BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Comisia Europeană a aprobat fazarea unor proiecte majore de infrastructură pentru România

    Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat fazarea a şapte proiecte majore pentru România. Cele şapte proiecte sunt cofinanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune, se anunţă într-un comunicat transmis luni de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    „Prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o şansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investiţiile cofinanţate cu bani europeni au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a aprobat fazarea unor proiecte majore de infrastructură pentru România

    Şapte proiecte majore de infrastructură, care trebuiau finalizate pe vechiul cadru financiar al UE (2007-2013), au primit undă verde de la Bruxelles să îşi continue finanţarea pe noul buget astfel încât să nu se piardă banii. Este vorba despre trei proiecte de drumuri şi patru de apă şi canalizare.

    Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat fazarea a şapte proiecte majore pentru România. Cele şapte proiecte sunt cofinanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune, se anunţă într-un comunicat transmis luni de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    „Prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o şansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investiţiile cofinanţate cu bani europeni au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Creţu.

    Proiectele de infrastructură de transport sunt:
    – drumul naţional Piteşti-Câmpulung-Braşov: modernizarea DN 73;
    – autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);
    – drumul naţional DN 76: reabilitarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

    Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hunedoara, Olt şi Tulcea.

    O bună parte din fondurile europene alocate în cadrul vechiului buget al UE (2007-2013) pentru infrastructură riscă să fie pierdute fiindcă lucrările nu vor fi terminate până la sfârşitul acestui an.

    Fazarea acestor proiecte, cu aprobarea primită de la Comisia Europeană, este o metodă prin care autorităţile susţin că încearcă să nu piardă fondurile europene, care mai pot fi cheltuite până la 31 decembrie.

  • Lecţia de prezenţă în business

    La fel cum nimeni nu devine om de afaceri peste noapte, nimeni nu învaţă brusc cum ar trebui să se comporte pentru a câştiga respectul celor din jur. Aspectul, compartamentul, comunicarea – sunt câteva din coordonatele ce trebuie antrenate pentru câştigarea statutului de lider, nu doar în organigramă, ci şi în ochii colegilor şi partenerilor.

    Într-o clădire de birouri, dacă doi domni se află în faţa unei uşi, cine intră primul?” – este una dintre întrebările pe care Mihai Stănescu o adresează în şedinţele sale de coaching cu reprezentanţi ai mediului de business local. De cele mai multe ori, răspunsul vine după lungi discuţii: „Cel mai bun răspuns a fost al unui tânăr care din celălalt capăt al sălii a ţipat: celălalt”. Potrivit lui Stănescu, doi oameni care ştiu să se comporte se invită reciproc să intre, fără ca acest lucru să se transforme într-un spectacol în faţa uşii. Exerciţiul descris face parte dintr-o serie ce are ca scop „antrenarea” aptitudinilor comportamentale ale executivilor. Potrivit lui Stănescu, comportamentul este unul dintre principalele coordonate alături de înfăţişare şi comunicare, prin care se construieşte „prezenţa executivă”, o expresie din ce în ce mai populară în literatura de business internaţională şi, de ceva timp, şi în climatul de business din  România. „Appearance, Behaviour şi Communications sunt pilonii de bază pentru antrenarea prezenţei executive”, explică Stănescu, care de circa de un an îşi concentrează activitiăţile de coaching în această direcţie. 

    Mihai Stănescu se autodescrie drept unul dintre primii coach din România – a început să activeze pe această nişă de consultanţă încă din 2001, când termenul nu era popular pe plan local, iar domeniul, aproape inexistent. Stănescu spune că experţii care activau la vremea respectivă pe această nişă puteau fi număraţi pe degetele de la o mână: „Piaţa era formată din câţiva coach internaţionali pentru echipele de expatriaţi din blocurile de management ale marilor companii internaţionale, precum şi 1-2 coachi independenţi care au făcut câteva workshopuri cu circuite închise.” El a studiat psihologia, a urmat un program masteral în antropologie şi, în parcursul său spre profesia de psihoterapeut, în urma unei participări la o specializare în psihoterapie la Strasbourg, a intervenit un punct de cotitură: „Am întâlnit un coach din Franţa şi după ce am citit broşura cu care se recomanda, mi s-a hotărât viaţa profesională pentru totdeauna”. A devenit astfel coach în urmă cu 16 ani – „tocmai am depăşit cele 10.000 de ore faimoase” ale lui Gladwell, spune el. Dacă în primul an a avut cam trei clienţi, spune că în prezent lucrează cu circa 80-100 de organizaţii în fiecare an, de la şedinţe unu la unu, la cele de grup sau chiar cu mai multe grupuri din aceeaşi organizaţie. Nu are un profil de organizaţii; lucrează atât cu corporaţii mari, cât şi cu altele mai mici, deopotrivă multinaţionale sau companii antreprenoriale. A avut şi proiecte speciale şi oferă ca exemplu lucrul cu Guvernul, cu Administraţia Parlamentară Centrală, mai concret un proiect de restructurare din Camera Deputaţilor. „Proiectul a reuşit, dar după aproximativ un an de zile lucrurile s-au întors unde erau.” Preţul pentru o oră de coaching executiv pentru un non-CEO porneşte de la circa 500 de euro pe şedinţă şi poate ajunge la câteva mii de euro cu un executiv de top, în funcţie de obiectivele pe care acesta le are; preţul se modifică apoi în funcţie de numărul persoanelor implicate în şedinţe. Pentru anul acesta, previzionează pentru firma sa, RoCoach, venituri de circa 250.000 de euro, iar anul viitor crede că va ajunge la circa jumătate de milion de euro. În prezent, firma lui, pe care o caracterizează drept un butic de coaching, este formată din 10 angajaţi; însă el este singurul „producător”, fiind implicat în toate proiectele cu companiile.

    Ce face un coach de fapt? Mihai Stănescu oferă o definiţie a profesiei: „Un coach este foarte aproape de antrenorul sportiv, însă antrenamentul acestuia este unul mental; din punctul meu de vedere, coach-ul lucrează cu campioni, ceea ce face nu mai ţine învăţare, oamenii ştiu foarte bine ce au de făcut, învaţă să îşi folosească ultima resursă de potenţial; practic nu este învăţare, ci un dezvăţ”. Spune că antrenamentul său se axează pe îndepărtarea limitelor, mai ales în situaţii complexe, care angajează atât comportamentul individual al unor persoane din organizaţie, cât şi pe cel al organizaţiilor ca întreg. Dintre proiectele cu ofiţeri corporativi de rang înalt le menţionează pe cele axate pe performanţă – „cum se pot reseta sistemele ca să dea rezultate mai bune”, cât şi pe tranziţie – în cazul executivilor recent numiţi în funcţie şi care vor să conştientizeze toate mecanismele de exercitare a puterii şi controlului. Un alt tip de interacţiune descris de el este al executivilor care au nevoie de o împrospătare a stilului de leadership. „Cel mai des întâlnite solicitări se leagă de lucruri care trebuie îmbunătăţite: să-şi menţină echipa într-un nivel de motivaţie înalt, cu o misiune bine înţeleasă; mai sunt chestiuni de politică internă şi influenţă care necesită un al doilea sau al treilea creier – de exemplu, cum să pun problema astfel încât alor mei să le fie mai bine şi să fie lăsaţi în pace să îşi facă treaba; cum putem să ajungem la un mod de a prezenta o idee astfel încât aceasta să fie aprobată în forurile superioare – valori care sunt fundamentale, în esenţă.”

    Cea mai actuală discuţie se leagă însă, potrivit lui Stănescu, de prezenţa executivă, care este, prin prisma lui, o chestiune de responsabilizare. Crede că unul dintre motivele pentru care acest termen este din ce în ce mai important se datorează noii generaţii de angajaţi: „Partea aceasta de prezenţă executivă devine din ce în ce mai importantă în România pentru că în toată lumea e foarte importantă, unul dintre motive este că generaţia Y nu mai reacţionează la comandă şi control, este nevoie să le dai un exemplu; de unde deduce că e foarte important şi cum arăţi, cum vorbeşti, cum te comporţi etc.”

    ABC-ul acestei stări – Appearance, Behaviour, Communication – poate fi antrenat. Pentru aspect, literatura de specialitate foloseşte termenul „gravitas”. Potrivit coach-ului, acesta se traduce prin capacitatea de a atrage atenţia şi motivaţia într-o şedinţă de pildă, la nivelul unei organizaţii. „Arăţi ce mesaj vrei să transmiţi vizual, până să vorbeşti: cum te mişti, care este postura la momentul vorbirii etc.” Spune că pentru a transmite un mesaj anume, trebuie respectat un set de reguli care nu se negociază niciodată: „La fel cum există reguli financiare necesare pentru desfăşurarea activităţii unei companii, aşa sunt şi regulile de comportament, de conduită, sunt pentru a ajunge la rezultate, mai ales în leadership”. Cel mai simplu exemplu este legat de aspectul îngrijit al hainelor – „este un simbol puternic pentru curăţenia morală – e foarte interesant să vezi un domn sau o doamnă cu o ţinută şifonată, cuvântul şifonat are un peiorativ de ordin etic.” În interacţiunile sale cu clienţii, Stănescu porneşte de la detalii legate de îmbrăcăminte, până la atitudine, comportament, vorbire: „Nu ştiu dacă antrenez sau, mai degrabă, îi expun pe oameni la reguli stabilite de mult timp şi care există şi la noi de mult timp.”

  • Colliers International: „Piaţa de retail din România devine tot mai atractivă pentru brandurile noi de fashion”

    Piaţa de retail din România s-a caracterizat în 2016 printr-un volum ridicat de spaţii livrate şi prin intrarea unor branduri noi, care au deschis primele magazine atât în centrele comerciale deja consacrate, cât şi în proiectele recent inaugurate, conform Colliers International, unul dintre liderii globali în domeniul consultanţei imobiliare, care activează şi în România.

    În 2016, pe piaţa din România au fost finalizaţi peste 200.000 mp de spaţii de retail, fiind anul cu cele mai multe livrări după 2009. Aproximativ jumătate din volumul livrat a fost în Bucureşti, unde stocul de centre comerciale a ajuns la aproximativ 1,16 milioane mp, dintre care aproape 40% se află în sectoarele doi şi trei, care au devenit cele mai aglomerate din punct de vedere al stocului.

    „Livrările recente, precum ParkLake Plaza şi Verada Mall, au adus pe piaţă branduri noi. Dintre brandurile mass market care au ales să deschidă primele magazine din România în aceste proiecte, menţionam: Forever 21 a deschis primul magazin în Parklake Plaza, în timp ce brandul francez Tati a ales Veranda Mall”, a declarat Daniela Popescu, senior associate în departamentul de retail al Colliers International. „De cealaltă parte, multe dintre brandurile premium au ales să deschidă primele lor magazine în centrul comercial Băneasa Shopping City, cu excepţia lui COS, parte a grupului H&M, care a inaugurat prima unitate pe Calea Victoriei, într-o tranzacţie intermediată de Colliers”, a adăugat Daniela Popescu.

    Printre brandurile premium care au intrat pe piaţa din România în cursul anului 2016 se mai numără: Max & Co, Cerruti 1881, Chopard şi Boggi. Conceptele internaţionale precum  TK Maxx, Primark sau Toys ”R” Us,  atât de aşteptate pe piaţa din România, cel mai probabil vor amâna decizia până la un nou ciclu economic. 

    „România a continuat să fie în centrul atenţiei retailerilor şi la târgul MAPIC, care a avut loc în noiembrie la Cannes. Majoritatea retailerilor prezenţi se aşteaptă să încheie anul cu creşteri ale vânzărilor cuprinse între 20-30% faţă de anul precedent. Succesul acestor retaileri încurajează jucătorii care nu sunt încă în România, performanţa lor reflectând direct potenţialul pieţei noastre”, a explicat Daniela Popescu.

    În ceea ce priveşte chiriile, pentru spaţiile comerciale moderne din Bucureşti, acestea variază între 14 – 22 euro/mp/lună pentru spaţiile mari (1.000-2.000 mp),  destinate ancorelor de fashion şi între 17 – 25 euro/mp/lună pentru spaţiile medii (350-800 mp). Pentru anul 2017, volumul de spatii comerciale aşteptat spre livrare este estimat la 180.000 mp, accentul fiind pe oraşele din ţară, unde vor fi livrate o serie de parcuri de retail: Shopping City Satu Mare (18.000 mp) şi Prima Shops Oradea (10.000 mp), precum şi extinderi ale proiectelor existente Shopping City Sibiu (16.900 mp – extindere) şi Shopping City Galaţi (27.000 mp – extindere).

  • Drumul din sufragerie spre Dubai trece prin Olanda

    Fraţii Alexandru şi Andrei Cernătescu au mizat pe digital încă din 2007, când Facebook şi Twitter nu făceau încă legea în piaţa de advertising. Afacerea lor a evoluat concomitent cu creşterea acestei nişe şi s-a extins din sufrageria lor la un turn în nordul Capitalei, cât şi, de anul acesta, într-o subsidiară în Olanda. Planurile lor în afara graniţelor nu se opresc aici: până la finalul anului deschid un birou şi în Germania, iar la anul, în Emiratele Arabe Unite.

    „Noi chiar credem în principiul «Bucătăria în România, restaurantele în toată lumea»”, descriu Alexandru şi Andrei Cernătescu strategia prin care vor să dezvolte în continuare agenţia digitală de comunicare integrată („construieşte digital şi comunică integrat”, explică ei) Infinit Solutions. Aceasta a ajuns, după nouă ani de activitate, la venituri de circa 2 milioane de euro anul trecut, aproximativ 60 de angajaţi şi clienţi precum Rompetrol, Borsec, Skoda, Generali Asigurări, CEC Bank, Abbvie. Pentru anul în curs previzionează afaceri de 2,3- 2,4 milioane de euro. Costurile proiectelor lor sunt calculate în funcţie de proiect, reprezentând un procent din vânzările pe care le generează. Iar dacă până acum se concentrau mai ales pe proiectele locale şi lucrau pentru clienţi din afară doar din România, acum dezvoltarea afacerilor din afara graniţelor constituie prioritatea. Anul acesta, compania şi-a deschis o subsidiară în Olanda – un birou în cadrul căruia lucrează deocamdată patru angajaţi şi cu care vor ajunge la circa şase contracte până la finalul anului; următoarea ţară pentru care au început demersurile de extindere este Germania, iar pentru anul viitor este planificat pasul în Dubai.

    Povestea antreprenorială a fraţilor Cernătescu, pe care au discutat-o într-un prim interviu cu Business Magazin în urmă cu aproximativ doi ani, a început – ca multe alte poveşti de IT din acest domeniu – în sufrageria unui prieten, în 2007. O viziune avangardistă asupra internetului i-a oferit atunci lui Alexandru Cernătescu ideea începerii unei afaceri axate pe construirea imaginii companiilor în mediul online – aspect neglijat de multe ori în acea perioadă de cei care activau în piaţa de publicitate. „Am început în sufrageria unui prieten care şi-a dat restanţele şi plecase acasă”, îşi amintea Alexandru Cernătescu primul birou al companiei. În prezent, au propriul turn, Infinit Tower, o clădire din nordul Capitalei decorată în concordanţă cu hobby-urile celor doi fraţi: pereţi tapiţaţi cu fulare şi tricouri ale cluburilor de fotbal din întreaga lume, o chitară electrică, machete de maşini.

    După ce a absolvit cursurile Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnice şi a avut mai multe joburi în IT, internet, telecom, a simţit nevoia de a crea ceva nou. „Oricât ar promova multinaţionalele conceptul de intraprenor, oricâtă libertate ţi s-ar da, nu se poate compara cu a fi antreprenor.” A avut revelaţia că există potenţial de a începe o afacere în această piaţă în momentul în care a observat, lucrând într-o agenţie americană pentru diferite agenţii de comunicare clasică, că discuţia legată de digital nu se afla printre priorităţi: „Da, lasă că o să refacem şi site‑ul la un moment dat”. Din punctul lui de vedere, pagina web a unei companii poate fi asemănată cu un magazin nonstop şi, într-o campanie de advertising, ar trebui plasată pe primul loc, urmând ca restul să fie construit ulterior. L-a cooptat în afacere pe fratele lui, Andrei, absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, şi au început să construiască afacerea Infinit Solutions Agency. Cu o investiţie iniţială zero şi cu calculatoarele de acasă, din sufragerie, au început primele proiecte: „Amestecam deja digitalul cu BTL-ul, amestecam comunităţi online pe care le continuam cu evenimente fizice, transpuse apoi din nou în digital”. Clienţi precum Coca-Cola şi Cosmote s-au arătat printre primii încântaţi de această abordare. Iar dacă la început lucrau prin intermediul celorlalte agenţii de comunicare, după doi ani au început să preia clienţi în mod direct, aspect care s-a reflectat în evoluţia companiei: de la o cifră de afaceri de 50.000 de euro în 2007, au ajuns la 100.000 în 2008, 300.000 în 2009, iar în 2010 au depăşit milionul de euro.

    Următorul lor pariu constă în extinderea cu sucursale pe pieţele internaţionale. În luna iunie a acestui an au deschis biroul din Rotterdam al companiei, cu intenţia de a-i atrage pe clienţii din regiunea Benelux. Potrivit celor doi fraţi antreprenori, contractele „din afară” ajung la valori de două până la cinci ori mai mare decât cele de pe piaţa locală. „Scurt pe doi: credem că biroul din Olanda va întrece biroul din România până la sfârşitul anului viitor, dar lucrurile se vor face aici”, punctează Andrei Cernătescu. În timp ce vorbeşte, fratele său îmi arată un act de proprietate al Infinit Netherland BV – „Ştii ce înseamnă asta pentru o companie începută din nimic, într-un apartament, când nu aveam bani nici să mâncăm şi ne împrumutam de la primul angajat? Să ţii în mână aşa ceva – plecând de la nimic – e fenomenal”. Au ales Olanda şi prin prisma relaţiilor comerciale dintre cele două ţări, dar şi a modului de a fi al olandezilor: „clientul olandez de exemplu, în majoritatea cazurilor, e parte din echipă, vine aici, îi motivează, stă cu ei, felul în care vorbeşte cu echipa, ne înţelegem  foarte bine cu ei”. Din perspectivă de business, au ales această poziţionare prin prisma faptului că pot ţinti clienţii din regiunea Benelux mai uşor. În prezent, în cadrul biroului din Rotterdam lucrează patru angajaţi olandezi: doi oameni de vânzări, un account manager şi partenerul lor. Pentru a mări echipa de acolo, şi-ar dori să angajeze români deja stabiliţi acolo sau, în funcţie de cum decurg proiectele de acolo, să trimită oameni de aici.

  • AFI Europe România şi-a crescut veniturile operaţionale la peste 34 mil. euro în primele 9 luni ale anului

    AFI Europe România a publicat rezultatele financiare obţinute în T3 şi primele 9 luni din 2016, înregistrând un venit operaţional net (NOI) din activele sale generatoare de venit din România de 12 milioane de euro în T3 2016 şi de peste 34 de milioane de euro în primele 9 luni ale anului, reprezentând o creştere cu 17%, respectiv 14% în comparaţie cu cifrele din aceleaşi perioade din 2015, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Proprietăţile comerciale ale AFI Europe România şi cele aflate în curs de dezvoltare au fost evaluate la peste 800 de milioane de euro la 30 septembrie 2016, înregistrându-se astfel o creştere de 10% faţă de anul trecut.

    AFI Cotroceni, cel mai mare centru comercial din România, a avut un venit operaţional net de peste 25 milioane de euro în primele 9 luni din 2016, rezultate mai mari cu 10% faţă de cele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2015. Centrul comercial a fost evaluat, la 30 septembrie, la 467 de milioane de euro, o creştere de 7,6% în comparaţie cu anul trecut.

    În prezent, mallul trece printr-un proces de extindere, care va adăuga suprafeţei închiriabile 6.500 de mp adiţionali, iar apoi va fi realizat un nou proces de evaluare.

    Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) din AFI Cotroceni au crescut cu 12% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând peste 170 de milioane de euro în primele 9 luni ale anului 2016. Numărul vizitatorilor din mall a crescut cu 5,5%, cu o rată de ocupare a centrului comercial de 99%. 

    AFI Ploieşti continuă să raporteze rezultate în creştere pentru toţi parametrii. Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) au crescut cu 16% în primele 9 luni din 2016 şi venitul operaţional net (NOI) s-a apreciat cu 4% faţă de cifrele de anul trecut, ajungând la peste 3,3 milioane de euro. Gradul de ocupare al centrului comercial din Ploieşti este de 99%. În mallul AFI Ploieşti sunt finalizate, zilele acestea, lucrările de extindere, recent fiind deschise noile locaţii ale Deichmann şi Starbucks. Centrul comercial şi-a păstrat valoarea la 67,5 milioane de euro.

    Pe segmentul birouri, proiectul AFI Park, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 70.000 de metri pătraţi în cele 5 clădiri, se apropie de o rată de ocupare de 100%.

    “Creşterea valorii activelor se datorează nu numai îmbunătăţirii economiei din România, ci mai ales activităţii echipei AFI Europe România în gestionarea diferitelor proiecte, atât în dezvoltarea construcţiilor noi, cât şi în modul în care coordonează portofoliul curent. Pentru a menţine şi chiar pentru a intensifica această creştere a AFI Europe România, am început anul acesta dezvoltarea AFI TECH PARK, un proiect de birouri cu o suprafaţă de 50.000 mp, care se va afla pe Bulevardul Progresului din Bucureşti, şi plănuim să demarăm lucrările la AFI Braşov, care constă într-un centru comercial de 40.000 mp şi 25.000 mp de spaţii de birouri. Mai mult, ne aşteptăm să începem anul viitor primul nostru proiect rezidenţial din România, AFI City, în Bucureştii Noi. Suntem în continuare în căutare de noi oportunităţi similare celei din Braşov”, a menţionat David Hay, CEO AFI Europe România.

