur, la simpla idee de a trece la un spaţiu mai mic. Nu este vorba de trecerea la un tomberon, explică el, ci de renunţarea la apartament în favoarea unei construcţii de foarte mici dimensiuni.
În acest sens, el a pus bazele unei companii care construieşte case în miniatură, Kasta, şi pare să aibă destul de mult succes. “Kasita reimaginează conceptul de casă, având la bază un design industrial”, a spus Wilson.
Elton John şi Mariah Carey au primit trei milioane de lire sterline pentru a cânta la nunta fiicei unui oligarh rus. Superstarurile au participat la petrecerea organizată de Valery Kogan, un afacerist rus, cu ocazia nunţii fiicei sale de 19 ani, Irene Kogan.
Mariah Carey ar fi primit 2,5 milioane de lire sterline pentru a zbura din Statele Unite la Londra, acolo unde a avut loc petrecerea.
Un alt invitat special a fost Antonio Banderas, care a ţinut un scurt discurs în cinstea mirilor.
Compania Fiat va investí 1000 de milioane de dolari în Statele Unite, anunţând că va crea 2000 de noi locuri de muncă în Ohio şi Michigan, ca urmare a mesajului transmis de preşedintele ales al SUA, Donald Trump, anunţă cotidianul spaniol, El Pais.
Compania Fiat va investí 1000 de milioane de dolari în Statele Unite, anunţând că va crea 2000 de noi locuri de muncă în Ohio şi Michigan, ca urmare a mesajului transmis de preşedintele ales al SUA, Donald Trump. Acesta a ameninţat săptămâna trecută companiile General Motors şi Toyota cu sancţiuni de ordin financiar pentru a le determina să renunţe la relocarea locurilor de muncă din Statele Unite, arată El Pais.
Fiat a anunţat “planul industrial”, aşa cum compania a denumit acest proiect, pentru a resuscita producţia Jeep Wagoneer şi Grand Wagonner.
Ohio şi Michigan sunt două dintre state-cheie, care au decis victoria electorală a lui Trump în ultimele alegeri prezidenţiale. În timpul campaniei, el a promis să impună taxă de 35% pentru vehiculele importate din ţările care au costuri de producţie reduse. Ford Motor a renunţat săptămâna trecută la o investiţie de 1.600 milioane de dolari în Mexic, pentru a-şi extinde producţia.
Producătorul BMW este pregătit să investească un miliard de dolari pentru o nouă fabrică în Mexic, în contextul în care Donald Trump ameninţă că va taxa suplimentar maşinile importate, anunţă BBC.
BMW va cheltui un miliard de dolari pentru o fabrică în Mexic, în timp ce alte firme investesc în Statele Unite sau mută producţia înapoi în ţară în contextul în care preşedintele ales, Donald Trump, ameninţă că va impune o taxă la graniţă firmelor care produc maşini în Mexic pentru piaţa din Statele Unite.
Ian Robertson, directorul de marketing şi vânzări al BMW, a declarat că firma va investi un miliard de dolari în fabrica din Carolina de Sud.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro