BusinessMagazin

Tag: special

  • Povestea lui Vuk Jeremici, ministrul de externe de 34 de ani al Serbiei

    Jeremici este ministru in cel mai pro-occidental guvern pe care
    l-a avut vreodata Serbia, unul care militeaza agresiv pentru
    aderarea la Uniunea Europeana si pentru relatii bune cu Statele
    Unite. Totusi, in capul listei sale de prioritati se afla aceeasi
    problema care a creat atatea necazuri Serbiei: provincia
    separatista si autoproclamata independenta Kosovo.

    Spre consternarea puternicilor suporteri ai independentei
    Kosovo, inclusiv a SUA, obsesia sarbilor cu privire la aceasta
    provincie nu e limitata la o mana de ultranationalisti din
    generatia lui Slobodan Milosevici. Chiar tineri liberali ca
    Jeremici, al carui accent cand vorbeste englezeste suna mai degraba
    a Boston decat a Belgrad, nu pot renunta la Kosovo, desi aceasta ar
    putea pune in pericol sansele Serbiei de a-si depasi trecutul
    problematic.

    “Faptul ca acest tip de politicieni fervent pro-occidentali se
    intampla sa aiba aceasta pozitie cu privire la Kosovo ii
    nedumereste pe multi”, spunea Jeremici intr-un interviu recent.
    “Acest loc, Kosovo, este Ierusalimul nostru; nu poate fi tratat in
    alt mod decat ca Ierusalimul nostru”, insista el.

    Parca pentru a sublinia acest punct de vedere, mentorul si
    profesorul sau de psihologie de acum doua decenii de la Liceul nr.
    1 din Belgrad, actualul presedinte sarb Boris Tadici, a petrecut
    Craciunul ortodox la manastirea Visoki Decani din Kosovo, sub paza
    armata, pentru a se feri de eventuale atacuri din partea unor
    etnici albanezi.

    Jeremici a adaugat insa ca Serbia nu-si pledeaza cauza prin
    forta armelor, pe cale directa sau cu ajutorul unor grupuri
    paramilitare, ci prin intermediul institutiilor de genul Curtii
    Internationale de Justitie, care va decide asupra manierei in care
    Kosovo si-a proclamat independenta. Dar mizele sunt diferite,
    incepand cu relatiile imbunatatite cu Uniunea Europeana si
    terminand cu sfarsitul izolarii Serbiei.

  • Cum a riscat Intel 7 mld. $ si a castigat

    Cum economia mondiala schioapata, companiile si consumatorii au
    inceput sa isi restranga cheltuielile alocate tehnologiei, iar
    vanzarile de calculatoare personale au inceput sa cada in cel mai
    accelerat ritm din istorie. Investitia Intel planificata pentru doi
    ani a fost o chestiune de speranta – intr-o perioada de reviriment
    economic si in capacitatea internetului de a alimenta in continuare
    o crestere pe termen lung a cererii de calculatoare personale,
    telefoane inteligente si alte dispozitive care contin cipuri.

    “Dupa cum va puteti imagina, era multa incertitudine la acea
    reuniune din ianuarie a conducerii”, spune Jane E. Shaw,
    presedintele board-ului Intel si fost director executiv al
    companiei farmaceutice Aerogen.

    Astazi, pariul Intel pe viitor arata foarte promitator. Primele
    cipuri de la fabricile respective au venit in ianuarie 2010,
    fabricate cu tehnici care au permis companiei sa creeze produse mai
    mici, mai rapide si mai eficiente decat principalii sai
    competitori. La fel ca si in alte perioade de scadere economica,
    Intel si-a folosit rezervele generoase de lichiditate ca sa-si
    amelioreze capacitatile de productie si tehnologia, in vreme ce
    producatorii de cipuri concurenti s-au straduit sa se mentina pe
    linia de plutire.

    Intre timp, cheltuielile cu tehnologia au inceput sa creasca,
    sugerand ca atat companiile, cat si consumatorii sunt mai optimisti
    cu privire la viitorul lor.

    La 14 ianuarie, Intel, prima mare companie din domeniul
    tehnologic care si-a raportat rezultatele financiare, a anuntat ca
    veniturile i-au crescut cu 28%, pana la 10,6 miliarde de dolari,
    iar compania a avut cea mai mare marja de profit brut din toata
    istoria ei. Profitul net a fost de 2,3 miliarde de dolari, adica de
    40 de centi per actiune, in crestere de zece ori, de la 234 de
    milioane de dolari sau 4 centi pe actiune, cat s-a inregistrat in
    ultimul trimestru al lui 2008.

    Intre timp, compania de cercetare Gartner a calculat ca
    livrarile mondiale de computere personale au crescut cu 22% in cel
    de-al patrulea trimestru din 2009, pana la 90 de milioane de
    bucati, ceea ce reprezinta un salt sanatos fata de dezastruosul
    trimestru al patrulea din anul anterior. Datorita investitiei
    facute pe timp de criza, Intel, care produce cipurile integrate in
    cele mai multe calculatoare personale, este intr-o pozitie
    avantajoasa ca sa beneficieze de pe urma acestui salt mai mult
    decat oricare alta companie.

    “Ei au continuat sa inoveze, in vreme ce multi dintre
    competitorii lor se zbateau in datorii si isi reduceau personalul”,
    comenteaza Bill Kreher, analist la Edward Jones. “Cei mari si
    puternici vor iesi si mai puternici din criza, iar Intel nu face
    exceptie.”

    Analistii Wall Street intervievati de Thomson Reuters se
    asteptasera ca Intel sa inregistreze un profit de 30 de centi pe
    actiune, la venituri de 10,17 miliarde de dolari, subestimand
    semnificativ performanta companiei. Conducerea Intel a atribuit
    castigurile atuurilor tehnologice si unui plan pe termen lung care
    a scazut cheltuielile operationale.

    “Una peste alta, am ramas mai ageri, mai competitivi si mai
    flexibili decat oricand dupa anii ’70”, a raspuns Paul S. Otellini,
    directorul executiv al Intel, intr-un interviu prin e-mail, acordat
    inainte de raportul companiei.

    Dar Intel a inregistrat si castiguri substantiale de pe urma
    unuia dintre cele mai riscante pariuri puse in ultima perioada –
    cipul Atom, un procesor mai ieftin, folosit la netbookuri si
    adaptat pentru a putea fi folosit la telefoanele inteligente.
    Compania spune ca a vandut anul trecut cipuri Atom in valoare de
    1,4 miliarde de dolari.

    Sefii Intel s-au temut ca Atom si netbookurile ar putea submina
    afacerile mai profitabile ale companiei, legate de laptopurile
    traditionale, dar au decis sa mearga puternic inainte cu aceste
    produse. Noile fabrici produc un cip la un cost mai redus, iar
    Intel este cel mai mare actor pe piata de netbookuri, aflata in
    expansiune accelerata.

    “Trebuie sa imi scot palaria in fata lor pentru ca au avut
    curajul sa mearga inainte cu Atom in ciuda ipotezei ca le putea
    afecta businessul”, spune Fred Weber, fost executiv al rivalului
    Intel, Advanced Micro Devices. “Au construit cipul potrivit la
    momentul potrivit.”

  • Oglinda oglinjoara, care-i cea mai bine condusa tara?

    Exista o vorba: “Daca ma compar cu altii, sunt minunat. Daca ma
    compar cu exigentele mele, sunt jalnic”. Despre exigentele noastre,
    multi ar spune ca nu le avem, iar despre comparatii, ca indiferent
    cu cine ne-am compara, tot rau am arata. Dar ar fi fals.

    Ca sa intelegem cat de bine sau cat de rau am reactionat noi si
    autoritatile noastre la criza economica, trebuie sa gandim criza ca
    pe-un rau general – intr-o mai mica sau mai mare masura, toata
    lumea a fost afectata. Daca am compara goana dupa redresarea
    economica intr-o cursa atletica, cei care au fost afectati mai
    puternic de la inceput, asa cum sunt tarile baltice, Ungaria sau
    Islanda, ar porni cu un handicap de cativa metri fata de plutonul
    european; aceasta nu inseamna insa ca handicapul e si decisiv
    pentru soarta cursei – decisive sunt calitatea guvernarii, gradul
    de maturitate a economiei si un raport sanatos intre productia
    pentru piata interna si cea pentru piata externa.

    Mark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
    importanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
    (CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
    mai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
    pericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
    reducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
    PIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
    sporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
    ar fi fost oportune”, explica Gibbins.

    La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
    imprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
    conditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
    mari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
    a consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
    pentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
    important pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
    capat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
    primavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
    guvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
    economiei pana atunci.

  • Directorul McGraw-Hill confirma lansarea tabletei Apple


    Intr-un interviu acordat recent postului CNBS, Terry McGraw a
    admis foarte deschis ca multe dintre cartile sale vor putea fi
    citite pe noua tableta si a confirmat colaborarea dintre Apple si
    compania sa.

    Ca un amanunt picant, McGraw a marturisit ca tableta va avea un
    sistem de operare similar celui de pe iPhone, iar cartile vor putea
    fi transferate intre utilizatori.

    Totusi, merita sa asteptam evenimentul din aceasta seara ca sa
    vedem daca Mc Graw a vorbit serios. Este totusi o situatie destul
    de rara cea in care un CEO de asemenea talie sa spuna atat de multe
    despre o noutate a tehnologiei.

    Cititi mai multe pe www.engadget.com

  • Povestea lui Steve Jobs: geniu sau tiran?

    Ca in multe alte companii care au sediul in Silicon Valley, si
    in cadrul Apple, locurile de parcare sunt aceleasi pentru sefi si
    angajati, nu se fac diferente. Spre exemplu, chiar daca esti
    vice-presedinte si conduci un Porsche, dar ajungi la birou dupa ora
    zece dimineata, trebuie sa fii pregatit sa colinzi toata parcarea
    pentru a gasi un loc.

    In acea parcare insa, se afla un Mercedes care nu are nevoie sa
    caute prea mult, si ii apartine lui Steve Jobs, co-fondatorul si
    CEO-ul Apple. Si daca nu gaseste rapid un loc pentru a-si parca
    masina atunci cand este grabit acesta merge in fata sediului
    companiei si parcheza in locurile pentru handicapati, cateodata
    ocupand chiar doua locuri, scrie
    Wired    . Acest lucru a devenit cunoscut in cadrul companiei si de
    multe ori angajtii ii pun biletele pe parbriz pe care scrie
    “parcheaza in alta parte”. In plus, acestia au transformat simbolul
    mic al scaunului cu rotile care se gaseste pe indicatorul din fata
    locului de parcare intr-un Mercedes. Atitudinea inventiva a lui
    Steve Jobs in a gasi un loc de parcare este asemanatoare cu cea din
    business: pentru el regulile de baza nu se aplica.

    In momentul in care acesta a preluat conducerea Apple, in 1997,
    compania abia se mai tinea pe picioare, in prezent insa, are un
    capital de 105 miliarde de dolari, plasandu-se in fata Dell si in
    spatele Intel, potrivit
    Wired    . iPod-ul conduce 70% din piata de mp3 playere si din
    magazinul de muzica Apple au fost descarcate pana acum peste patru
    miliarde de cantece, in timp ce iPhone-ul revolutioneaza intreaga
    industrie Wireless.

    Este greu de vazut cum aceste lucruri s-ar fi intamplat daca
    Apple s-ar fi conformat cu filozofiile standard de la Silicon
    Valley, spun analistii de pe piata, care considera ca Apple creaza
    produsele dupa niste tipare vechi: incuie usile si nu mai spune
    nimic pana produsul este perfect si gata pentru a putea fi lansat.
    “Si toate acestea se datoreaza lui Steve Jobs care este un manager
    foarte atent, din toate punctele de vedere” a spus Cordell
    Ratzlaff, managerul care creaza interfata OS X in cadrul Apple. “Nu
    scapa niciun produs fara sa fie analizat cu minutiozitate de catre
    acesta, verifica tot, pana la nivelul pixelilor”.

    In ce priveste modul in care se comporta cu angajatii, Jobs este
    cunoscut ca fiind incapatanat si foarte dur. “Chiar si cel mai
    favorizat angajat ar putea sa ajunga sa primeasca o multime de
    reprosuri din partea lui”, a spus Edward Eigerman, un inginer din
    cadrul companiei, intr-un interviu realizat de Wired.
    “Mai mult decat in oricare alta parte unde am lucrat inainte aici
    imi este frica sa nu fiu concediat”, a completat acesta. Insa cu
    toate acestea angajatii lui Jobs ii raman devotati. Asta pentru ca
    autarhia acestuia este balansata de farmecul sau personal. Andy
    Heartzfeld, cel care a creat originalul Macintosh OS, a spus ca
    Jobs l-a batut la cap cu o “staruinta mesianica”.

    “Si pentru a primi acceptul lui Jobs pentru un lucru, angajatii
    din cadrul Apple lucreaza din greu pentru a-i face pe plac”, a
    afirmat acesta. Pe de alta parte, Ratzlaff, care a lucrat aproape
    de Jobs aproximativ 18 luni spune ca Jobs are abilitatea de a
    scoate tot ce e mai bun din om. ” Am invatat o multime de lucruri
    de la el”, a adaugat acesta.

    Ceea ce nu le place insa angajatilor este faptul ca trebuie sa
    tina toate lucrurile in secret. Cateodata secretismul companiei
    Apple se apropie de paranoia, a spus un analist de pe piata. Este
    interzis sa vorbesti atunci cand pleci de la birou, sau sa spui
    familiei la ce lucrezi. Spre exemplu, Phill Schiller directorul de
    marketing Apple a sous revistei Fortune ca nu poate sa-I spuna
    fiului sau data la care se va lansa noul iPod. Cateodata nici
    angajatii companiei nu stiu la ce se lucreaza. Iar in ce priveste
    relatia cu presa, Jobs nu vorbeste decat cu un grup restras de
    jurnalisti, si doar atunci cand considera el ca este necesar.

    Aceasta strategie bazata pe tacere impusa de Jobs insa are si
    riscuri- in mod special In timpul lansarii produselor , cand
    caracteristicile produselor nu sunt in conformitate cu asteptarile
    publicului. Cu toate astea tactica Apple are un succes rasunator.
    Pana acum, nicio alta companie nu a mai oferit clientilor ceea ce
    vroiau, inainte sa stie ce isi doresc. Si fara indoiala, totul se
    datoreaza viziunii creative a lui Steve Jobs si a conducerii
    sale.

  • Reportaj din orasul unde orice este permis: Amsterdam

    Odata ajuns la Amsterdam, capitala oficiala a }arilor de Jos
    (aici are loc incoronarea regilor, caci Guvernul, Parlamentul si
    Curtea suprema de Justitie isi au sediul la Haga), primul lucru
    care te surprinde e aerul. E neasteptat de curat pentru o capitala
    europeana, iar secretul nu-l dibuiesti de la iesirea din aeroport,
    ci se dezvaluie mai tarziu, cand strabati orasul – de preferinta la
    picior sau poate pe una din emblematicele biciclete. Noxele nu-si
    au locul aici intrucat circulatia de pe strazi e concurata de cea
    de pe canale, iar unul din doi locuitori merge cu bicicleta. Nu mai
    putin de un milion de biciclete la o populatie de doua milioane –
    cat are orasul impreuna cu suburbiile – circula pe strazi si
    poposesc prin parcari intesate de vehicule pe doua roti, cu sau
    fara cosuri sau lazi in spate.


    Bicicletele nu sunt catusi de putin stralucitoare sau dichisite,
    iar Richard Caron, care lucreaza ca ghid in Amsterdam, justifica
    simplu: sunt doar mijloace de transport pentru care proprietarii nu
    trebuie sa-si faca prea multe griji, de genul “unde le parcheaza”
    sau “daca se fura?”. Doamne sau domnisoare cu fuste scurte si
    tocuri de 10 centimetri pedaleaza nonsalant si apoi lasa mijlocul
    de locomotie sprijinit de un gard oarecare, legate doar cu un lant
    care blocheaza una din roti.

    Bicicletele sunt pentru olandezi un mod de viata si un motiv
    pentru care locuitorii au o silueta sanatoasa. Nicaieri nu am zarit
    un supraponderal; din cele cateva tari pe care le-am vazut, e
    singurul loc unde nu am vazut oameni grasi. Mersul pe jos si pe
    bicicleta functioneaza si ca alternativa la o calatorie cu taxiul,
    pentru ca tariful pe kilometru este de 3,5 euro, adica in jur de 14
    lei (fata de 1,2-1,7 lei in Bucuresti). Dar nu e vorba doar de
    pret: ca mijloc de transport, bicicleta este mult mai la indemana
    decat un automobil, pentru ca orasul are cu precadere strazi
    inguste, mai cu seama in centru, iar parcarile sunt putine si
    scumpe: 5 euro (peste 20 de lei) pe ora, in timp ce in Bucuresti
    cele mai multe locuri de parcare nu costa decat 1,5 lei pe ora.

