BusinessMagazin

Tag: fond

  • Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO

    De ani de zile circulau zvonuri cum că Vladimir Putin şi-ar fi construit un palat impresionant în sudul Rusiei cu banii furaţi de la fondul de stat, informează International Business Times.
     
    În 2015 au fost publicate fotografii ale palatului situat lângă Praskoveevka, în Krasnodar Krai. Proprietatea de 67 de hectare situată lângă Marea Neagră are terenuri de sport, parcuri, piscine şi chiar un mic sat pentru personal. 
     
     
    În documentele publice se arată că proprietatea este un hotel, dar activiştii ruşi din opoziţie susţin că palatul aparţine lui Putin, iar acest fapt este demonstrat de prezenţa serviciilor de securitate, dar şi de anumite documente incriminatoare care demonstrează cine este defapt proprietarul palatului.
    Costurile construcţiei palatului au fost estimate (2009) la 1 miliard de dolari de către Kolesnikov, un opozant al lui Putin. 
     
     
    Primele fotografii cu clădirea au apărutîn 2010 pe site-ul RuLeaks.net, varianta rusească a WikiLeaks. Kremlinul a negat în mod constant că palatul este construit pentru Putin, şi a respins acuzaţiile de corupţie. 

  • Deţinătorul brandurilor Doncafe şi Amigo îşi răscumpără 25% din acţiuni de la un fond de investiţii

    Strauss Group, un producător de snackuri, băuturi şi cafea, a ajuns la o înţelegere cu fondul de investiţii TPG Capital pentru a răscumpăra pachetul de 25,1% din acţiunile pe care fondul le deţine în cadrul Strauss Coffee.

    Tranzacţia se ridică la 257 de milioane de euro.

    Strauss anunţase încă din decembrie că TPG Capital intenţionează să-şi vândă participaţia în cadrul Strauss Coffee.

    Grupul Strauss a vândut în 2008 către TPG Capital pachetul de 25,1% din acţiunile Strauss Coffee pentru 293 de milioane de dolari.

  • Oana Pellea: „NU! Problema ordonantei 13 NU este ca a fost abordata incorect (asa cum sustine PSD.) NU! Problema ordonantei 13 este ca NU trebuia sa existe

    Chiar şi ministrul Justiţiei a minţit în Parlament că sute de mii de români au ieşit în stradă doar pentru că s-a dat noaptea târziu în rest sunt de acord cu prevederile Ordonanţei.

    Pe Facebook, actriţa Oana Pellea a scris: „NU! Problema ordonantei 13 NU este ca a fost abordata incorect (asa cum sustine PSD.) NU! Problema ordonantei 13 este ca NU trebuia sa existe ! Eu nu am iesit in Pta Victoriei doar pentru ca a fost adoptata noaptea pe furis. Am iesit sa protestez imoptriva fondului Ordonantei 13 si felului in care a fost adoptata!

    Ministrul Justiţiei,Tudorel Toader, a spus la Bruxelles că ”Ordonanţa de Urgenţă în sine nu a fost o problemă. Problema a fost poate de procedură: când şi cum a fost adoptată. Societatea a reacţionat la faptul că Ordonanţa a fost adoptată la 10-11 seara, ceea ce-i foarte adevărat şi foarte nefiresc.

    Numai că Guvernul putea să lase Ordonanţa să intre în vigoare în ziua în care a fost publicată în Monitorul Oficial. Guvernul a dat un termen de zece zile pentru ca Ordonanţa să intre în vigoare, de unde personal am bănuit mai degrabă o lipsă de abilitate în tehnica legislativă, decât un gând de a legifera în fapt de seară””.

  • PNL s-a întâlnit cu o delegaţie a FMI, discuţiile vizând construcţia bugetară şi fondurile UE

    “Discuţiile au vizat au vizat actuala construcţie bugetară, Fondul Suveran de Investiţii şi absorbţia fondurilor europene. (…) În cadrul acestor discuţii, liderii PNL şi-au exprimat îngrijorarea privind supradimensionarea veniturilor bugetare, în special în zona componentei de absorbţie a fondurile europene pentru a masca deficitul bugetar. De asemenea, liderii liberali au accentuat faptul că bugetul creionat de PSD-ALDE este unul construit pentru consum şi nu pentru investiţii, o structură care în niciun fel nu poate susţine pe termen lung creşterea economică”, potrivit unui comunicat PNL, remis MEDIAFAX.

    PNL şi-a exprimat preocuparea şi pentru zona cheltuielilor fixe din buget, în special pe componenta susţinerii nivelelor actuale şi viitoare ale salarizării din sectorul public.

    Discuţiile au vizat şi “derapajele din zona justiţiei”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO

    De ani de zile circulau zvonuri cum că Vladimir Putin şi-ar fi construit un palat impresionant în sudul Rusiei cu banii furaţi de la fondul de stat, informează International Business Times.
     
    În 2015 au fost publicate fotografii ale palatului situat lângă Praskoveevka, în Krasnodar Krai. Proprietatea de 67 de hectare situată lângă Marea Neagră are terenuri de sport, parcuri, piscine şi chiar un mic sat pentru personal. 
     
     
    În documentele publice se arată că proprietatea este un hotel, dar activiştii ruşi din opoziţie susţin că palatul aparţine lui Putin, iar acest fapt este demonstrat de prezenţa serviciilor de securitate, dar şi de anumite documente incriminatoare care demonstrează cine este defapt proprietarul palatului.
    Costurile construcţiei palatului au fost estimate (2009) la 1 miliard de dolari de către Kolesnikov, un opozant al lui Putin. 
     
     
    Primele fotografii cu clădirea au apărutîn 2010 pe site-ul RuLeaks.net, varianta rusească a WikiLeaks. Kremlinul a negat în mod constant că palatul este construit pentru Putin, şi a respins acuzaţiile de corupţie. 

  • Vrei să scapi de amendă? Iată 74 de locuri în România unde trebuie să te fereşti

    Chiar dacă are preţuri rezonabile şi ai opţiune chiar şi pe o săptămână , sunt unii care spun că până “colo” nu se pune şi că nu sunt camere. Ei, bine, iată că toată ţara e împânzită cu camere antrenate să depisteze şoferii care ies din localitatea de înamtriculare şi circulă pe drumurile publice fără să plătească vinieta pentru România.

    IATĂ AICI LISTA CU CELE 74 DE PUNCTE DIN ROMÂNIA UNDE SUNT CAMERE PENTRU ROVIGNETE

  • Libra Internet Bank a atras 10 milioane de euro pentru IMM-urile din domeniile culturale şi creative

    „Sprijinul Uniunii Europene va permite ca Libra Internet Bank să se concentreze asupra unui nou sector şi să dezvolte un nou produs de finanţare pentru a susţine un portofoliu de 45 de milioane RON (aproximativ 10 milioane EUR) de împrumuturi către companii în următorii doi ani. Este de aşteptat ca peste 200 de întreprinderi mici şi mijlocii din sectoarele culturale şi creative (inclusiv publicarea de carţi; jocuri video; artele spectacolului, creaţie artistică) să acceseze acest nou program. Acesta este al treilea acord semnat în cadrul Facilitǎţii de Garantare pentru Sectoarele Culturale şi Creative, dupǎ cele semnate în luna ianuarie în Spania şi Franţa”, se arată în comunicatul transmis de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    Sectoarele creative si culturale reprezintă mai mult de 7 milioane de locuri de muncă din Uniunea Europeană şi 4,2% din PIB-ul UE, potrivit unui raport EY.

    Acordul de garantare din România este susţinut de noul Mecanism de garantare pentru sectoarele culturale şi creative din cadrul programului Europa Creativă al Uniunii Europene.

    Noul mecanism de garantare pentru sectoarele culturale şi creative include activităţi de dezvoltare a capacităţilor pentru intermediarii financiari, astfel încât aceştia să beneficieze de expertiza necesară în ceea ce priveşte caracteristicile cheie ale acestor sectoare.

    Fondul european de investiţii (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiţie şi are scopul de a susţine microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii din Europa, ajutându-le să obţină acces la finanţare.

    Libra Internet Bank are în prezent o reţea de 49 de sucursale şi se adreseazǎ cu preponderenţǎ segmentelor de clienţi IMM, Corporate, Profesii Liberale si Agriculturǎ.

  • Ministerul Turismului vrea fond de garantare pentru a proteja turiştii de falimentul agenţiilor

    “Consider că o măsură viabilă este cea a fondului de garantare, iar statul să aibă un control minim prin doi reprezentanţi, unul de la Ministerul Turismului, unul de la Ministerul Finanţelor, şi restul să fie de la entităţile private, sigur şi de la turoperatorii mari şi de la cei mici.

    În primul an să nu se atingă nimeni de aceşti bani, în al doilea an, cu aproximativ 25% să facă investiţii, să facă plasamente pentru că undeva se strâng ceva bani şi trebuie să se facă ceva cu ei, să investeşti undeva în piaţă. În anul al treilea să fie 50%, în al patrulea 75% şi din anul al cincilea să se organizeze astfel încât să se investească aceşti bani, dar bineînţeles asigurând garanţia că cetăţeanul român va beneficia de despăgubiri dacă se va întâmpla ceva. Se va hotărî într-un bord astfel încât şi statul şi entitatea privată să fie de acord fiindcă aici nu vorbim de vreo sumă de bani care să vină de la bugetul statului sau să vină dintr-o zonă a statului”, a declarat Ministrul Turismului.

    Mircea-Titus Dobre susţine că reprezentanţii agenţiilor de turism vor decide cum va fi gestionat fondul de garantare: “Majoritatea va fi partea privată. Sunt banii lor, nu este treaba statului. Statul trebuie să fie doar un observator mai ales că, în bordul respectiv, va fi un reprezentant al statului din partea Ministerului de Finanţe şi unul de la Ministerul Turismului. Doar atât. În rest majoritari vor fi privaţii. Ei vor decide ceea ce se va întâmpla cu aceste sume de bani”.

    Pentru a stabili care va fi participarea agenţiilor de turism la constituirea fondului, Ministerul Turismului a făcut o adresă către ANAF şi către Ministerul de Finanţe astfel încât să i se pună la dispoziţie informaţiile legate de veniturile din bilanţul agenţiilor de voiaj, pe ultimii cinci ani de zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul devalizării FNI

    “Condamnă pe inculpatul Vîntu Sorin-Ovidiu la pedeapsa de 5 ani închisoare, la care, potrivit art.36, alin.1 din noul Cod penal, adaugă sporul de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare”, se arată în decizia de marţi a Curţii de Apel, care este definitivă.

    Magistraţii au mai dispus menţinerea sechestrului până la concurenţa sumelor de 137.403.630.106 ROL (5.529.321 dolari S.U.A.) şi de 7.289.406 dolari S.U.A.

    În primă instanţă, Sorin Ovidiu Vîntu fusese condamnat, pe 9 februarie 2015, la şase ani şi patru luni de închisoare. Tribunalul Capitalei a decis atunci condamnarea afaceristului la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru infracţiunile de spălare de bani şi a dispus achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia luată PESTE noapte la Telekom de noua putere politică. Totul s-a schimbat dintr-un FOC

    Noua putere de la Palatul Victoria şi-a înlocuit, printr-o decizie fulger, întreaga echipă de reprezentanţi din Consiliul de administraţie al Telekom România, cel mai mare grup de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţă cu afaceri anuale de peste 1 miliard de euro, şi una dintre cele mai mari companii la care statul mai are participaţii, au declarat pentru ZF mai multe surse din industrie.

    Decizia luată PESTE noapte la Telekom de noua putere politică. Totul s-a schimbat dintr-un FOC