BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Ponta anunţă că a decis să nu naţionalizeze fondurile private de pensii, ci să le lase să investească

    “Singurii care au naţionalizat total au fost ungurii, polonezii au o soluţie de mijloc. Părerea mea a fost că soluţia pentru fondurile private de pensii este de a le deschide către investiţii în economie, nu doar către titluri de stat, şi cred că este mai bine decât să le naţionalizăm. Deci, eu personal, ca prim-ministru, am ales ideea de a lăsa fondurile private şi de a găsi o soluţie împreună cu Comisia Europeană şi FMI de a deschide posibilitatea de investiţii pentru fondurile private dincolo de a cumpăra titluri de stat, şi către alte zone, către piaţa de capital, către zone care să se simtă după aceea în economie”, a spus Ponta la România TV.

    El a preciat că legislaţia va fi schimbată în acest sens.

    În luna noiembrie a anului trecut, agenţia MEDIAFAX a anunţat, prezentând scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, faptul că Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private.

    “Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget”, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de MEDIAFAX.

    Aceeaşi formulare a fost păstrată şi în scrisoarea convenită cu FMI la finele lunii februarie a acestui an.

    Deşi formularea este ambiguă, pe cale logică se poate deduce că Executivul are în vedere cel puţin scăderea cotei de contribuţie atribuite fondurilor de pensii private obligatorii.

    De altfel, mai multe surse au declarat atunci pentru MEDIAFAX că experţii FMI au discutat cu autorităţile române posibilitatea de a îngheţa sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, şi chiar de a naţionaliza integral sau parţial sumele deja strânse de acestea, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia.

    În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) şi urmând să ajungă la 6%, cu o creştere de jumătate de punct procentual anual, până în 2016.

    De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenţa de 2,28 miliarde de lei reprezintă câştigul investiţional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem.

    În ultimul an (septembrie 2012 – septembrie 2013), activele fondurilor de pensii Pilonul II şi-au menţinut creşterea accelerată, cu un ritm uşor peste 45%.

    Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns după primele nouă luni ale acestui an la un număr total de 5,95 milioane de participanţi, dintre care numărul celor care primesc lună de lună contribuţii virate de către CNPP s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane.

    Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private obligatorii au realizat, de la lansarea lor şi până în prezent, un randament mediu anualizat de 11,7%.

    Primele contribuţii la Pilonul II au fost virate în mai 2008.

    Pentru Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contribuţii au fost virate începând cu luna mai 2007, activele celor 10 fonduri însumau la septembrie 750,11 milioane de lei pentru 305.796 de persoane.

  • Rovana Plumb: Reducerea CAS la angajator nu va afecta fondul de salarii şi pe cel de pensii

     Întrebată cum comentează declaraţiile lui Traian Băsescu cu privire la reducerea CAS cu 5%, Rovana Plumb a spus că vrea să dea asigurări românilor că nu există niciun fel de risc în ceea ce priveşte fondul de pensii şi salarii.

    ”Da, este posibilă reducerea contribuţiei la asigurările sociale la angajator cu 5 la sută. S-au făcut calcule, împreună cu Ministerul Finanţelor astfel încât prin introducerea acestei măsuri de la 1 octombrie 2014 nu există un impact pe fondul de salarii şi pe fondul de pensii. Vreu să îi asigur pe toţi românii că nu există niciun fel de risc în ceea ce priveşte fondul de pensii şi salarii şi vreau să-i asigur şi pe cei care reprezintă economia din România că acest proiect
    de lege şi această lege votată de Parlament va intra în vigoare“, a spus Plumb.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorul general: Eliminarea pensiilor magistraţilor corupţi trebuie adoptată în condiţiile actuale

     “Este un act normativ care trebuie aplicat şi care se impune a fi fost adoptat în România în condiţiile actuale”, a spus Niţu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Plenul Senatului a adoptat miercuri, cu 98 de voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere, proiectul de lege care prevede eliminarea pensiilor speciale ale magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.

    Raportul comisiei juridice, cu amendamente admise, a fost adoptat de plen cu 95 de voturi ”pentru”, o abţinere şi un vot ”împotrivă” .

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile îşi pot fideliza mai bine angajaţii valoroşi oferindu-le pensiile facultative

    Recunoaşterea este pentru majoritatea angajaţilor cel mai important factor motivator de la locul de muncă, fie acesta formal sau informal (cum ar fi un „mulţumesc“ spus din partea şefului sau din partea colegilor, spre exemplu), salariul fiind mai mult o formă de feedback, de confirmare a performanţei şi de eva­luare a muncii pe care o depun, se arată în studiile specialiştilor în resurse umane din România. Nevoia angajaţilor de a primi recunoaştere din partea şefului sau a companiei s-a accentuat odată cu venirea crizei, când oamenii, în general, au început să se detaşeze de companie şi să fie mai preocupaţi de ceea ce vor să facă cu viaţa lor.