  • Cine este Alan Mulally, omul venit de la Boeing pentru a salva Ford

    La trei ani de mandat ca director executiv – si cu o multime de
    probleme asteptandu-si rezolvarea – Mulally s-a dovedit pana acum
    figura unificatoare de care Ford a avut nevoie de zeci de ani.
    Viziunea lui este rezumata pe placutele laminate, de marimea unui
    card, purtate de zeci de mii de angajati ai Ford si care
    concentreaza principiile lui de management intr-o fraza simpla, “Un
    Ford… O echipa… Un plan… Un tel”. Si la 11 ianuarie, la
    conferinta de presa care a deschis Salonul Auto de la Detroit,
    Mulally a prezentat si masina care exprima strategia lui pentru
    intoarcerea Ford la statutul de lider in industria auto a
    lumii.

    Acea masina, noul Ford Focus, este posibil la fel de importanta
    pentru Mulally precum a fost modelul T pentru Henry Ford,
    fondatorul companiei. In ciuda unor eforturi anterioare, Focus a
    fost prima masina cu adevarat globala a Ford – un singur vehicul
    creat si proiectat pentru clientii din fiecare regiune a lumii si
    vandut sub acelasi nume. Este mic, cu un consum eficient si
    asezonat cu componente de securitate si tehnologice care – crede
    Mulally – vor atrage consumatorii din Europa, Asia si cele doua
    Americi.

    Masina reprezinta si ceea ce Mulally numeste “chintesenta” a tot
    ce a facut el de cand s-a alaturat Ford dupa o cariera de 37 de ani
    la Boeing. “Daca vrem sa fim de talie mondiala, avem nevoie sa
    tragem toti si sa ne folosim cat mai bine activele la nivel global
    ca sa cream o companie puternica”, a spus el intr-un interviu
    acordat la sediul Ford. “Si exact acolo am ajuns.”

    Intr-o industrie plina de sceptici si obisnuita cu dezamagirile
    crunte, cei ce se indoiau de Mulally au cam disparut pentru ca omul
    a oferit deja mai mult decat era de asteptat de la el atunci cand
    l-a inlocuit pe presedintele Ford, William C. Ford Jr., in functia
    de director executiv.

    Una dintre primele actiuni, premonitorii, ale lui Mulally in
    2006 a fost sa imprumute 26 de miliarde de dolari, bani ce au
    oferit mai apoi Ford rezerva de lichiditate necesara ca sa evite
    falimentele sponsorizate de guvernul federal in care au intrat
    rivalii sai din Detroit, General Motors si Chrysler. Tot el a decis
    schimbarea strategiei Ford de la camionete si SUV-uri spre masini
    mici si vehicule crossover si a renuntat la marcile de lux Land
    Rover, Jaguar si Aston Martin, care consumau resursele Ford si
    distrageau atentia managementului.

  • De ce se intorc acasa cercetatorii si specialistii chinezi

    Oamenii de stiinta din Statele Unite n-au fost prea surprinsi in
    2008, cand prestigiosul Institut Medical Howard Hughes a oferit un
    grant de cercetare de 10 milioane de dolari lui Shi Yigong,
    specialist in biologie moleculara la Universitatea Princeton.
    Studiile lui Shi privind biologia celulelor au deschis deja o noua
    linie de cercetare in tratamentul cancerului. La Princeton,
    laboratorul lui ocupa un etaj intreg si avea un buget anual de 2
    milioane de dolari.

    Surpriza – de fapt socul – a venit cateva luni mai tarziu, cand
    Shi, cetatean american naturalizat si rezident de 18 ani in SUA, a
    anuntat ca paraseste definitiv tara ca sa faca cercetare in China
    lui natala. A renuntat la grant, a demisionat de la facultatea de
    la Princeton si a devenit decanul Facultatii de Stiinte Biologice
    de la Universitatea Tsinghua din Beijing.

    “Pana in ziua de astazi, multa lume nu intelege de ce m-am
    intors in China”, a spus Shi, aflat in mijlocul unui grup de
    vizitatori ai biroului sau de la Tsinghua. “Mai ales din pozitia
    mea, lasand balta tot ce aveam.”

    “Era unul din starurile noastre”, declara prin telefon Robert H.
    Austin, profesor de fizica la Princeton. “Cred ca a fost un gest
    complet nebunesc.”

    Occidentul si Statele Unite, in special, raman locuri mai
    atractive pentru studiu si cercetare pentru multi intelectuali
    chinezi. Dar intoarcerea lui Shi si a altor oameni de stiinta de
    nivel inalt este un semn ca China reuseste mai repede decat se
    asteptau multi experti sa ingusteze falia care o separa de statele
    avansate din punct de vedere tehnologic. Cheltuielile Chinei pentru
    cercetare si dezvoltare au crescut constant in ultimul deceniu si
    acum reprezinta 1,5% din PIB. SUA aloca 2,7% din PIB pentru
    cercetare si dezvoltare, dar felia Chinei este cu mult mai mare
    decat a celor mai multe state in curs de dezvoltare. Oamenii de
    stiinta chinezi sunt de asemenea mai presati decat cei din alte
    tari sa fie competitivi cu ce se intampla in strainatate, iar in
    ultimul deceniu s-au inmultit de patru ori publicatiile stiintifice
    publicate anual. Totalul lor pe 2007 a fost depasit doar de Statele
    Unite. Circa 5.500 de oameni de stiinta chinezi sunt angrenati
    numai in domeniul de varf al nanotehnologiei, potrivit unei carti
    recente, “Avantajul tehnologic in crestere al Chinei”, scrisa de
    Denis Fred Simon si Cong Cao, doi experti americani in problemele
    Chinei.

  • Cele mai scumpe orase din lume

    Contrar altor topuri, unde toata lumea doreste sa se agate de
    primele locuri, in clasamentul celor mai scumpe orase in care poti
    trai, realizat de catre UBS si publicat pe portalul City Majors
    Economics, locul 67 (din 73 de orase) nu e deloc rau.

    Ba chiar e bun, mai ales intr-o perioada in care investitorii
    straini se gandesc de zece ori inainte sa-si mai aduca banii la
    Bucuresti. Ieftinirea terenurilor, a spatiilor de birouri, a
    materialelor de constructii sau a mainii de lucru ne poate aduce
    sau readuce pe harta unor investitori care altminteri considerau
    operatiunile de aici prea scumpe.

    Sigur, odata ce economia va fi repornita, preturile vor urca din
    nou, insa pentru a debloca sistemul trebuie in primul rand ca
    preturile sa atinga nivelul “corect”. Sau minim, cum il numesc
    altii. Deci cu cat mai repede vom ajunge la acest pret, cu atat mai
    repede vor reincepe tranzactiile, finantarile si noile proiecte.
    Lucrul acesta e valabil pentru toate marile orase din Europa
    Centrala si de Est, si daca Bucurestiul apare in topul de anul
    acesta ca cel mai ieftin oras din zona, putem considera ca are un
    avantaj fata de celelalte capitale vecine.

    Pentru a stabili costul vietii in fiecare dintre cele 73 de
    orase, studiul UBS ia in calcul costul a mai bine de 154 de
    produse, bunuri si servicii, mergand pana la costul terenurilor sau
    ale chiriilor.

  • Ceasul Apocalipsei se apropie de final

    Ceasul a fost setat, initial, la 7 minute inainte de ora 12:00,
    ora la care Terra ar trebui sa isi cunoasca sfarsitul. De atunci,
    din 1947, ceasul a fost modificat, inainte sau inapoi, de nu mai
    putin de 18 ori. Unul dintre cele mai importante momente a fost in
    anul 1953 (anul in care USA si URSS au testat, la doar noua luni
    distanta una de cealalta, dispozitive termonucleare). In acel an,
    Terra s-a aflat la doar 2 minute de Apocalipsa (11:58), cel mai
    aproape din istoria celebrului ceas.

    Cititi mai multe pe
    www.descopera.ro