BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Cele mai mari ieşiri din istorie de pe bursele europene: 7 miliarde de dolari într-o săptămână. Şi la Bucureşti investitorii vând şi se refugiază în numerar

    Intensificarea războiului din Ucraina împinge investitorii să iasă din acţiunile europene ca niciodată până acum, pe fondul creşterii riscurilor de inflaţie, potrivit analiştilor Bank of America Corp, citaţi de publicaţia americană Bloomberg.

    Astfel, din 23 februarie şi pănă pe 2 martie 2022, investitorii au retras de pe bursele europene 6,7 miliarde de dolari, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, fiind cele mai mari vânzări din istorie la nivel de cinci zile de tranzacţionare.

    Războiul din Ucraina implică un “şoc inflaţionist” mai mare, pe măsură ce preţurile materiilor prime cresc, iar investitorii ar trebui să fie “defensivi la maximum” în absenţa unei dezescaladări, au spus analiştii Bank of America Corp.

    Şi la Bucureşti se poate observa că cele mai recente şedinţe au fost dominate de vânzători, iar panica a fost la ordinea zilei. La ora redactării acestei ştiri indicele principal BET are minus 5% pe tranzacţii de circa 97 mil. lei. În piaţă sunt şi cumpărători însă numărul acestora este mult mai mic decât cei care vând, potrivit datelor ZF.

    Ieşirile record din Europa au loc în condiţiile în care războiul se adaugă la îngrijorările legate de încetinirea creşterii economice şi de creşterea inflaţiei. Unele dintre acţiunile din regiune sunt puternic expuse la Rusia, în timp ce ţările europene sunt foarte dependente de importurile de mărfuri din Rusia şi Ucraina. Indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu aproximativ 13% de la recordul din ianuarie, mai mult decât scăderea de 9% a S&P 500 de la vârful de închidere.

    Acţiunile financiare europene, care au fost unul dintre principalii beneficiari ai redresării economice post-covid, s-au prăbuşit cu peste 20% de la vârful atins la 10 februarie, în timp ce titlurile financiare globale au scăzut cu 10%.

    “Războiul este stagflaţionist”, spune un analist al Bank of America Corp, comparând situaţia actuală cu şocul petrolier din 1973. Atunci, S&P 500 a scăzut cu aproximativ 40% de la vârf la bază şi doar mărfurile au depăşit inflaţia, a spus el.

    Investitorii s-au refugiat în numerar şi în aur, fondurile de piaţă monetară atrăgând 46,3 miliarde de dolari, cel mai mare aflux din ultimele nouă săptămâni, în timp ce 1,9 miliarde de dolari au mers în aur.​

  • Profil de investitor: Investiţii dimineaţa, job după-amiaza

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. Astăzi aruncăm un ochi ÎN bucătăria lui Dan Harlea, şef departament food la unul dintre cele  mai mari lanţuri de magazine tip cash&carry.

    În ultimii 25 de ani, globalizarea a facilitat accesul investitorilor la pieţele internaţionale, iar tehnologia şi inovaţia au jucat rolurile principale în procesul de schimbare a felului în care tranzacţionăm. Noile condiţii de piaţă au adus şi o schimbare de optică asupra investiţiilor, în sensul că oricine cu un loc de muncă stabil are şi şansa să fie participant la piaţă – de pe canapea, din vacanţă sau din pauza de masă.

    Acesta este şi cazul lui Dan Harlea, băcăuan în vârstă de 39 de ani care din 2006 lucrează în cadrul lanţului de magazine Selgros Cash&Carry. Din 2010 încoace ocupă funcţia de şef departament food, fiind responsabil de activitatea a cinci raioane cu aproximativ 50 de angajaţi.

    Pe lângă locul de muncă full-time în retail, din decembrie 2018 el investeşte la Bursa de la Bucureşti, atunci când timpul îi permite.

    „Faptul că lucrez două weekenduri înseamnă câte două zile întregi dedicate pentru bursă. În zilele în care lucrez după-amiaza, am toată dimineaţa la dispoziţie. În concluzie, activitatea de investiţii se împacă de minune cu activitatea de zi cu zi”, afirmă Dan Harlea.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Dan Harlea

    VÂRSTĂ: 39 de ani

    PROFESIE: manager

    OCUPAŢIE: şef departament food

    INVESTEŞTE: part-time

    Noile tehnologii, aspectul social pe care l-au căpătat investiţiile şi accesul tot mai facil la informaţii, dar mai ales rapiditatea cu care se întâmplă lucruri, au schimbat şi modul investitorilor de a se raporta la companiile în care îşi plasează economiile.

    Pentru investitorii mai nerăbdători sau pentru cei care vor să profite şi de oportunităţile care apar pe moment, soluţia a două conturi de tranzacţionare, unul pentru investiţii pe termen lung şi altul pentru tranzacţionare activă, poate fi o variantă bună.

    „Am două portofolii distincte, pe unul fac trading, pe altul aplic o strategie de buy and hold. Am făcut un cont separat pentru investiţii ca să nu mai fiu tentat să vând”, explică Dan Harlea.

    În acest sens, în contextul corecţiilor bursiere din ultimele săptămâni şi în plin sezon de raportări financiare anuale, investitorul „stă” pe o rezervă de cash de 30%-35% din valoarea celor două portofolii, care se ridică la circa 50.000 de euro.

    Ca strategie, Dan Harlea are expunere mai mare pe piaţa secundară AeRO, în companii pentru care vede şanse de creştere şi foarte puţin pe blue chip-uri. Momentan vede un curent negativ în zona pieţei AeRO şi spune că nu ar suplimenta deţinerile pe care le are. În acelaşi timp, nu ar miza pe gaz şi petrol.

    „În contul de investiţii am luat şi nişte obligaţiuni. Am început cu Norofert, urmează câte ceva pe euro şi, dacă piaţa va continua scăderea, vreau să măresc expunerea pe Banca Transilvania şi MedLife. Pe contul de investiţii, consider că obligaţiunile au sens, pentru echilibru. La cât de volatilă este piaţa AeRO, bondurile echilibrează şi păstrează o oarecare rezervă indirectă de cash, potenţială”, spune investitorul.

    În portofoliul de investiţii, cea mai mare pondere o are integratorul de servicii medicale private MedLife (12%), fiind urmată de compania românească de inginerie şi tehnologie Simtel Team (11%), grupul de companii de IT Bittnet Systems (10%), furnizorul de servicii în domeniul tehnologiilor şi echipamentelor de comunicaţii Arctic Stream (9,4%) şi grupul de retail, agricultură şi alimentaţie Agroland Business System (8,6%). Aproximativ 49% reprezintă alte deţineri şi cash disponibil.

    Pe de altă parte, portofoliul de trading este dominat în prezent de Arctic Stream (15%), Bittnet Systems (14%), Simtel Team (13%), Lăptăria cu Caimac (11%) şi grupul Agroland (10%), restul de 38% fiind reprezentat de alte deţineri şi cash.

    „Pentru listare la Bursa de la Bucureşti mi-aş dori ceva din zona de curierat, Cargus, Fan Courier sau DPD. Este încă loc de creştere pe acest segment”, continuă investitorul.

    Dan Harlea a încheiat anul 2020 cu un randament de aproximativ 60%-70%, iar câştigul din 2021 a fost de 52%. Nu a participat la plasamente private, dar spune că ar fi vrut să participe la cele derulate de Arctic Stream şi Simtel Team. Care au fost cele mai grele momente pe care le-a traversat de când este prezent în piaţă?

    „Dacă te prinzi la timp, poţi ieşi la timp şi să cumperi mai jos. La criza COVID-19 am vândut din decembrie, la OUG 114 din decembrie 2018 nu am vândut nimic, iar lipsa lichidităţilor m-a costat. Am tot cumpărat din martie, la un moment dat am fost chiar integral investit”, afirmă el.

    Dan Harlea, investitor

    „Dacă te prinzi la timp, poţi ieşi la timp şi să cumperi mai jos. La criza COVID-19 am vândut din decembrie, la OUG 114 din decembrie 2018 nu am vândut nimic, iar lipsa lichidităţilor m-a costat. Am tot cumpărat din martie, la un moment dat am fost chiar integral investit.”

    Cu ce se „mănâncă” bursa?

    Dan Harlea a absolvit cursurile Facultăţii de Management din cadrul Universităţii Spiru Haret. Este de asemenea absolvent al cursului de somelier organizat de Sergiu Nedelea, fondatorul Winetaste, o platformă românească de formare a somelierilor.

    A aflat de piaţa de capital din presă şi cărţi de dezvoltare personală şi a început să investească acum trei ani pentru a genera profit pe termen scurt, respectiv un venit recurent pe termen lung. Astăzi afirmă că este nevoie de mult studiu individual, răbdare şi investiţii regulate cu sume mici.

    „Până nu am reuşit să plătesc apartamentul în care stau şi să nu am datorii, mi-a fost cam greu să îmi stăpânesc emoţiile. Recomand să începi să investeşti cât mai devreme pentru că experienţa contează, iar în timp, fiecare va avea propriul vibe”, spune el.

    Odată intrat în piaţă, primele achiziţii au fost unităţi de fond ale BT Index Romania ROTX, fond ce reproduce indicele bursier ROTX (Romanian Traded Index) cu o componentă de acţiuni de cel puţin 85%, administrat de BT Asset Management. Pe Bursă, primele achiziţii le-a făcut în funcţie de deţinerile preponderente ale fondurilor de pensii.

    „Piaţa de capital are nevoie de mai multă reclamă pentru a atrage mai mulţi investitori. În ultima perioadă avem listare după listare, dar trebuie şi alţi bani pentru aceste listări. Educaţia financiară în şcoli cred că ar fi bine-venită”, consideră Dan Harlea.

    El mai observă că apartenenţa la o comunitate de investitori aduce multe beneficii pentru un investitor începător.

    „Am avut foarte multe de învăţat de la comunitatea de investitori din Iaşi. Întâlnirile regulate şi oamenii valoroşi de acolo au deschis pentru mine noi orizonturi, noi oportunităţi şi au venit, desigur, cu foarte multă informaţie.”

    Mai mult, investitorul spune că activitatea la Bursă l-a ajutat să se familiarizeze cu grafice, documente de contabilitate, bugete de venituri şi cheltuieli sau conturi de profit şi pierdere, dar în acelaşi timp îl şi ţine permanent la curent cu situaţia economică la nivel local sau internaţional.

    În procesul de investire, se uită la potenţialul de creştere al firmei, dar şi al sectorului în care aceasta activează. Analizează datele financiare din ultimii 2-3 ani şi în detaliu pe cele din ultimul trimestru şi studiază notificările adunărilor generale ale acţionarilor, site-ul emitentului, gradul de îndatorare şi dacă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anii anteriori a fost realizat sau nu.

    „Intru pe companii cu o dinamică bună a creşterii cifrei de afaceri şi a marjei de profitabilitate, caut şi firme care sunt prost privite de piaţă şi iau poziţii de monitorizare urmărind în acelaşi timp bugetul de venituri şi cheltuieli şi aşteptând schimbări de trend în evoluţie”, adaugă Dan Harlea.

    Dicţionarul investitorului:

    Œ Tradingul implică participarea activă a investitorilor în pieţele financiare, spre deosebire de acţiunea de a investi, care sugerează o strategie de buy & hold, adică pe termen lung. Prin extensie, day
    tradingul implică tranzacţionarea de valori mobiliare pe parcursul unei şedinţe şi poate reprezenta o carieră lucrativă, în timp ce interday trading-ul este atunci când un investitor cumpără un activ cu aşteptarea că ar putea dura mai mult de o zi pentru ca investiţia să atingă ţinta de profit. Ambele sunt strategii de tranzacţionare pe termen scurt, însă diferă din punctul de vedere al abordării, al orizontului de timp şi al profilului de risc.

     Termenul de blue chip este împrumutat din poker, acolo unde jetoanele albastre sunt cele mai valoroase, însă în ceea ce priveşte Bursa, blue chips este o etichetă folosită pentru companiile publice considerate cele mai solide, mai eficiente şi mai stabile de pe piaţă.

  • Cum poate invadarea Ucrainei să crească şi mai mult inflaţia la nivel mondial. Petrolul, metalele şi cerealele, în prim-plan

    Invadarea Ucrainei de către Rusia ar putea „alimenta” presiunile exercitate asupra burselor americane mai mult decât estimaseră până acum investitorii, scrie MarketWatch. Marko Papic, strateg-şef al managerului alternativ de active Clocktower Group, trage în acest sens câteva paralele între războiul din Ucraina şi Războiul de Iom Kipur (arabo-israelian) din 1973.

    Când acţiunile din Statele Unite au crescut spre sfârşitul săptămânii trecute, în pofida atacurilor lansate asupra ţării din nordul României, investitorii au părut să îmbrăţişeze zicala „cumpără la sunetul tunurilor, vinde la sunetul trompetelor”. Papic argumentează că invadarea Ucrainei ar putea pune tot mai multă presiune pe indicele S&P 500, în mare parte din cauza locaţiei propriu-zise a evenimentelor recente. Analizând  peste 50 de evenimente care au afectat negativ indicele S&P 500 din 1956 până în 2020, observăm că evoluţia medie la 12 luni de la respectivul eveniment a fost de plus 11,68%.

    Totuşi, Ucraina este o ţară de dimensiuni mari, situată lângă membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, iar orice operaţiunile militară efectuată aproape de un stat NATO riscă să declanşeze un conflict de o mai mare anvergură. „Ce se întâmplă, de exemplu, dacă un avion rusesc virează la un moment dat în spaţiul aerian polonez şi este doborât? Putem avea o mulţime de evenimente de volatilitate extremă”, contiuă Papic. Mai mult, ofensiva rusă riscă să stârnească „semnificativ” fenomenul inflaţionist şi să crească astfel costurile de trai în SUA, fenomen ce urmează să fie combătut de Rezerva Federală printr-o serie de majorare a ratelor dobânzilor, prima creştere putând avea loc chiar luna aceasta. În anumite privinţe, conflictul ruso-ucrainean seamănă cu Războiul de Iom Kipur din 1973, eveniment care iese în evidenţă pentru faptul că a generat „o scădere considerabilă a titlurilor americane”, potrivit lui Marko Papic.

    O asemănare între cele două crize geopolitice constă în stimularea inflaţiei într-un mediu deja dominat de creşterea preţurilor. De altfel, Papic atrage atenţia asupra faptului că Organizaţia ?ărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) s-a răzbunat pe Statele Unite pentru că a susţinut Israelul atacat de statele arabe prin impunerea unui embargou pe petrol în 1973-1974, creând o undă de şoc ce a trimis preţul petrolului în sus şi „a alimentat inflaţia în cel mai prost moment cu putinţă”, argumentează analistul. Recent, preţul petrolului a depăşit 110 dolari pe baril pe fondul temerilor că întreruperile lanţurilor de aprovizionare sunt strâns legat de intensificarea atacurilor ruseşti. Invazia Ucrainei ar putea creşte inflaţia în „moduri destul de complicate”, spune Papic, care îşi concentrează, de asemenea, atenţia asupra paladiului, potasei şi grâului, sectoare unde Rusia este unul dintre cei mai importanţi producători la nivel mondial.

    În plus, Ucraina este un mare producător de grâu, cereală al cărui preţ a ajuns miercuri la maximul ultimilor zece ani. Papic se teme că Rusia ar putea reduce exportul de potasă, folosită de fermieri pentru a-şi fertiliza terenurile. Rusia produce circa 16% din potasa la nivel global, iar aliatul său, Belarus, este un exportator major. „Dacă vor interzice exporturile de potasă, preţurile vor exploda, iar ţările care nu îşi vor permite să plătească se pot confrunta cu o criză alimentară”, spune Papic. Pe de altă parte, Rusia reprezintă 43% din producţia globală de paladiu, element important în ceea ce priveşte convertoarele catalitice ale maşinilor. Aşadar, dacă Rusia „începe să se joace cu metalele, reducând exporturile de paladiu, aluminiu şi nichel, inflaţia va creşte într-un moment în care credeam că a ajuns deja la apogeu”. Pieţele internaţionale de capital erau tensionate încă de dinainte de invazia Ucrainei, iar următoarea şedinţă a Rezervei Federale din SUA îngrijorează deja o bună parte din investitori. „Într-un final ar putea fi un scenariu în care cumpărăm scăderile (buy the dip – n.r.), însă încă nu am ajuns acolo”, conchide Papic.

  • ASF atenţionează investitorii să încheie tranzacţii doar cu firme de intermediere autorizate şi să fie atenţi la riscurile aferente tranzacţiilor valutare

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) atrage atenţia investitorilor care activează pe pieţele financiare, inclusiv celor care activează pe Forex, să încheie tranzacţii doar cu firme de intermediere autorizate şi să fie extrem de atenţi la riscurile aferente tranzacţiilor valutare.

    “În această perioadă extrem de volatilă, ASF nu recomandă investitorilor neavizaţi să efectueze tranzacţii cu produse complexe, cu grad mare de sofisticare, întrucât riscă să piardă sumele de bani plasate”, spun oficialii ASF.

    Nicu Marcu, preşedintele ASF, apreciază că investiţiile pe pieţele financiare, inclusiv cele de tip Forex prespun, de multe ori, fluctuaţii semnificative ale preţului acţiunilor, respectiv ale ratelor de schimb valutar, care pot fi influenţate de contextul politic şi social global sau regional, de politica monetară din diverse ţări, dar şi de rata inflaţiei.

    „De aceea, în situaţia de faţă, orice plasament trebuie foarte atent analizat, iar riscurile trebuie să fie bine gestionate”, subliniază Nicu Marcu.

  • Obligaţiunile ruseşti se prăbuşesc. Investitorii se tem că Rusia ar putea intra în incapacitate de plată pentru prima dată din 1998

    Obligaţiunile ruseşti s-au prăbuşit luni, întrucât investitorii se pregătesc pentru posibilitatea ca cea mai recentă serie de sancţiuni impuse de ţările vestice asupra Rusiei să împingă Moscova în incapacitate de plată pentru prima oară din 1998 până azi, potrivit FT.

    SUA şi Europa au luat noi măsuri în weekend într-o încercare de a deconecta Rusia de la sistemele financiare globale, din cauza invaziei pe care o conduce Vladimir Putin în Ucraina. Mutările au generat temeri cu privire la modul în care cei care au cumpărat datorii ruseşti vor reuşi să îşi primească dobânzile sau principalul din datorie.

    Sancţiunile care lovesc banca centrală a Rusiei în acest moment ar putea aduce problemele pentru momentul în care aceasta va încerca să pună la lucru rezervele strategie străine de 600 de miliarde de dolari pentru a impulsiona finanţele ţării.

    Astfel, pieţele iau în calcul posibilitatea ca o ţară cu o datorie de doar 20% din PIB să intre în incapacitate de plată faţă de cei care au cumpărat datoriile ruseşti.

    „Intrarea Rusiei în incapacitate de plată este o posibilitate”, a notat Tim Ash, economist în cadrul BlueBay Asset Management.

    Obligaţiunile ruseşti denominate în dolari s-au prăbuşit luni. Cea mai mare emisiune de obligaţiuni, de 7 miliarde de dolari, care ajunge la maturitate în 2047 a înregistrat o înjumătăţire a preţului până la 33 de cenţi la dolar, un nivel asociat cu situaţiile care presupun un înalt stress financiar, potrivit datelor Tradeweb

    Evoluţia a venit în urma deciziei S&P Global de a retrograda Rusia în pieţele financiare la statutul de „junk”.

  • 81.800 de investitori la bursa locală la final de 2021, maxim din 2014 încoace

    ♦ Un număr de 16.150 de persoane au început să tranzacţioneze anul trecut.

    Bursa de la Bucureşti a ajuns la finele lunii decembrie 2021 la un număr de 81.793 de investitori, în creştere cu 24,6%, sau 16.156 de persoane faţă de T4/2020, potrivit cal­cu­lelor realizate de ZF pe baza celor mai recente date ale Fon­dului de Compensare a Investitorilor (FCI). Numărul in­vestitorilor a ajuns astfel la cea mai ridicată valoare din iunie 2014 încoace, adică de la marile listări de stat Electri­ca, Nuclearelectrica şi Romgaz. „Procentual, creşterea pare mare, dar ne referim la o bază foarte mică. Raportat la populaţie înseamnă foarte puţin. Din aproximativ 16 mi­lioane de locuitori cât are România în acest moment, în­seamnă aproximativ 0,5% din populaţie“, apre­cia­ză analistul financiar Dragoş Cabat la solicitarea ZF.

  • De ce a pierdut singurul unicorn românesc jumătate din valoare

    În fix două luni de zile se împlineşte un an de la listarea istorică a UiPath pe Wall Street, cel mai dur ring bursier al lumii. Pentru o companie plecată din România, dar care acum aparţine lumii, această listare a adus multiple premiere: UiPath a fost şi este primul unicorn local, este prima companie care a intrat în ringul american de tranzacţionare, iar fondatorul ei, Daniel Dines, a devenit cel mai bogat român, zguduind din temelii un clasament care nu mai producea surprize de ani buni.

    De la listare însă, aproape jumătate din valoarea de piaţă a UiPath s-a evaporat, pierderile sunt imense, iar hemoragia financiară a companiei pare că va continua. Ce nu a mers şi cum pot dificultăţile UiPath să aducă cu picioarele pe pământ o generaţie de afaceri care deja se visează următorul unicorn al României?

    UiPath, cel mai valoros produs al industriei de IT din România, care dezvoltă aplicaţii software pentru automatizarea proceselor de lucru din companii, a început miercuri, 21 aprilie, tranzacţionarea la New York Stock Exchange sub simbolul PATH. Visul pe care l-au avut mai multe generaţii de antreprenori din IT din România a devenit realitate odată cu listarea UiPath pe cea mai puternică bursă din lume, cea din New York – evenimentul fiind marcat de prezenţa la Bursă a unei echipe conduse de cofondatorii Daniel Dines şi Marius Tîrcă. Dines a devenit astfel primul român care a sunat clopoţelul Bursei de la New York pentru a marca listarea propriei companii.

    Ascensiunea UiPath într-un gigant care domină piaţa globală în plină explozie a roboţilor software care automatizează sarcinile repetitive din companii este cu atât mai spectaculoasă cu cât industria de IT din România este una care lucrează în principal la export, dezvoltând componente de aplicaţii pentru companii străine, şi nu pentru dezvoltarea de produse proprii. UiPath, care numără printre investitori Accel, Dragoneer şi Coatue Management, foloseşte inteligenţa artificială şi instrumente digitale pentru a ajuta corporaţiile mari şi agenţiile guvernamentale să automatizeze sarcinile de rutină în domenii precum contabilitatea şi resursele umane.

    De la acel prim clinchet însă, lucrurile au mers din rău în mai rău. Oficialii UiPath nu au răspuns solicitării, dar Business MAGAZIN a stat de vorbă cu câţiva specialişti din piaţă pentru a înţelege de ce de la listare compania a pierdut jumătate din valoare.

    Orice companie ale cărei acţiuni se tranzacţionează pe o piaţă de capital, de la Bursa americană de pe Wall Street din New York, până la Londra, Paris şi plaiurile mioritice de pe malurile Dâmboviţei, la obscura Bursă din Moscova şi chiar îndepărtatul Sydney, are parte de suişuri şi coborâşuri. Are parte de o aventură bursieră.

    Aşa a fost întotdeauna, de la tranzacţionarea cu bulbi de lalele olandeze de acum câteva sute de ani, la schimburile de capital din perioadele tulburi ale istoriei, la vremurile când Warren Buffet era doar un adolescent, adică în urmă cu 70 de ani, până în zilele de pandemie. Şi cu siguranţă adrenalina urmăririi graficelor va dăinui. Ce rămâne însă după ce compania intră în Colosseum este cu ce se aleg investitorii, cum se dezvoltă finanţarea şi care este mesajul pentru celalalte companii asemănătoare care vor să facă acest pas:

    A fost corectă evaluarea, s-a finanţat avantajos, a fost scumpă/ieftină faţă de altele? Pentru că până la urmă piaţa are întotdeauna dreptate. De la debutul pe Wall Street, preţul pe acţiune al primei companii din România care a intrat la tranzacţionare pe cea mai puternică piaţa de capital din lume, şi implicit valorile obţinute raportate la rezultatele financiare, au fost probabil mult prea entuziaste. De exemplu, în raport cu veniturile, preţul de piaţa era de 58,3 ori mai mare, comparativ cu 4,1 ori pentru Amazon, 7,9 ori pentru Google sau 21,1 ori pentru Tesla, arată datele agregate de Business MAGAZIN.

    Morgan Stanley, Credit Suisse, Barclays, JP Morgan au fost consultanţii listării UiPath în aprilie 2021. Doar două companii din sectorul de software din SUA au depăşit finanţarea de 1,3 miliarde de dolari atrasă de UiPath în urma ofertei publice de listare: SnowFlake, în septembrie 2020 cu 3,9 miliarde de dolari şi Qualtrics în ianuarie 2021 cu 1,78 miliarde de dolari.

    Începutul scăderii. Astfel, de la o evaluare extrem de optimistă, au pornit şi scăderile: minus 46% pentru UiPath de la listarea din 21 aprilie 2021 şi până la plecarea acestei ediţii a Business MAGAZIN în tipar (15 februarie 2022). Spre comparaţie indicele Nasdaq are minus 1,1%, S&P500 plus 5% iar Bursa românească plus 18%.

    „Două motive principale astfel, pot defini scăderea ulterioară: vânzările acţionarilor anteriori, fie fonduri, investitori prelistare sau angajaţi, care au dorit să marcheze un profit consistent, înaintea unor vremuri incerte, şi pe de altă parte, tendinţa de scădere indusă de trendul general din tehnologie. O serie de companii promiţătoare, dar fără profituri sau cu profituri mici au înregistrat pierderi de zeci de procente în ultimul an, penalizate şi de trendul de creştere a dobânzilor”, spune Claudiu Cazacu, consulting strategist al XTB România. De la 70 de dolari în prima şedinţă din 21 aprilie 2021, UiPath a urcat până la un maxim de 90 de dolari pe 28 mai 2021, adică la doar o lună de la listare pe fondul exuberanţei listării, fiind una dintre cele mai mari din sectorul IT. Dinamica era aşadar de 29%. Aici a fost însă momentul de cotitură.

    „Personal, nu cred că aventura bursieră a UiPath va opri din visare şi acţiune antreprenorii români. Cu toate scăderile, vorbim de o capitalizare de peste 19 mld. dolari, de câteva ori mai mare decât a băncilor sau companiilor din energie din România. În prezent, este cea mai mare şi vizibilă poveste de succes antreprenorial. Este drept, mediul actual, îndatorarea, competiţia, creează provocări ample.”

    „O serie de companii promiţătoare, dar fără profituri sau cu profituri mici au înregistrat pierderi de zeci de procente în ultimul an, penalizate şi de trendul de creştere a dobânzilor.”

    Claudiu Cazacu, consulting strategist al XTB România.

    Din vara anului trecut, UiPath a început să scadă ca urmare a unor rezultate financiare sub ce aştepta piaţa. În iunie a intrat sub preţul din prima şedinţă de tranzacţionare, iar în septembrie deja era sub preţul din oferta de listare de 56 de dolari. Pe 28 ianuarie 2022 UiPath a atins minimul istoric de 31,47 dolari pe acţiune, adică cei care au cumpărat la maximul de 90 de dolari aveau într-o jumătate de an o pierdere de 65%. Cu alte cuvinte, cei care au cumpărat acţiuni UiPath în prima şedinţă de tranzacţionare, când preţul unei acţiuni a închis la aproximativ 70 de dolari, adică o valoare de piaţă de 36,7 miliarde de dolari, şi-au înjumătăţit până acum investiţia în contextul unui preţ de 37 de dolari pe acţiune, adică 19,6 mld. dolari capitalizare. La listare, o parte din angajaţii UiPath au devenit acţionari. Circa 500 de români angajaţi ai UiPath (simbol bursier PATH) aveau cel puţin 1.000 de acţiuni fiecare la companie la listarea din primăvara anului trecut, ca parte a pachetului de remunerare şi prin acţiuni. Astfel, fiecare român IT-ist de la UiPath avea cel puţin 70.000 de dolari de persoană în prima şedinţă de tranzacţionare, la preţul de 70 de dolari pe acţiune. Dacă a rămas cu acţiunile, a pierdut jumătate din valoare. Îşi vor recupera acesta minus?

    ♦ Pe 25 martie 2022 UiPath este aşteptată să-şi raporteze rezultatele pentru anul financiar 2021.

    ♦ De exemplu, în raport cu veniturile, preţul de piaţa a fost la listare de 58,3 ori mai mare, comparativ cu 4,1 ori pentru Amazon, 7,9 ori pentru Google sau 21,1 ori pentru Tesla, arată datele agregate de Business MAGAZIN.

    ♦ De la o evaluare extrem de optimistă, au pornit şi scăderile: minus 46% pentru UiPath de la listarea din 21 aprilie 2021 şi până la plecarea acestei ediţii a Business MAGAZIN în tipar (15 februarie 2022). Spre comparaţie indicele Nasdaq are minus 1,1%, S&P500 plus 5% iar Bursa românească plus 18%.

    ♦ Circa 500 de români angajaţi ai UiPath (simbol bursier PATH) aveau cel puţin 1.000 de acţiuni fiecare la companie la listarea din primăvara anului trecut, ca parte a pachetului de remunerare şi prin acţiuni.

    Context puţin favorabil. Comparativ cu dinamica Bursei americane în acest timp, scăderea este mare, spun unii. Alţii zic că abia la acest preţ UiPath este atractivă. Sunt şi voci care spun că penalizarea din partea investitorilor a venit şi într-un climat de anticipare a creşterii dobânzilor. „Ca urmare a creşterii inflaţiei, piaţa se pregăteşte pentru mai multe majorări de dobânzi din partea Fed. Analiştii estimează între 4 şi 7 în acest an. Acest lucru va duce la creşterea costului banilor şi deja asistăm la o rotaţie a pieţei de la companiile «de creştere» la cele «de valoare». Această schimbare este determinată de preocuparea că societăţile «de creştere» au pierderi determinate de cheltuielile de operare şi au nevoie de infuzii de numerar pentru a funcţiona”, spune Bogdan Maioreanu, analist al eToro. Pe măsură ce aceşti bani devin mai scumpi, vor creşte pierderile companiilor, va creşte timpul necesar pentru a ajunge la pragul de rentabilitate şi va încetini creşterea. „UiPath se încadrează în această categorie, deoarece compania încă înregistrează pierderi din operare, având costuri crescute de marketing, de cercetare şi dezvoltare pentru inovare şi dezvoltarea produselor sale.” Mai departe, din februarie 2021 şi până la octombrie 2021, UiPath a avut pierderi de 463 mil. dolari la venituri de 603 mil. dolari. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă din 2020 pierderile au fost de 119 mil. dolari la venituri de 400 mil. dolari.  Pe de altă parte, cele mai recente trei luni încheiate la octombrie 2021, arată pierderi de 123 mil. dolari la venituri de 221 mil. dolari. În aceleaşi luni din 2020 compania a avut 71 mil. dolari şi venituri de 147 mil. dolari.

    „Dar în pofida tuturor aspectelor negative, există şi elemente pozitive. Veniturile recurente ale companiei cresc într-un ritm accelerat, 58% de la an la an, compania a redus pierderile, are o reţea vastă de parteneri şi este lider de piaţă în domeniul soluţiilor RPA (robotic process automation)”, spune Bogdan Maioreanu.

    „În pofida tuturor aspectelor negative, există şi elemente pozitive. Veniturile recurente ale companiei cresc într-un ritm accelerat, 58% de la an la an, compania a redus pierderile, are o reţea vastă de parteneri şi este lider de piaţă în domeniul soluţiilor RPA (robotic process automation).”

    „Ca urmare a creşterii inflaţiei, piaţa se pregăteşte pentru mai multe majorări de dobânzi din partea Fed. Analiştii estimează între 4 şi 7 în acest an. Acest lucru va duce la creşterea costului banilor şi deja asistăm la o rotaţie a pieţei de la companiile «de creştere» la cele «de valoare». Această schimbare este determinată de preocuparea că societăţile «de creştere» au pierderi determinate de cheltuielile de operare şi au nevoie de infuzii de numerar pentru a funcţiona.”

    Bogdan Maioreanu, analist al eToro

    Visul continuă. Presiunea de a menţine profitabilitatea în timpul unei inflaţii ridicate şi cu dificultăţi în găsirea forţei de muncă ar împinge firmele să utilizeze tot mai mult automatizări de tipul celor oferite de UiPath. Mai departe însă, drumul poate să fie cu oscilaţii ample, şi trimestre de pierdere pot reapărea, spun analiştii. Pe termen mediu, nevoia de a investi constant pentru dezvoltarea businessului şi captarea de cotă de piaţă suplimentară poate eroda profitabilitatea. „Personal, nu cred că aventura bursieră a UiPath va opri din visare şi acţiune antreprenorii români. Cu toate scăderile, vorbim de o capitalizare de peste 19 mld. dolari, de câteva ori mai mare decât a băncilor sau companiilor din energie din România. În prezent, este cea mai mare şi vizibilă poveste de succes antreprenorial. Este drept, mediul actual, îndatorarea, competiţia, creează provocări ample”, spune Cazacu. În toamna lui 2021, UiPath, unicornul născut în România, se afla pe primul loc în clasamentul celor mai valoroşi jucători din regiune, potrivit unui raport realizat de Google for Startups, Atomico şi Dealroom.co. Nimeni nu contestă că Daniel Dines, Marius Tîrcă şi ceilalţi antreprenori au creat cu propriile forţe o companie care a ajuns să fie evaluată la un moment dat cât aproape toată Bursa de la Bucureşti – de exemplu cât OMV Petrom, Banca Transilvania, BRD, Romgaz, Nuclearelectrica la un loc. Iar prin deţinerea sa invidiuală, Daniel Dines, matematician de profesie, a devenit cel mai bogat antreprenor român, cu o avere de circa 4 mld. dolari. Cu alte cuvinte, Wall Street, cea mai puternică Bursă la nivel mondial, a reuşit să facă dintr-un IT-ist de 50 de ani cel mai bogat român, chiar şi peste Ion Ţiriac, cel care a ocupat ani buni la rând această poziţie. „Scăderea importantă a preţului acţiunilor UiPath ar putea crea oportunităţi de cumpărare pentru cei care cred în această companie. La sfârşitul anului 2021, UiPath era a doua cea mai deţinută acţiune de către investitorii români pe platforma eToro. Întrebarea este, dacă ţi-a plăcut UiPath la 75, 80, 90 de dolari pe acţiune, îţi mai place la 37 de dolari pe acţiune?”, conchide Bogdan Maioreanu.

  • Accelerare la puterea SUA

    Pentru InnovX-BCR, 2022 este anul în care acceleratorul şi-a propus să ridice din nou ştacheta pentru programele dedicate start-up-urilor de tehnologie, ambiţie ce se încadrează cu obiectivul de a fi un jucător relevant la nivel european pe scena proiectelor de tehnologie. Care este unul dintre ingredientele cheie în atingerea acestui ţel în acest an? Două săptămâni de instruire intensivă chiar în „patria” acestui fenomen – SUA. Cum a evoluat programul în 2021 şi cum arată planurile InnovX-BCR pentru anul acesta citiţi în cele ce urmează.

     

    După trei ani de activitate în care a accelerat peste 100 de start-up-uri, echipa Innovix-BCR poate spune că opţiunile sale în a selecta proiectele au fost unele bune, dovadă fiind că au fost validate şi de investitori: o jumătate au atras investiţii de la fonduri de capital de risc, cu o valoare totală de peste 20 de milioane de euro. „În ultimii trei ani de zile, din 110 companii accelerate în portofoliu aproape jumătate sunt cele care au ridicat investiţii locale şi internaţionale de la fonduri de capital de risc de 22,6 milioane de euro. O jumătate din cele 110 companii sunt cele care au făcut 95 de POC-uri, acele testări ale unui produs tech cu o anumită corporaţie înainte să te angajezi pe termen lung într-un astfel de proces.

    De asemenea, jumătate din cele 110 companii au semnat parteneriate cu 5.100 de companii mari şi cu parteneri care furnizează servicii globale de tehnologie şi o jumătate din acele companii au semnat parteneriate cu alumni din comunitatea InnovX, fie că vorbim de companii internaţionale pe care le-au găsit acolo, fie că  vorbim de companii locale”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Ana-Maria Creţu, coordonatoarea departamentului de Social Banking BCR şi cofondatoare InnovX-BCR. Acceleratorul a anunţat recent şi că a selectat care sunt cele şapte companii din grupa Scaleups care au intrat în faza de postaccelerare, în care au acces la investitori şi executivi de top. Ei au participat la Elevator Pitch, un eveniment susţinut în faţa echipei de management BCR, şi urmează să participe şi la un eveniment Demo Day, pitch în faţa unor potenţiali investitori. Din cele şapte companii patru sunt din România (ICS International Cooling Systems, OLSTRAL, Headlight Solutions, Fibercon), una din Republica Moldova (Fagura), una din Spania (Coinscrap Finance) şi una din Slovacia (STEMI). Companiile internaţionale au mai multe motive pentru care au ales să aplice la un accelerator din România, a explicat Diana Dumitrescu, CEO al InnovX-BCR.

    „De ce au aplicat la noi companii internaţionale? Primul motiv ar fi acela că îşi doresc să intre pe piaţa din România, iar noi încercăm să le facilităm acest aspect o dată prin ajutorul pe servicii de deschidere a companiei lor în România a punctului de lucru respectiv prin partenerul nostru de comunitate Mindspace, apoi, bineînţeles, prin acest program de accelerare prin care îi punem în contact cu corporaţii pentru că noi în programul de accelerare aducem membri din boardul corporaţiilor din România. Ne dorim bineînţeles să atragem cât mai multe corporaţii plecând de la maparea produselor lor pe industrii şi şi corporaţiile aferente. Deja sunt două motive. Bineînţeles un motiv este reprezentat şi de experienţa şi practic comunitatea InnovX-BCR care le aduce plus-valoare, ei integrându-se în această comunitate, discutând cu companiile noastre româneşti deseori s-a întâmplat să se integreze şi nu numai atât să lucreze împreună şi să vândă produsele către aceiaşi clienţi. Deci iată că sunt mai multe motive care determină aceste companii să se uite şi către un accelerator din România şi le mulţumim şi suntem super încântaţi că fac acest lucru”. Evenimentul Demo Day va avea loc la jumătatea acestei luni, a completat Ana Maria Creţu.

    „Demo Day este evenimentul de referinţă pentru accelerator, care este un program foarte competitiv, iar start-up-urile trebuie să depăşească mai multe etape ca să ajungă să deblocheze beneficiile pe care platforma InnovX-BCR le oferă“. „După Elevator Pitch, avem acest Demo Day, care este scena principală a acceleratorului, unde ajung chiar cei mai buni, iar evenimentul va avea loc undeva la jumătatea lunii februarie. Probabil o să fie tot într-o formulă hibridă, dar cu o foarte mare audienţă care să fie dedicată pe nevoia lor şi pe ceea ce ne-au cerut ei în cadrul acceleratorului. Noi ne-am notat şi acum pur şi simplu ceea ce facem este să alegem din beneficiile platformei InnovX-BCR ceea ce ei ne-au cerut şi ceea ce ei au nevoie pentru faza următoare de dezvoltare şi să le punem pe toate ambalate în acest eveniment care cumva şi finalizează şi pune în lumină pe cei mai buni dintr-o anumită cohortă. Bineînţeles, ulterior Demo Day, ei vor intra în comunitatea de alumni ai acceleratorului şi cei mai buni vor merge, cel mai probabil, la o conferinţă internaţională pe care InnovX-BCR o oferă. În ultimii trei ani de zile a fost vorba fie de o conferinţă în Europa, fie de celebra conferinţă din Statele Unite ale Americii.” Ana Maria Creţu a dezvăluit în cadrul emisiunii că acceleratorul are în plan să ofere şi un bootcamp de două săptămâni în SUA pentru start-up-uri în pachetul dedicat start-up-urilor.

    „Probabil – pentru acest an şi pentru anul viitor – ceea ce am vrea să mai adăugăm la această conferinţă internaţională – şi nu am mai vorbit de asta până acum şi poate este un moment bun – am vrea să mai adăugăm şi o zonă de bootcamp efectiv, adică pe lângă conferinţa internaţională unde cele mai bune companii din accelerator au stand au întâlniri one-on-one cu investitori internaţionali şi cu potenţiali clienţi dar şi cu companii similare cu care cu care pot face parteneriate, ceea ce am vrea să facem în anul acesta şi în anii următori este să pilotăm şi o zonă de US bootcamp, îi spunem noi, capitalizând relaţia foarte bună de colaborare cu partenerii noştri de tehnologie – respectiv Microsoft, UiPath – care au birouri inclusiv în Statele Unite ale Americii şi pe Coasta de Est şi pe Coasta de Vest, şi să intrăm într-o formulă şi mai concretă de a sta două săptămâni în Statele Unite ale Americii şi în funcţie de tot ce am învăţat împreună să aducem aceste beneficii capitalizând la maxim toate resursele pe care fiecare partener, fiecare om, fiecare companie le pune în acceleratorul InnovX-BCR de ceva vreme.”

    InnovX-BCR a început şi înscrierile pentru prima grupă din 2022, denumită Start-ups, pentru firmele de tehnologie. Ce criterii trebuie să îndeplinească o firmă pentru a se înscrie? „Anul acesta am început cu grupa de Startups, este noul nume al fostei grupe de Grinders. Asta înseamnă că anul acesta prin grupa de Startups cu care şi începem căutăm să selectăm maxim 20 de companii care au un produs tech care poate fi scalat internaţional, nu neapărat din România ci şi din afara României, dar să aibă acest potenţial de scalare. Avem criteriul cantitativ pe care l-am avut încă de la început şi care ne ajută foarte mult la instrumentele pe care le oferim în bootcamp, pentru că le oferim în funcţie de gradul de dezvoltare pentru fiecare companie. În cadrul grupei de Startups cifra de afaceri sau investiţia trebuie să depăşească 50.000 de euro. Am început din ianuarie, iar înscrierile se termină pe 14 februarie sau undeva la jumătatea lunii februarie, pentru că tot timpul ne mai luăm o săptămână pentru pentru a ne asigura că start-up-urile care intră în fast-track day sunt cele care au cele mai multe şanse. Noi mergem pe procesul de aplicare pe mai multe pe mai multe ancore – este ancora InnovX, este platforma F6S şi este şi ancora Băncii Comerciale Române. Cred că avem vreo 20 de aplicaţii via BCR”, a explicat Ana Maria Creţu.

    Ce caută InnovX-BCR la aceste start-up-uri? În primul rând să fie ambiţioase, a punctat Diana Dumitrescu, dar nu numai atât. „E foarte important să aibă nişte obiective foarte clare, determinate măcar pe o perioadă de trei ani de zile, să aibă o echipă complementară. Noi din 2020 am accelerat companii care au minim trei roluri în echipă, este obligatoriu, este foarte important. De ce este important? Pentru că avem programe definite pe pe roluri diferite. Dacă vorbim de tehnologie clar îi avem pe partenerii noştri de tehnologie Microsoft, UiPath şi o să mai anunţăm şi alţi parteneri în curând. Parteneri care vor avea un bootcamp separat pe acest topic. Apoi avem bootcampul pe finanţe şi business. Deci trebuie să aibă un CFO, un CTO, chiar şi un om de inovare. Şi ne mai uităm într-adevăr să aibă un produs inovator – nu contează industria, nu suntem un accelerator care primeşte doar companii inovatoare pe o industrie specifică, deci accelerăm fie că e din cyber, edutech, greentech, agritech şi aşa mai departe şi iată că deja avem aplicaţii şi pe segmentul de agrobusiness şi de cyber. Avem deja aplicaţii din străinătate.”

    Ce fac cele 7 companii din grupa Scalepus a InnovX-BCR, care au intrat în faza de post-accelerare

    ♦Œ ICS International Cooling Systems (România) – companie specializată în proiectarea şi execuţia de instalaţii de răcire, filtrare şi tratare a apei

    ♦ Fagura (Moldova) – un fintech ce a creat o platformă P2P lending (investiţii alternative în împrumuturi), înregistrată în Estonia şi lansată în R. Moldova, cu ambiţia de a devenit o bancă digitală

    ♦Ž Coinscrap Finance (Spania) – o companie Fintech/Insurtech care oferă microservicii de planificare financiară pentru bănci şi companii de asigurări

    ♦ OLSTRAL (România) – producător de piese pentru aviaţie, apărare şi spaţiu, ce are divizii specializate în vânzarea de echipamente avansate de fabricaţie CNC şi soluţii IoT pentru aplicaţii industriale, precum şi echipamente medicale (implanturi ortopedice)

    ♦ Headlight Solutions (România) – compania de IT care furnizează produse şi soluţii tehnologice B2B, care oferă computere ecranate, computere all-in-one, terminale self-service, sisteme de conferinţă sau software elaborat

    ♦‘ Fibercon (România) – producător de cabluri pentru fibră optică

    ♦’ STEMI (Slovacia) – companie care creează instrumente pentru paramedici şi medici profesionişti care gestionează pacienţii în cele mai sensibile cazuri de atac de cord, accident vascular cerebral şi traumatisme

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Boost

    Invitaţi: Ana-Maria Creţu, coordonatoarea departamentului de Social Banking BCR şi cofondatoare InnovX-BCR, şi Diana Dumitrescu, CEO, InnovX-BCR

    Bilanţ la 3 ani Ana-Maria Creţu: „În ultimii trei ani de zile, din 110 companii accelerate în portofoliu aproape jumătate sunt cele care au ridicat investiţii locale şi internaţionale de la fonduri de capital de risc de 22,6 milioane de euro. O jumătate din cele 110 companii sunt cele care au făcut 95 de POC-uri, acele testări ale unui produs tech cu o anumită corporaţie înainte să te angajezi pe termen lung într-un astfel de proces. De asemenea, jumătate din cele 110 companii au semnat parteneriate cu 51 de sute companii mari şi cu parteneri care furnizează servicii globale de tehnologie şi o jumătate din acele companii au semnat parteneriate cu alumni din comunitatea InnovX, fie că vorbim de companii internaţionale pe care le-au găsit acolo, fie că  vorbim de companii locale.”

    Diana Dumitrescu:  „De ce au aplicat la noi şi companii internaţionale? Primul motiv ar fi acela că îşi doresc să intre pe piaţa din România, iar noi încercăm să le facilităm acest aspect o dată prin ajutorul pe servicii de deschidere a companiei lor în România a punctului de lucru respectiv prin partenerul nostru de comunitate Mindspace, apoi bineînţeles prin acest program de accelerare prin care îi punem în contact cu corporaţii pentru că noi în programul de accelerare aducem membri din boardul corporaţiilor din România.”

    Start-up Update

    Invitat: Vlad Cazan şi Adrian Dima, fondatori  ai KFactory – platformă de automatizare a proceselor de business în producţie

    Ce e nou? Start-up-ul a atras o noua rundă de finanţare în valoare de 600.000 de euro semnată cu Fortech Investments, SIF Transilvania şi Sparking Capital.

    Vlad Cazan: „Am reuşit să creştem în termeni de evaluare, aceasta este de patru ori mai mare decât data trecută,  este un lucru important pentru că ne validează modul în care abordăm lucrurile şi arată că avem o perspectivă bună în faţă. „Anul acesta cel mai important pas este ieşirea în afara ţării şi abordarea unei noi pieţe –  zona DACH. Acesta este pasul din punct de vedere strategic. Al doilea punct este creşterea numărului de clienţi deci practic partea de tracţiune – este foarte important pentru un start-up să arate tracţiune şi pentru a ne duce către o zonă de investiţie de tip serie A este important să ne menţinem rata de creştere dacă este posibil 5x în ceea ce priveşte veniturile lunare.“


    Adrian Dima: „Ne dorim să dezvoltăm un produs concentrat pe oameni şi care să fie uşor de adoptat şi mai mult – să continuăm dezvoltarea platformei în aşa fel încât să facem trecerea aceasta la nivel global, adică să putem să abordăm mai multe pieţe, mai multe limbi, ce e valabil în România din punct de vedere uzabilitate a produsului şi valoarea lui să fie valabil şi în Mexic şi în SUA şi în Germania şi Indonezia şi peste tot. Ne dorim foarte mult să creştem o echipă, în primul rând în România, o echipă puternică, o echipă tehnică puternică, pentru că suntem cunoscuţi pentru capacităţile noastre în IT. În timp vrem să demonstrăm că şi un start-up din România şi într-o zonă frumoasă dar grea cum e industry 4.0 are valoare la nivel internaţional.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Paula Avasiloaie, fondatoarea Ready For IT –

    Ce face? A înfiinţat o academie IT, în care a investit antreprenorul Andrei Pitiş, prin care şi-a propus să schimbe piaţa cursurilor IT, oferindu-le participanţilor, pe lângă teorie, şi o simulare a experienţei pe care o vor avea atunci când se vor angaja pe o anumită poziţie în viaţa reală. Start-up-ul ajută studenţii sau absolvenţii de facultăţi cu profil tehnic să îşi dea seama ce carieră IT li se potriveşte cel mai bine – business analyst, web developer, salesforce developer sau quality assurance engineer.

    „Ready For IT vine într-un context în care avem nevoie de cât mai multe experienţe reale care să ne ajute să construim ce avem cu adevărat nevoie după facultate, adică acea experienţă care să ne arate cu adevărat ce se întâmplă în câmpul muncii. Vine sub forma unei academii care livrează o experienţă, cursuri, multe proiecte de portofoliu, multe simulări pentru ceea ce înseamnă şi ceea ce urmează să se întâmple la job în realitate.”

    Investor Watch

    Invitat: Carmen Sebe, CEO, SeedBlink – platformă de investiţii. Analiza celor doi de activitate

    „Mie cel mai semnificativ număr mi se pare că în aceşti doi ani, din volumul de investiţii făcute în România pentru zona de preserie B, prin platforma SeedBlink s-au strâns mai mult de jumătate, adică am participat la mai mult de o jumătate din aceste runde. Ceea ce mi se pare un lucru important. Acest lucru arătă importanţa unei astfel de platforme într-un ecosistem, asta mi se pare cel mai important. Apoi foarte importantă mi se pare cifra de 37 de milioane a rundelor pe care noi le-am găzduit. Din aceste 37 de milioane, noi am strâns cam 40%. Sunt cifre foarte mari pentru primii ani de existenţă în această zonă.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Emisiunea este realizată cu susţinerea InnovX-BCR.

  • Profil de investitor: Cum a transformat un inginer din Alba Iulia pandemia în investiţie

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale Profil de investitor, găzduită de Business Magazin. Astăzi este despre Răzvan Ţel, un inginer care a început să investească exact înainte de pandemie.

    „După o vizită de aproximativ jumătate de oră la biroul brokerului, unde am semnat o cerere de deschidere de cont, am fost pregătit să trec la treabă”, povesteşte Răzvan Ţel, un inginer din Alba Iulia în vârstă de 30 de ani care, la finalul anului 2019, a început să investească la Bursa de Valori Bucureşti cu scopul de a ajunge, pe termen lung, la independenţă financiară.

    De atunci au trecut mai mult de doi ani, marcaţi de volatilitate, incertitudine, perioade de corecţii, dar şi oportunităţi, cifre record şi „marfă” nouă pentru investitori, toate pe fondul pandemiei de coronavirus.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Răzvan Ţel

    VÂRSTĂ: 30 de ani

    PROFESIE: inginer

    OCUPAŢIE: specialist achiziţii

    INVESTEŞTE: din pasiune

    Cum a fost această perioadă pentru Răzvan, care a intrat în piaţă cu puţin timp înainte de declanşarea pandemiei?

    „Pe timpul stării de urgenţă am fost nevoit să mă opresc deoarece am ajuns şi eu în şomaj tehnic, iar la acel moment nu eram sigur dacă voi mai avea job. Când apele s-au calmat puţin şi am fost chemat înapoi la muncă, am profitat de preţurile acţiunilor mici şi am cumpărat de toţi banii pe care îi aveam economisiţi”, afirmă investitorul.

    Una dintre lecţiile pe care le-a învăţat în cei doi ani de activitate la Bursă este că perioadele de criză pot reprezenta la fel de bine fundaţia sau contextul unor oportunităţi.

    „Voi trata viitoarele crize ca pe nişte oportunităţi în care se pot cumpăra acţiuni la discount.”

    Pentru Răzvan, această strategie pare că a funcţionat. Anul 2020 i-a adus acestuia un randament de 10%, iar în 2021 portofoliul său a crescut cu aproximativ 75%.

    Totuşi, spune el, în ciuda tuturor creşterilor din ultimii ani, pieţei de capital locale îi lipsesc investitorii şi pune acest aspect pe seama educaţiei financiare.

    „Ce mi-a lipsit la început a fost experienţa. Nu cunoşteam pe nimeni la acel moment care să investească la Bursă, iar la şcoală nici vorbă de educaţie financiară în care să se discute acest subiect, dar după câteva mici greşeli, m-am prins destul de repede de cum funcţionează Bursa. Este nevoie de mai multă educaţie financiară în şcoli. Cred că sunt foarte puţini români care aleg să investească la Bursă”, afirmă el.

    Uitându-se în urmă, Răzvan spune că procesul deschiderii unui cont de investiţii este destul de facil pentru oricine vrea să facă asta. Ba chiar subliniază că nu există un moment potrivit pentru a face pasul în lumea investiţiilor.

    „Recomand oricui să înceapă să investească de la primul salariu sau cât de repede posibil pentru a beneficia de dobânda compusă. Cât timp stă în afara ringului bursier şi nu îşi pune banii la muncă, practic plăteşte zi de zi un cost de oportunitate”, spune el.

    În perioada 2010-2014, Răzvan Ţel a urmat cursurile Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, specializarea măsurători terestre şi cadastru, iar din 2015 lucrează pe funcţia de specialist achiziţii la Star Assembly, uzină din Sebeş care aparţine grupului german Daimler, producătorul automobilelor Mercedes-Benz.

    Pentru cei care spun că timpul nu le permite să (mai şi) investească, Răzvan susţine că activitatea de investiţii poate fi una complementară activităţilor zilnice.

    „Investesc din pasiune. În fiecare zi urmăresc ştiri economice şi îmi urmăresc evoluţia portofoliului. Aloc cam o oră pe zi acestor activităţi, dar o fac cu plăcere”, spune el.

    Sunt persoane care consideră că pentru a fi investitor este nevoie de bani mulţi pentru început sau pe parcurs, iar în infirmarea acestui mit, vine prima tranzacţie de cumpărare realizată de Răzvan la finele anului 2019 – acţiuni în valoare de 1.000 de lei ale Băncii Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România.

    Astăzi, portofoliul lui la Bursa românească se ridică la peste 80.000 de lei, iar cele mai mari deţineri sunt în sectorul energetic, unde Nuclearelectrica are o pondere de aproximativ 23%, OMV Petrom reprezintă 11%, iar Fondul Proprietatea, cu participaţia la Hidroelectrica, înseamnă 10% din portofoliu.

    Alte sectoare de activitate sunt cel al materialelor de construcţii, reprezentat de investiţia la TeraPlast Bistriţa (20% din portofoliu) şi cel bancar, prin Banca Transilvania (15%). Deţinerile mai mici sunt reprezentate de MedLife (7%), Holde Agri Invest (6%), Purcari (4%) şi Grupul Sphera, administratorul KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România (4%). Cei mai valoroşi jucători din portofoliu, aşa cum îi numeşte, au fost Nuclearelectrica şi TeraPlast Bistriţa, care i-au adus randamente de 100%, respectiv 200%.

    Răzvan nu face trading, ci doar acumulează acţiuni. De asemenea, pentru el dividendele sunt parţial importante. Preferă a societatea la care este acţionar să nu plătească dividende, ci să folosească profiturile pentru extinderea activităţii.

    La ce se uită atunci când analizează dacă să cumpere sau nu acţiuni ale unei companii?

    „Aştept profit şi certitudine. Înainte de a investi într-o companie, mă asigur că are fundamente solide, venituri în creştere sau cel puţin constante, o poziţie bună în piaţă, adică nu este ameninţată de concurenţă şi că se tranzacţionează la un indice PER decent, de preferat sub 15, dar dacă este o companie de tip growth, cumpăr şi la PER în jur de 20”, explică investitorul.

    Totodată, acesta se consideră un investitor destul de conservator şi spune că investeşte în companii sigure, pe care le cunoaşte şi le înţelege şi de care este sigur că vor mai fi pe piaţă şi peste 10-20 de ani.

    „Aş vrea să văd listată Hidroelectrica. Având în vedere că produce energie electrică curată, din surse regenerabile, este una din acele companii care vor fi profitabile şi peste decenii”, concluzionează Răzvan Ţel.

    DICŢONAR DE INVESTITOR

    Ce este dobânda compusă?
    Dacă dobânda simplă reprezintă suma pe care cineva o plăteşte sau o încasează pentru banii împrumutaţi, dobânda compusă nu este nimic altceva decât dobânda la dobânda reinvestită. Cu alte cuvinte, pentru a beneficia de dobânda compusă, este necesară reinvestirea dobânzii iniţiale, care poate veni sub formă de dobândă la depozite, obligaţiuni şi titluri de stat sau pur şi simplu, sub formă de dividende.

    Ce reprezintă însă costul de oportunitate? Este un concept destul de ignorat în România, chiar şi de adulţi, dar întâlnit totuşi nu doar în lumea investiţiilor, ci şi în situaţii din viaţa de zi cu zi. Raportat la un investitor, costul de oportunitate reprezintă decizia pe care acesta o face, de exemplu, între cel mai mare câştig potenţial şi cel mai sigur câştig. Mai simplu, este ceea ce pierzi atunci când alegi o opţiune sau ceea ce puteai câştiga dacă alegeai cealaltă opţiune.

  • Bitcoin depăşeşte media mobilă pe 50 de zile pentru prima dată din luna noiembrie, iar investitorii devin mai optimişti cu privire la o potenţială revenire a pieţei. Creşteri în rândul principalelor criptomonede

    Bitcoin a reuşit să îşi întreacă media mobilă (moving average/MA) pe 50 de zile – un indicator tehnic urmărit îndeaproape de piaţă – pentru prima dată din luna noiembrie, criptomoneda ajungând la 42.800 de dolari la un moment dat în timpul zilei de luni, 7 februarie.

    Investitorii devin mai optimişti cu privire la o potenţială recuperare a monedei digitale, după un selloff masiv care a marcat ultimele două luni, conform Business Insider.

    Preţul activului se aprecia luni, la ora 15:10, cu 2,9% la 42.750 de dolari. Vineri, Bitcoin a înregistrat o dinamică pozitivă după publicarea unui document privind forţa de muncă din Statele Unite şi raportarea rezultatelor la T4/2021 de către Amazon. În ultimele luni, Bitcoin şi acţiunile americane au mers din ce în ce mai mult în tandem.

    Crypto-investitorii speră ca dinamica puternică din weekend să prezică un potenţial raliu al monedei. De asemenea, investitorii monitorizează cu atenţie media mobilă pe 50 de zile şi tranzacţionează adesea în jurul indicatorului.

    Acum, ei argumentează că noua evoluţie a indicatorului MA, care a scăzut constant de la maximul atins în luna noiembrie 2021 (circa 69.000 de dolari), sugerează că activul începe să părăsească traseul pe care l-a adoptat în ultimele luni şi ar începe din nou o perioadă de creştere.

    „Dacă Bitcoinul reuşeşte să menţină media mobilă pe 50 de zile drept suport, dinamica ar oferi un semn bun în ceea ce priveşte un eventual impuls”, spune Marcus Sotiriou, analist al brokerului de active digitale GlobalBlock, adăugând că moneda se va chinui să treacă peste pragul de 47.000 de dolari, preţurile fiind încă influenţate de o serie de temeri.

    Astfel, datele privind inflaţia din SUA ar rămâne un factor cheie în contextul actual al spaţiului crypto, în vreme ce „peisajul macroeconomic rămâne, pentru moment, un element determinant al pieţei”.

    Între timp, Mark Newton, analist al companiei de cercetare Fundstrat, consideră că raliul de vineri a constituit un plus semnificativ „care poate rezulta într-o perioadă marcată, pe termen scurt, de durabilitate”.

    Alţi analişti sunt de părere că piaţa criptomonedelor va avea de suferit ca urmare a majorării ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală a Statelor Unite, mişcare ce ar convinge investitorii să se îndepărteze de activele de risc şi să îşi îndrepte atenţia asupra băncilor şi companiilor din energie.

    Bitcoin este pe minus cu 7,5% de la începutul anului. La ora publicării ştirii, Ethereum, XRP şi Solana afişau un avans de 2,9%, 16%, respectiv 3,8%. Cardano creştea cu 6%, potrivit CoinDesk.