    AFI Properties, compania mamă a AFI Europe, a publicat rezultatele financiare pentru T3 2016 şi primele 9 luni ale anului, înregistrând un NOI de 57 de milioane de euro, similar cu rezultatele înregistrate anul trecut, inclusiv din vânzărea mai multor active şi a unui NOI performant al proiectele noi şi existente. De asemenea, AFI Properties a înregistrat un profit de 60 de milioane de euro, reprezentând o creştere de 30% şi o apreciere cu 8% a veniturilor, la 122 de miloane de euro, în comparaţie cu primele 9 luni din 2015.

    De la începutul anului, AFI Properties a vândut peste 600 de unităţi rezidenţiale, în timp ce alte 200 de unităţi adiţionale au fost închiriate pe termen lung. Compania a finalizat, în 2016, clădirile de birouri AFI Park 4&5 din Bucureşti (32.000 mp), faza a patra a Airport City Belgrade (12.000 mp) şi faza a treia Classic 7 din Praga, toate având o rată de ocupare de aproape 100%.

    În prezent, AFI Properties, prin subsidiarele sale, dezvoltă 20 de proiecte, inclusiv 9 clădiri de birouri, cu o suprafaţă de 200.000 mp, un nou centru comercial de 40.000 de mp în Braşov şi 1.800 de unităţi rezidenşiale în Serbia, Polonia, Letonia şi Cehia. 

  • Valls: Europa, în pericol să se destrame; aşa că Germania şi Franţa au o responsabilitate imensă

    Uniunea Europeană riscă să se destrame dacă Franţa şi Germania, în mod particular, nu depun eforturi sporite pentru a stimula creşterea economică şi nu ţin cont de preocupările cetăţenilor, a declarat prim-ministrul francez Manuel Valls.

    Europa ar putea eşua şi este în pericol să se destrame, a declarat joi premierul francez Manuel Valls, cu ocazia unei vizite la Berlin, adăugând că este nevoie ca Germania şi Franţa să se implice mai mult în proiectele europene, scrie agenţia de ştiri Reuters.

    De asemenea, Franţa ar trebui să-şi continue reformele, inclusiv reducerea taxelor pentru societăţile comerciale, iar Germania trebuie să depună eforturi suplimentare în ceea ce priveşte investiţiile, a adăugat liderul francez, cu ocazia unui eveniment organizat de cotidianul german Sueddeutsche Zeitung.

    Valls a subliniat că Franţa şi Germania trebuie să rămână puternice şi să ofere proiectelor europene o nouă fundaţie.

    “Europa este în pericol să se destrame”, a afirmat Valls, “aşa că Germania şi Franţa au o responsabilitate imensă”.

    În ceea ce priveşte negocierile cu Marea Britanie pe tema Brexit, oficialul francez a declarat că: “dacă vor putea să aibă toate avantajele Europei, dar fără inconvenientele asociate, atunci deschidem o fereastră pentru ca alţii să părăsească Uniunea Europeană”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft: În acest an 50% din veniturile noastre vor fi generate de platforma de cloud. Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud

    Explozie şi pe segmentul micilor dezvoltatori de aplicaţii.

    Veniturile generate de platforma de servicii cloud vor creşte şi în acest an fiscal cu peste 100% şi vor ajunge să genereze o jumătate din afacerile subsidiarei locale a gigantului american Microsoft, în condiţiile în care com­paniile au înce­put să migreze ma­siv spre acest tip de soluţii.

    “Anul trecut 30% din veniturile noastre au venit din cloud. În acest an fiscal estimăm că 45-50% din venituri vor fi ge­nerate de platforma de cloud. Este o evo­luţie care spune multe. Există un ritm de creştere al veniturilor Microsoft de la an la an. Să creşti ponderea serviciilor de cloud cu o asemenea anvergură de la an la an înseamnă că într-adevăr clienţii merg în direcţia respectivă”, a declarat într-un interviu pentru ZF Daniel Rusen, Cloud & Enterprise Lead la Microsoft România. Anul trecut compania a raportat la Finanţe afaceri de 238 mil. lei (54 mil. euro), în creştere cu 22% faţă de anul anterior.

    Platformele de cloud le permit com­paniilor sau cli­en­ţilor rezi­den­ţiali să acceseze prin internet servicii furnizate din mari centre de date, plătind doar pentru ceea ce folosesc. Spre exemplu companiile pot stoca date în cloud şi instala aplicaţii pe aceeaşi platformă plătind un abonament în funcţie de spaţiul de stocare şi puterea de procesare utilizată, evitând astfel investiţiile în propriile servere.

    “Nu mai suntem în situaţia în care clienţii se întreabă dacă merg sau nu către cloud. Acum pentru companiile mari decizia este clară, întrebarea este doar când se va face pasul spre cloud. În cazul start-up-urilor, decizia este luată aproape din start. Foarte multe start-up-uri din România aleg de la început să îşi dezvolte tehnologia într-o platfomă de cloud iar companiile care au deja o acoperire naţională, o infrastructură deja cumpărată se gândesc cum să facă să adauge şi o platformă de cloud. Pentru orice IT manager, CIO, director de IT există un punct în agendă – «Când voi face pasul către cloud, şi pentru ce activitate»?“, a adăugat reprezentantul Microsoft. Această evoluţie are loc în contextul în care veniturile com­paniei din platforma de cloud au continuat să crească de la an la an cu peste 100%, chiar dacă numărul de clienţi a crescut puternic.

    “Ritmul de creştere al utilizării serviciilor de cloud a avut o creştere exponenţială. Câteodată este greu sa estimezi o creştere de la an la an, de peste 100%, aşa cum a avut Microsoft pentru serviciile sale de cloud odată ce ajungi la o bază mare de clienţi. Pentru că spui în felul următor: în primul an creşti cu 150% – dau un exemplu, în al doilea cu 120% pentru că baza este din ce în ce mai mari iar ritmul acesta de creştere dacă îl ţii la acelaşi nivel este foarte greu sustenabil odată ce creşti foarte mult baza. Spre surprinderea noastră plăcută ritmul acesta de creştere s-a menţinut, la peste 100%, pentru serviciile de cloud. Chiar dacă avem o bază substanţială de clienţi şi o bază substanţială de utilizatori lunari ai serviciilor respective ritmul de creştere este la fel, foarte susţinut în continuare. Companiile au din ce în ce mai multă apetenţă faţă de tehnologie şi văd că tehnologia le uşurează foarte mult procesele zilnice de business şi automat caută noi modalităţi de a deveni mai eficienţi, în a deveni mai agili”.

    Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud, adaugă Daniel Rusen.

    “Sunt câteva verticale unde într-adevăr am reuşit să schimbăm procesele tehnologice ale companiilor şi să eficientizăm foarte mult procesele lor de business: este vorba de servicii financiare, oil&gas sau farma. Retailul este iarăşi un segment cu o mare creştere pentru că în general retailul tinde să se schimbe într-un mod foarte dinamic. Toate companiile care au un lanţ de retail încearcă să vină cu ce ceva nou, inovator către clienţi şi automat aici platforma de cloud le ajută foarte mult să vină cu facilităţi şi inovaţii către clienţi. În retail trebuie să uimeşti clientul, pentru că de când intră pe uşă el caută o experienţă nouă, pentru că altfel cumpără din online, unde poate este preţul mai mic. Clientul vrea să fie uimit. Asta poţi să o faci dacă foloseşti ceva invovativ, nou pe care doar platforma de cloud poate să îl ofere.“

    Dincolo de companiile mari, Microsoft a observat şi o creştere exponenţială a utilizării în cadrul dezvoltatorilor mici de aplicaţii sau a freelancerilor din domeniul hi-tech. “Nu doar companiile mari au apetenţă pentru cloud. Este o greşeală frecventă, generată de faptul că implementările de la companiile mari sunt deregulă spectaculoase.cUn contract la o companie mare este un proiect cu care te lauzi. Totuşi unul dintre marile avantaje ale soluţiei de cloud este că democratizează accesul la tehnologie. Până acum câţiva ani doar marile companii şi universităţile îşi permiteau să facă o analiză de date pe clienţii lor, să înţeleagă comportamentul clienţilor. Pentru a realiza acest lucru era nevoie în trecut de investiţii semnifiactive în servere, de exemplu, suma de pornire era de 200.000-300.000 de euro şi putea ajunge la milioane de euro. Acum poţi să cumperi aceeaşi putere doar pentru perioada de folosire. Un institut de cercetare dacă vrea să analizeze nişte date de proiectare, sau un arhitect de design care vrea să facă o evaluare a unei clădiri la cutremure poate apela la cloud. Dacă voia să facă o evaluare pentru o clădire de birouri îi trebuiau cateva servere care să funcţioneze câteva zile ca să realizeze care ar fi impactul unui cutremur din mai multe puncte de vedere. Acum poate să facă acelaşi lucru într-un timp şi mai scurt şi cu o investiţie mult mai mică. Se poate face acum acelaşi lucru într-o oră folosind mai multă putere de calcul şi în loc să investească 300.000 de euro în infrastructură poate să plătească 2.000 de euro pentru puterea de calcul necesară acelei evaluări. Gradul de investiţie este mult, mult mai mic. Avem foarte mulţi clienţi mici care folosesc puterea cloudului pentru proiecte punctuale, atunci când au nevoie plătind sume relativ mici de bani pentru acea utilizare. Vedem o creştere foarte mare a dezvoltatorilor mici de software, de aplicaţii pentru Appl, iOS, Google Android, Microsoft care pentru a-şi eficientiza procesele apelează la API-urile disponibile în platforma de cloud Azure. Este o creştere fantastică: de la lună la lună sunt sute de noi astfel de mici dezvoltatori de software, mici specialişti în IT, de freelanceri în tehnologie care folosesc platforma de cloud punctual pentru anumite proiecte pe care le derulează.”