    Aproximativ 62% din contribuţiile la fondurile plătite de către angajatori (49%) sau de împreună cu angajatorii lor (13%), conform datelor ASF, la 31 martie 2014, astfel că prin includerea pensiei facultative, angajatorii alinează pachetele de beneficii la cele existente în piaţă devenind astfel competitivi în atragerea personalului bine pregătit.

    Experţii în HR susţin că angajaţii cu un nivel înalt de implicare (care sunt activi, vin cu multe idei, fac eforturi suplimentare la locul de muncă) sunt cu 50% mai productivi şi cu peste 40% mai loiali. Pentru a ajunge însă la un astfel de rezultate ei trebuie să simtă că munca le este recunoscută, că fac parte dintr-un mediu de lucru în care pot avea o cumunicare bună cu ceilalţi colegi, că organizaţia este sinceră cu privire la strategia şi agenda de business pe care o are, că sunt plătiţi pe măsura muncii depuse şi că stilul lor de lucru se potriveşte cu cel al managerului direct.

    În prezent, pensia facultativă este un beneficiu fiscal ce are parte de deductibilitate totală, însemnând taxe zero pentru angajatori în limita a 400 euro/an/angajat. Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

  • Piperea şi Asociaţii: Pensiile aviatorilor, inclusiv a lui Adrian Iovan, recâştigate în instanţă

     Potrivit unui comunicat din partea casei de avocatură, în anii 2010 – 2011, succesiv, Guvernul a tăiat pensiile aviatorilor, reducându-le cu o pondere ce a variat între 60 şi 97 la sută.

    Astfel, au fost emise decizii de recalculare a pensiilor a mii de foşti aviatori, în baza Legii nr. 119/2010, care, potrivit casei de avocatură, este “contrară CEDO, deci inaplicabilă”.

    Aceste decizii au fost atacate in instanţă de o alianţă procesuală gestionată de Piperea şi Asociaţii, iar Curtea de Apel Bucureşti a admis irevocabil contestaţia, repunându-i în drepturile lor iniţiale pe pensionarii aviatori.

    Guvernul a emis atunci un nou act normativ – Ordonanţa de Urgenţă nr. 59/2011 – prin care a revizuit pensiile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lipsa educaţiei financiare şi a banilor explică apetitul redus al românilor pentru pensii facultative

    „Pensia facultativă reprezintă un produs de economisire pe termen lung cu scopul obţinerii unui venit suplimentar la vârsta pensionării. Pe fondul unui nivel scăzut de educaţie financiară, oamenii nu se gândesc să economisească  lunar pentru a avea oricând la dispoziţie o sumă pentru diverse situaţii sau urgenţe ce pot apărea. Educaţia financiară  trebuie inclusă în programa de învăţământ pentru a dobândi cunostinţe financiare generale la nivelul societăţii”, susţin oficialii BCR Pensii.

    Începând cu anul 2004, elevii de clasa a zecea învaţă educaţie antreprenorială dintr-un manual rigid şi încărcat de formule, menit să completeze cunoştinţele pur teoretice din vechile cărţi de economie destinate celor de clasa a unsprezecea. „Manualele au fost făcute cu mintea din altă vreme, iar conceperea lor s-a făcut fără să fim consultaţi de comisia care elaborează manuale, pentru că aceasta nu conţine entităţi private“, spune Ştefania Popp, directorul de programe al Junior Achievement, organizaţie internaţională care se ocupă de educarea în spirit economic şi antreprenorial a elevilor din 123 de ţări.

    Consultantul financiar Dragoş Pătroi observă că, de cele mai multe ori, salariaţii de nivel mediu nu cunosc aceste instrumente, pentru că fie nu li s-a explicat despre acest mecanism, fie explicaţiile nu au fost pe înţelesul lor – „tot ce înseamnă fond de acumulare este asimilat în mintea românului, de cele mai multe ori, cu noţiunea de ţeapă”. Venitul mediu de nici 400 de euro, situat în coada clasamentului între cele 28 de state ale Uniunii Europene, constituie un alt obstacol în calea dezvoltării acestui sector, susţin specialiştii.

    Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3.372
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în aprilie, în creştere cu 5,1% faţă de luna martie şi în scădere cu 6,2% faţă de aprilie 2013

    310 mil. euro
    valoarea finanţărilor noi acordate în T1 de companiile de leasing, cu 28% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut

    0,28%
    ponderea în PIB a deficitului bugetar în perioada ianuarie-aprilie, faţă de 1,19% din PIB în acelaşi interval din 2013

    8,3%
    cu atât a crescut cuantumul pensiilor în Spania în perioada 2008-2012, în timp ce veniturile populaţiei din segmentul de vârstă 30-44 de ani au scăzut cu 2,8%, din cauza tăierilor de salarii şi a creşterii şomajului

    2,5 mld. euro
    deficitul comerţului cu mărfuri al UE în relaţia cu Japonia în UE în 2013, în timp ce în comerţul cu mărfuri UE a consemnat un excedent de 9,3 mld. euro
     

  • Valoarea mică a pensiilor de la stat creşte cererea de pensii facultative în rândul angajaţilor

    Scăderea natalităţii determină intrarea în piaţa muncii a unui număr de tineri din ce în ce mai redus, conform statisticilor Comisiei Europene, iar sistemul public de pensii are la bază principiul solidarităţii sociale, ceea ce înseamnă că statul transformă imediat contribuţiile încasate de la persoanele active în indemnizaţii pentru pensionarii actuali.

    „În momentul de faţă, în România sunt 1,2 pensionari la un contributor. În câteva decenii, se estimează că vom ajunge la o proporţie de 1,5 pensionari la un contributor, iar pensia de stat  va fi mai mică din cauza scăderii continue a numărului de persoane active şi care plătesc taxe”, susţin oficialii BCR Pensii.

    Potrivit informaţiilor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară privind distribuţia pe vârste a participanţilor din Pilonul III, cei care aleg să opteze pentru o pensie facultativă au între 30 şi 45 de ani, cu studii medii, superioare şi venituri peste medie. Pensia facultativă  poate reprezenta o alternativă de creştere a veniturilor în perspectiva pensionării, dar şi o modalitate de a beneficia de deductibilitatea fiscală acordată de stat de până la 400 de euro pe an pentru contribuţia la pensia facultativă, prin reducerea bazei de impozitare. Concret, economisind 1.700 de lei anual, contributorul nu mai plăteşte statului circa 300 lei.

    Pensia facultativă oferă oricărui angajat sau persoană cu profesie liberală posibilitatea de a economisi suplimentar, susţin companiile din industrie, contribuind lunar cu până la 15% din salariul brut. Banii se acumulează treptat într-un cont personal al participantului şi sunt disponibili doar după împlinirea vârstei de pensionare.

    Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

    Numărul de pensionari din România a ajuns la finalul anului trecut la circa 5,4 milioane de persoane.

  • BCR Pensii a trecut pragul de 1 mld. lei active nete

    “Pentru anul acesta ne propunem o creştere de 15-20% a activelor, să ajungem la 1,2 miliarde lei, iar pe pilonul pensiilor facultative să avem peste 90.000 de participanţi, de la circa 83.000 în prezent”, a declarat directorul executiv al BCR Pensii, Melania Mirea.

    La finele anului trecut, cele două fonduri ale administratorului acumulaseră active nete de 934,08 milioane lei şi aveau 561.000 participanţi. Pe pilonul II (sistemul de pensii administrate privat), fondul BCR a obţinut anul trecut un randament de 11,3%, iar pe Pilonul III (sistemul de pensii facultative) câştigul anualizat a fost de 10,33%.

    Pentru pensiile facultative, 40,47% dintre clienţii fondului beneficiază de contribuţie plătită de angajator, în timp ce contribuţiile plătite de participanţi au o pondere de 56,08%, restul reprezentând contribuţii mixte.

    “De la lansarea sistemului de pensii facultative, prin nefructificarea avantajelor fiscale acordate de stat, potenţialii beneficiari ai acestor avantaje au pierdut o sumă cumulată de circa două miliarde lei, sumă care a fost virată la stat sub formă de impozit şi nu în conturile individuale de pensie facultativă ale acestora. Am luat în calcul 1,5 milioane de potenţiali participanţi, cu un salariu mediu pe economie”, a afirmat Lucian Anghel, preşedintele Directoratului BCR Pensii.

  • Băsescu: Justiţia nu e curată sută la sută, cum ar trebui. Magistraţii au pensii de 9 – 16 mii de lei

     “Există un adevăr major pe care eu îl susţin public, fără ezitare, justiţia nu este curată sută la sută, cum ar trebui să fie”, a spus Traian Băsescu, într-o emisiune la B1 TV.

    El a adăugat că au mai fost cazuri de corupţie în justiţie şi, deşi nu vrea să anticipeze, probabil vor mai fi, amintind despre lupta pe care a avut-o, la începutul mandatului, cu CSM şi ICCJ, unde erau “nişte brontozauri ai fostului regim”, un exemplu fiind “reţeaua Voicu”.

    “Vechea generaţie încă a rămas cu năravurile cu care a crescut”, a arătat şeful statului, precizând că, probabil că pe măsură ce noua generaţie va începe să ocupe funcţii în ierarhia sistemului judecătoresc, lucrurile vor deveni tot mai curate.

    Preşedintele a mai spus că în justiţie sunt cele mai bune salarii şi pensii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro