BusinessMagazin

Tag: Spania

  • Băşcălia finanţiştilor: Cu ce se pot garanta banii pentru băncile spaniole? Cu copiii Spaniei? (FOTO)

    Finlanda, una dintre ţările bogate care sunt chemate să contribuie cu banii contribuabililor lor la asanarea băncilor spaniole, a generat speculaţii despre o posibilă ieşire a sa din zona euro, după ce a făcut opinie separată inclusiv faţă de Germania în privinţa modului de înţelegere a solidarităţii europene. Sâmbătă şi duminică au loc discuţii noi între Finlanda şi Spania, în care partea finlandeză, susţinută de parlamentarii de la Helsinki, a cerut ca Madridul să constituie garaţii colaterale pentru partea de bani cu care Finlanda va contribui la salvarea băncilor spaniole.

    “Premierul finlandez zice că zona euro e într-o situaţie foarte periculoasă, în timp ce Finlanda face tot posibilul să sape şi mai adânc groapa zonei euro, cu grijă să nu cadă ea însăşi acolo”, a scris pe Twitter economistul american Nouriel Roubini, comentând cererea ca Spania să ofere garanţii colaterale pentru Finlanda. Roubini se amuză deja să vorbească despre un “fioros Fixit” (Finland + exit) – ieşirea Finlandei din zona euro.

    “Ce fel de garanţii colaterale? Copiii Spaniei?” se amuză la rândul ei Sarah Quinlan, fondator al fondului de investiţii QAM şi copreşedinte al unui grup consultativ pentru fondurile speculative conduse de femei.

    “Da, e la fel ca în tabloul lui Goya, “Saturn devorându-şi fiii’”, răspunde Nouriel Roubini.

    “De fapt, comparaţia cu tabloul lui Goya e o bună interpretare nu numai pentru Spania, ci şi pentru toate ţările din sudul zonei euro”, replică Mehmet Turk, director de trezorerie la Isbank, cea mai mare bancă din Turcia după active. Turk a adăugat imediat pe Twitter şi o poză cu tabloul respectiv.

    Nu e prima oară când Finlanda procedează aşa. Recent, Finlanda s-a opus, alături de Olanda, “folosirii flexibile” (cerute de Italia şi Spania) a Fondului European pentru Solidaritate Financiară (FESF) şi a viitorului său succesor permanent, Mecanismul European al Ratelor de Schimb (MES). Folosire flexibilă înseamnă că fondurile pot cumpăra de pe piaţa primară sau secundară obligaţiuni de stat, spre a ajuta astfel ţările îndatorate să poată obţine bani mai ieftin decât de pe fieţele financiare, dar şi că pot oferi bani direct băncilor pentru recapitalizare, evitând astfel ca recapitalizarea să crească şi mai mult datoria statelor. Anul trecut, Finlanda a determinat amânarea celui de-al doilea pachet financiar european de salvare pentru Grecia, cerând garanţii colaterale pentru partea Finlandei din creditele oferite Greciei prin intermediul FESF.

    Finlanda, Germania, Olanda şi Luxemburg sunt singurele ţări din zona euro care mai au rating AAA, astfel încât punctul lor de vedere e la ora actuală decisiv pentru orice fel de schemă de solidaritate financiară europeană.

  • Proteste violente în Spania: după mineri se revoltă şi madrilenii (VIDEO)

    Minerii au sosit la Madrid din nordul şi estul ţării, după un marş de 18 zile, ca să protesteze contra deciziei guvernului de a tăia bugetul pentru industria cărbunelui de la 300 mil. euro în 2011 la numai 11 mil. euro în acest an. Unii au aruncat cu sticle în poliţişti, care au răspuns cu gloanţe şi bastoane de cauciuc. În cursul protestelor de miercuri, peste 30 de oameni au fost răniţi, între care poliţişti, demonstranţi şi simpli trecători.

    Guvernul de centru-dreapta condus de Mariano Rajoy a reuşit să negocieze cu liderii UE un compromis prin care acceptă să majoreze TVA de la 18% la 21% şi să reducă şi mai mult cheltuielile statului, cu un total de 65 mld. euro până la sfârşitul lui 2015. Răsplata a fost că UE a acceptat să amâne cu un an, până în 2014, termenul până când Madridul trebuie să ajungă la un deficit bugetar sub 3% din PIB.

    Pe motiv că şi mai multă austeritate ar îngropa definitiv economia, guvernul Rajoy făcuse figură de rebel în martie, când avertizase că va majora ţinta de deficit bugetar în acest an, la 5,8% din PIB, peste ţinta de 4,4% stabilită de fostul guvern Zapatero, urmând să se încadreze însă la anul într-un deficit de 3%. Numai că între timp, cu dobânzi în creştere continuă şi obligată de UE să cedeze o parte din controlul băncilor în schimbul ajutorului financiar de până la 100 mld. euro (în cel mai bun caz 60-70 mld. euro) pentru recapitalizarea acestora, Spania s-a predat.

    După mineri, vineri a venit rândul madrilenilor şi al spaniolilor din alte centre urbane (Valencia, Barcelona, Valladolid) să protesteze contra noilor măsuri de austeritate negociate de guvern. El Pais a relatat că mii de oameni au cerut demisia guvernului Rajoy şi au încercat să blocheze circulaţia în mari multe intersecţii din Madrid. Confruntările cu poliţia s-au soldat cu mai mulţi răniţi şi arestaţi, între care şi o femeie de 60 de ani care a fost reţinută de forţele de ordine.

  • EURO 2012: Spania a învins Italia, scor 4-0, şi a câştigat Campionatul European pentru a doua oară consecutiv

    Golurile au fost marcate de David Silva ’14, Jordi Alba ’41, Fernando Torres ’84 şi Juan Mata ’88. Din minutul 62, Italia a avut un jucător mai puţin în teren, după ce Thiago Motta s-a accidentat şi nu a putut fi înlocuit, deoarece selecţionerul Cesare Prandelli făcuse toate cele trei schimbări.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Bilanţul Consiliului European de la Bruxelles. Sud – Nord: 1-0

    Italia şi Spania, susţinute de Franţa, au avut în cele din urmă câştig de cauză în faţa Germaniei: recapitalizarea băncilor cu probleme din zona euro se va face direct de la fondul de salvare (Mecanismul European de Stabilitate, succesor al Fondului European pentru Stabilitate Financiară), în loc ca banii să fie daţi băncilor prin intermediul statelor şi să le umfle astfel datoria publică. MES nu va avea prioritate la rambursarea banilor de către bănci, care vor fi libere să-şi satisfacă mai întâi deţinătorii privaţi de obligaţiuni. Italia şi Spania au obţinut şi ca recapitalizarea prin MES să nu depindă de condiţii de genul celor impuse Greciei de UE-FMI-BCE.

    Reuniunea a confirmat şi planul de 120 mld. euro de stimulare economică pus la punct recent de Germania, Franţa, Italia şi Spania la întâlnirea de la Roma, plan care implică recapitalizarea BEI, proiecte de infrastructură finanţate în comun şi reorientarea unor fonduri încă nealocate din bugetul comunitar pentru “prietenii coeziunii” din Europa de Est.

    Federalizarea Europei, cu tripla uniune bancară, fiscală şi politică se amână însă cel puţin cu câteva luni. Consiliul European de la Bruxelles va discuta însă abia în octombrie planul de federalizare fiscală, bancară şi politică a zonei euro, în forma prezentată de preşedintele Herman Van Rompuy în urmă cu câteva zile. Singurul punct convenit acum a fost ca o singură instituţie (posibil BCE) să preia supravegherea tuturor băncilor din zona euro, urmând ca tot de la centru să fie coordonată şi garantarea depozitelor şi să existe drept de intervenţie asupra băncilor, astfel încât să evite riscul unor noi erori ale acestora, plătite cu bani publici.

    Mai departe, un cadru bugetar integrat va asigura menţinerea disciplinei fiscale în fiecare stat, iar un cadru de politici economice integrat va garanta aplicarea unor politici de stimulare a competitivităţii, inclusiv la nivelul forţei de muncă şi al taxelor. În fine, la nivel politic, procesul de decizie ar urma să implice o “asociere strânsă” între parlamentele naţionale şi PE.

  • Merkel a cedat teren: Liderii UE înlesnesc condiţiile finanţării de criză pentru Spania şi Italia

    Astfel, după 13 ore şi jumătate de discuţii, încheiate vineri dimineaţa, aproape de răsăritul soarelui, liderii din zona euro au convenit să renunţe la condiţia ca guvernele să aibă statut de creditor privilegiat în cazul liniei de finanţare către Spania, destinată recapitalizării sectorului bancar, transmite Bloomberg. Totodată, summit-ul UE a deschis calea către recapitalizarea directă a băncilor de la fondurile de urgenţă ale zonei euro, după ce UE va fi creat o instituţie unică de supraveghere bancară. Italia şi Spania vor putea accesa credite de “bailout” fără a pierde suveranitatea economică, măsură menită să împingă în jos costurile de finanţare a celor două state, a căror creştere puternică a generat temeri că zona euro s-ar putea diviza, aplicând o lovitură grea economiei mondiale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Spania a învins Portugalia, după loviturile de departajare, şi s-a calificat în finala Euro 2012

    La loviturile de departajare pentru Portugalia au marcat Pepe şi Nani şi au ratat Moutinho şi Alves. Pentru Spania au înscris Iniesta, Pique, Ramos şi Fabregas şi a ratat Xabi Alonso.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Spania ar putea forţa investitorii privaţi să participe la salvarea băncilor

    O astfel de implicare a sectorului privat se numără printre condiţiile negociate de Spania cu UE în schimbul unei linii de finanţare de 100 miliarde euro de la zona euro către băncile spaniole, a afirmat sursa citată, scrie Bloomberg. Investitorii care au cumpărat instrumente subordonate, precum acţiuni cu drepturi preferenţiale, ar putea fi parţial izolaţi de aceste pierderi printr-un plan de compensaţii, a adăugat sursa. Spania ar putea transmite luni solicitarea de ajutor extern pentru bănci, după ce o astfel de linie de credit a fost agreată de principiu pe 9 iunie de miniştrii Finanţelor din zona euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Zona euro: căldură mare şi dureri de cap

    Cum Ciprul este însă prea mic ca să stârnească senzaţie pe pieţe, au reînceput zvonurile: unul dintre ele spune că liderii europeni pregătesc deja pachetele de salvare pentru Spania şi Italia, în total 750 mld. euro, iar altul, după o analiză a Rabobank, prevesteşte că în mai puţin de 5 luni, Spania va cere un pachet de ajutor complet, fiindcă acesta a fost intervalul în care Grecia, Irlanda şi Portugalia au cerut ajutor după ce randamentele obligaţiunilor lor pe 10 ani au trecut de 7%.

    Deocamdată, la mini-summitul de la Roma care precedă reuniunea de la Bruxelles a Consiliului European din 28-29 iulie, cei patru lideri europeni prezenţi (Angela Merkel – Germania, Mario Monti – Italia, Francois Hollande – Franţa şi Mariano Rajoy – Spania) s-a luat hotărârea de creare a unui pachet de stimulente de 130 mld. euro – circa 1% din PIB al zonei euro – pentru finanţarea creşterii economice şi a înfiinţării de locuri de muncă noi în Europa.

    Măsurile care vor fi finanţate din aceşti bani n-au fost încă detaliate. În privinţa provenienţei fondurilor, s-a ajuns la un acord privind introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare, o idee promovata de Germania. La aceasta s-ar putea adăuga fonduri structurale necheltuite ale UE, fonduri ale Băncii Europene de Investiţii, al cărei capital va fi suplimentat, şi “project bonds” – emisiuni de obligaţiuni europene destinate să finanţeze proiecte de infrastructură transfrontaliere.

  • Băncile spaniole au nevoie de până la 62 miliarde euro

    Firma Oliver Wyman estimează că sistemul financiar spaniol ar avea nevoie de 51-62 miliarde de euro dacă PIB-ul Spaniei se va contracta cu 6,5%, iar preţurile locuinţelor vor coborî cu până la 60% de la nivelul lor maxim, relatează Bloomberg. Cealaltă firmă de audit, Roland Berger Strategy Consultants, consideră că într-un scenariu similar băncile vor necesita 51,8 miliarde de euro. Spania a angajat cele două firme în luna mai pentru a estima deficitul de capital al băncilor, în condiţiile în care investitorii pun sub semnul întrebării soliditarea instituţiilor financiare, afectate de declinul din ultimii cinci ani a sectorului imobiliar.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • 100 de miliarde de euro pentru Spania – Europa cumpără din nou timp

    Recapitalizarea băncilor din Spania cu fonduri externe nu are rolul de a rezolva criza din Europa, ci de a evita prăbuşirea în viitorul apropiat a sectorului bancar, pe care se sprijină a patra economie a zonei euro. Ajutorul convenit de miniştrii finanţelor din zona euro pentru băncile spaniole se încadrează în atitudinea generală a liderilor europeni faţă de turbulenţele din ultimii doi ani şi jumătate, primul moment de cotitură de la introducerea monedei unice, la începutul deceniului trecut.

    Soluţiile decisive, care se adresează cauzelor fundamentale ale crizei datoriilor de stat, sunt incomode politic. Cedarea suveranităţii financiare, fiscale şi economice către Bruxelles este greu de înghiţit pentru statele îndatorate de pe malurile Mediteranei, în timp ce acceptarea transferurilor de capital nord-sud şi asumarea unor costuri mai ridicate de finanţare prin introducerea obligaţiunilor comune la nivelul zonei euro sunt aproape imposibil de “vândut” electoratelor din Germania şi celelalte ţări bogate.

    O monedă unică nu poate exista în mod sustenabil fără o uniune economică, fiscală şi financiară omogenă, care să asigure pe de o parte disciplină, credibilitate şi predictibilitate şi, pe de altă parte, o politică monetară flexibilă, adaptabilă la evoluţia condiţiilor interne şi internaţionale, eliberată de sarcina dificilă de a se adresa necesităţilor unor economii foarte diferite ca structură şi comportament. Instituţiile financiare spaniole se clatină sub povara creditelor către dezvoltatorii imobiliari, acumulate în perioada de boom, aproape jumătate devenite “problematice” în urma prăbuşirii pieţei proprietăţilor în 2008.

    Economia Spaniei este din nou în recesiune, după contracţiile suferite în 2009 şi 2010 pe fondul prăbuşirii pieţei imobiliare locale şi al crizei financiare mondiale declanşate la sfârşitul anului 2008 de falimentul Lehman Brothers. Şomajul a ajuns la cote alarmante, depăşind 24%, iar peste jumătate dintre tineri nu lucrează după dispariţia locurilor de muncă din industria construcţiilor, dar şi ca efect al legislaţiei de pe piaţa muncii, care încurajează contractele pe termen limitat, pe bani puţini şi complică angajările permanente sau pe termen lung. Băncile dau credite tot mai greu către populaţie, companii şi autorităţi locale, blocând consumul, dar şi investiţiile care ar putea genera noi locuri de muncă.

    Costurile de finanţare ale Guvernului de la Madrid s-au inflamat şi au depăşit pragul de 7%, la care Grecia, Portugalia şi Irlanda s-au văzut nevoite să solicite ajutor financiar internaţional. Trezoreria spaniolă continuă să se finanţeze din pieţe, însă investitorii străini se feresc, iar principalii cumpărători ai obligaţiunilor de stat sunt băncile spaniole, a căror lichiditate depinde mai mult ca oricând de fondurile ieftine de la Banca Centrală Europeană în contextul retragerilor de depozite tot mai accelerate. Oficialii de la Madrid susţin că guvernul se va putea finanţa fără probleme şi la 8%, respingând ideea unui program de finanţare externă condiţionat prin reforme structurale şi măsuri de austeritate. Spania derulează deja un astfel de efort pentru modernizarea statului şi reducerea sustenabilă a deficitelor.

    Ratingul de credit al Spaniei a fost retrogradat abrupt de cele trei mari agenţii de evaluare financiară. Cea mai recentă mişcare a venit de la Moody’s, care a sancţionat guvernul spaniol cu trei trepte de rating, la “Baa3”, cu un nivel deasupra categoriei “junk” a investiţiilor cu caracter speculativ, acuzând datoria de stat tot mai ridicată, recesiunea economică şi accesul limitat al statului la pieţele financiare.

    Fitch a anunţat cu o săptămână înainte o măsură similară, coborând calificativul statului spaniol tot cu trei niveluri, la “BBB”. Ajutorul de 100 miliarde euro de la fondul de urgenţă al zonei euro pregătit pentru băncile spaniole nu a calmat pieţele, inflamând temerile că statul iberic ar putea avea nevoie de un acord de finanţare externă “în forţă”, care ar pune presiuni fără precedent pe guvernele din zona euro, ar da o lovitură grea resurselor financiare ale fondurilor de urgenţă din UE şi ar pune la încercare capacitatea de finanţare a FMI. Totodată, banii canalizaţi de zona euro către băncile spaniole prin intermediul guvernului de la Madrid vor creşte gradul de îndatorare a statului spre 80% din PIB, pe estimările actuale de creştere economică.

    Premierul spaniol Mariano Rajoy vorbeşte despre recapitalizarea băncilor locale cu fonduri de urgenţă de la zona euro ca de “o victorie pentru euro”, însă mulţi comentatori şi analişti văd sprijinul extern ca pe o capitulare a Madridului în faţa presiunilor de la Bruxelles şi Berlin. Părerile sunt împărţite şi în privinţa eficacităţii ajutorului de 100 miliarde euro.