    Soluţiile bazate pe platforma de cloud vor reprezinta şi una dintre temele centrale ale evenimentului Microsoft Summit 2016, care acoperă tematica transformării digitale din perspectiva mai multor industrii.

    Unul dintre speakerii invitaţi la eveniment este Mehis Sivhart, şeful Centrului pentru Registre şi Sisteme de Informaţie din Estonia (RIK). Din această poziţie el a condus implementarea unora dintre cele mai avansate servicii de e-guvernare din lume, servicii a căror integrare a făcut ca acum Estonia să fie considerată prima „ţară digitală” din lume.  Responsabil de implementarea unora din cele mari şi mai tehnic-avangardiste proiecte digitale publice, Mehis Sivhart priveşte transformare digitală prin prisma posibilităţilor pe care le deschide pentru politicile de administraţie, legislative şi de justiţie precum şi a responsabilităţii faţă de cetăţeni. Microsoft Summit 2016 va avea loc în data de 8 noiembrie la Teatrul Naţional din Bucureşti.

    Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2016. 

  • Cât va costa un plin la prima reţea de ”benzinării” electrice din România

    „Din prima jumătate a anului trecut am început să fim activi în partea de mobilitate electrică. Ne-am uitat la ce se întâmplă în Vest şi cre­dem că acesta va fi un domeniu care va lua am­ploare“, spune Alexandru Teodorescu, unul dintre acţionarii grupului Renovatio, firma care se află în spatele dezvoltării reţelei Renovatio e-charge.

    Renovatio este unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte de energie verde din România, activitatea companiei în acest sector suprapunându-se chiar cu perioada de boom a pieţei.

    Cât va costa un plin la prima reţea de ”benzinării” electrice din România 

  • Nicuşor Dan deschide lista USR Bucureşti, la Camera Deputaţilor, urmat de Ghinea

    Preşedintele USR, Nicuşor Dan, a declarat, miercuri, că va deschide lista pentru Camera Deputaţilor, la Bucureşti, fiind urmat de ministrul demisionar al fondurilor europene Cristian Ghinea, iar la Senat, lista ar urma să fie deschisă de fostul ministru al Culturii Vlad Alexandrescu.

    “Da (voi deschide lista la Camera Deputaţilor, la Bucureşti-n.r.)”, a răspuns Nicuşor Dan întrebat de ziarişti. Nicuşor Dan a afirmat că ministrul demisionar al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, se va regăsi pe locul doi pe lista pe care partidul o va depune la Camera Deputaţilor, în Capitală.

    “Avem o alegere, între o teleormenizare a României şi o României modernă, între sărăcie şi un drum către prosperitate şi normalitate în România. (…) Sper că românii vor face alegerea corectă”, a conchis Nicuşor Dan.

    La rândul său, Cristian Ghinea a spus că deja şi-a depus demisia la cancelaria premierului şi că ar dori să ducă mai departe proiectele începute la Guvern. “Acum o oră şi jumătate mi-am anunţat colegii de Guvern că mi-am depus demisia la Cancelaria primului ministru pentru a putea să vin alături de USR în această luptă şi pentru a putea să continui proiectele pe care le-am început atât la Cancelaria Primului Ministru, cât şi la Ministerul Fondurilor Europene: pachetul antisărăcie, (…) comisia de tăiat hârtii, proiecte pe care USR le preia în programul de guvernare şi pe care un viitor guvern susţinut de USR le va pune în implementare”, a spus Cristian Ghinea.

    Cristian Ghinea a petrecut 181 de zile la conducerea MFE.

    Şi fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, ar urma să deschidă lista USR pentru Senat, în Bucureşti.