Tag: fabrica

  • Şoc pe piaţa de retail: Kauflad şi Lidl pregătesc o surpriză de PROPORŢII care ar putea zgudui piaţa

    Producătorul român de lacuri şi vopsele Polico­lor a vândut o suprafaţă de 120.000 de metri pătraţi (12 hectare) din tere­nul fostei fabrici pe care o deţinea pe bulevardul Theo­dor Pallady către compania ERES – Entire Real Estate Solutions, potrivit unor surse din piaţă.

    „Săptămâna aceasta s-a semnat un antecontract pentru terenul Policolor. Din cauza clauzei de confiden­ţia­litate, nu putem dezvălui nici cumpărătorul, nici valoa­rea tranzacţiei“, au spus reprezentanţii Policolor pentru ZF.

    Şoc pe piaţa de retail: Kauflad şi Lidl pregătesc o surpriză de PROPORŢII care ar putea zgudui piaţa 

  • EXPLOZIE în Germania. Bilanţul până la această oră

    Poliţia germană a anunţat, luni, că 13 persoane au fost rănite în urma unei explozii care a avut loc la o fabrică de componente auto din landul Bavaria, notează site-ul agenţiei Reuters.

    Patru dintre răniţi au suferit răni grave şi au fost transportaţi cu elicopterul la spital. Potrivit poliţiei şi pompierilor, zona a fost securizată şi stabilizată şi nu există niciun pericol pentru locuitorii din apropierea fabricii.

    EXPLOZIE în Germania. Bilanţul până la această oră 

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • O companie din Turcia ANGAJEAZĂ 450 de oameni, după ce va deschide, în România, o fabrică de prelucrare a lemnului

    Fabrica din Argeş va produce plăci de lemn (MDF) şi MDF laminat utilizabil în industria mobilei, precum şi parchet laminat, uşi şi hârtie impregnată.

    Producţia primelor plăci MDF va demara la sfârşitul anului, au anunţat reprezentanţii companiei în cadrul unui eveniment de lansare a lucrărilor de construcţie la noua fabrică din Oarja. Yildiz Entegre vizează atât piaţa din România, cât şi piaţa comună a Uniunii Europene.

    Compania va angaja, până la finalul anului, un număr total de 450 de angajaţi, din care majoritatea sunt ingineri şi lucrători specializaţi; 50 dintre aceştia au beneficiat de traininguri specializate în fabricile companiei din Turcia, urmând ca activitatea de perfecţionare a angajaţilor să continue pe măsura completării echipei de specialişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie din Turcia ANGAJEAZĂ 450 de oameni, după ce va deschide, în România, o fabrică de prelucrare a lemnului

    Fabrica din Argeş va produce plăci de lemn (MDF) şi MDF laminat utilizabil în industria mobilei, precum şi parchet laminat, uşi şi hârtie impregnată.

    Producţia primelor plăci MDF va demara la sfârşitul anului, au anunţat reprezentanţii companiei în cadrul unui eveniment de lansare a lucrărilor de construcţie la noua fabrică din Oarja. Yildiz Entegre vizează atât piaţa din România, cât şi piaţa comună a Uniunii Europene.

    Compania va angaja, până la finalul anului, un număr total de 450 de angajaţi, din care majoritatea sunt ingineri şi lucrători specializaţi; 50 dintre aceştia au beneficiat de traininguri specializate în fabricile companiei din Turcia, urmând ca activitatea de perfecţionare a angajaţilor să continue pe măsura completării echipei de specialişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care a inventat cel mai popular obiect de îmbrăcăminte din istorie – VIDEO

    Într-una dintre paginile revistei găsim un antreprenor care fabrică blugi autohtoni. Ne-a trimis cu gândul imediat la cel care a ajutat la răspândirea acestui material global: Levi Strauss, fondatorul primei companii producătoare de blugi Levi Strauss & Co., în 1853.

    Löb Strauß – înainte să îşi schimbe numele – s-a născut în landul german Bavaria, într-o familie de evrei. La 18 ani a plecat împreună cu mama lui şi cele două surori în America, unde s-a alăturat fraţilor Jona şi Louis, care începuseră o afacere cu textile în New York City. Numită J. Strauss Brother & Co., afacerea a fost extinsă de familie în San Francisco, oraş de trecere pentru căutătorii de aur din acea perioadă. Levi a fost ales ca reprezentant al familiei în acea zonă prin „Levi Strauss & Co.„.

    Conceperea blugilor nu ar fi fost posibilă fără letonianul Jacob Youphes care şi-a schimbat şi el numele în Davis după ce a imigrat în SUA. La începutul anului 1870, Davis era croitor în Reno, Nevada. Un client l-a inspirat pe Davis să aplice nituri în buzunare şi în zonele sensibile pentru a preveni ruperea rapidă a pantalonilor.

    Strauss era comerciant în San Franscisco şi Davis obţinea materialul pentru hainele croite de la el. La început folosea pânză, denimul era utilizat doar la salopete, dar până în 1911 a luat locul tuturor pantalonilor. Cum s-a implicat Strauss în afacere? Ideea lui Davis avea nevoie de finanţare, iar Strauss avea bani. Era şi o persoană de încredere pentru Davis. După ce a fost contactat de croitor, i-a oferit resursele pentru patentarea invenţiei.

    Cei doi au patentat o idee simplă şi populară: nituirea pantalonilor de lucru în anumite zone pentru cei care lucrau în minele de aur şi aveau nevoie de pantaloni rezistenţi. Această inovaţie a condus la inventarea blugilor, care au devenit cele mai populare obiecte de îmbrăcăminte din istorie. Cei doi au intrat în afacere împreună şi nu le-a luat prea mult timp până ca afacerea să depăşească magazinul de textile al lui Strauss, o emblemă în San Franscico în anul 1850.

    Levi Strauss nu s-a căsătorit şi a lăsat afacerea celor patru nepoţi, Jacob, Sigmund, Louis şi Abraham Stern, fiii surorii lui. Averea lui a fost estimată la circa şase milioane de dolari, potrivit Los Angeles Times. A durat mai puţin de un secol pentru ca salopetele şi pantalonii blugi să devină un simbol al confortului şi libertăţii din toată lumea.

  • Povestea omului care a inventat cel mai popular obiect de îmbrăcăminte din istorie – VIDEO

    Într-una dintre paginile revistei găsim un antreprenor care fabrică blugi autohtoni. Ne-a trimis cu gândul imediat la cel care a ajutat la răspândirea acestui material global: Levi Strauss, fondatorul primei companii producătoare de blugi Levi Strauss & Co., în 1853.

    Löb Strauß – înainte să îşi schimbe numele – s-a născut în landul german Bavaria, într-o familie de evrei. La 18 ani a plecat împreună cu mama lui şi cele două surori în America, unde s-a alăturat fraţilor Jona şi Louis, care începuseră o afacere cu textile în New York City. Numită J. Strauss Brother & Co., afacerea a fost extinsă de familie în San Francisco, oraş de trecere pentru căutătorii de aur din acea perioadă. Levi a fost ales ca reprezentant al familiei în acea zonă prin „Levi Strauss & Co.„.

    Conceperea blugilor nu ar fi fost posibilă fără letonianul Jacob Youphes care şi-a schimbat şi el numele în Davis după ce a imigrat în SUA. La începutul anului 1870, Davis era croitor în Reno, Nevada. Un client l-a inspirat pe Davis să aplice nituri în buzunare şi în zonele sensibile pentru a preveni ruperea rapidă a pantalonilor.

    Strauss era comerciant în San Franscisco şi Davis obţinea materialul pentru hainele croite de la el. La început folosea pânză, denimul era utilizat doar la salopete, dar până în 1911 a luat locul tuturor pantalonilor. Cum s-a implicat Strauss în afacere? Ideea lui Davis avea nevoie de finanţare, iar Strauss avea bani. Era şi o persoană de încredere pentru Davis. După ce a fost contactat de croitor, i-a oferit resursele pentru patentarea invenţiei.

    Cei doi au patentat o idee simplă şi populară: nituirea pantalonilor de lucru în anumite zone pentru cei care lucrau în minele de aur şi aveau nevoie de pantaloni rezistenţi. Această inovaţie a condus la inventarea blugilor, care au devenit cele mai populare obiecte de îmbrăcăminte din istorie. Cei doi au intrat în afacere împreună şi nu le-a luat prea mult timp până ca afacerea să depăşească magazinul de textile al lui Strauss, o emblemă în San Franscico în anul 1850.

    Levi Strauss nu s-a căsătorit şi a lăsat afacerea celor patru nepoţi, Jacob, Sigmund, Louis şi Abraham Stern, fiii surorii lui. Averea lui a fost estimată la circa şase milioane de dolari, potrivit Los Angeles Times. A durat mai puţin de un secol pentru ca salopetele şi pantalonii blugi să devină un simbol al confortului şi libertăţii din toată lumea.

  • Braiconf continuă investiţiile în reţeaua proprie de magazine

    Potrivit informaţiilor anterioare ale ZF, producătorul de textile Brai­conf Brăila  se aşteap­tă ca în anul 2017 să aibă venituri totale de 36 milioane de lei, cheltuieli totale de 35 milioane de lei şi un profit brut de 810.000 de lei. Spre comparaţie, la nouă luni din 2016, veniturile totale ale companiei erau de 29 milioane de lei, în timp ce profitul brut ajungea la 2,8 milioane de lei. În 2015, com­pa­nia din Brăila a încheiat cu venituri de 36,5 milioane de lei la un profit brut de 2,6 milioane de lei.

    În prezent, reţeaua Braiconf însumează 17 magazine în toată ţara – în 2016 compania a inaugurat showroom-ul dedicat serviciului made to measure Braiconf Exclusive Tailoring, aflat pe bulevardul Aviatorilor din Bucureşti, cât şi magazinele Braiconf ParkLake Shopping Center şi cel aflat în CityPark Mall Constanţa.

    „În 2017 intenţionăm să continuăm să dezvoltăm reţeaua proprie, în funcţie de oportunităţile pe care le vom identifica”, explică Simionescu.  Potrivit lui,  pe termen mediu, compania şi-a propus să dezvolte businessul de retail al companiei la nivel national, iar pe termen lung, îşi doresc să intre cu Braiconf pe piaţa de retail din Europa şi Statele Unite ale Americii. „Calitatea produselor care ies din fabrica de la Brăila ne confirmă faptul că suntem cât se poate de competitive pentru pieţele internaţionale.” Directorul general al Braiconf nu a precizat însă când se va concretiza acest obiectiv. „Îmi este greu să spun o data concretă, însă suntem în discuţii avansate cu parteneri din Europa şi Statele Unite”, explică Simionescu.

    Braiconf a raportat pentru primul semestru al anului 2016 un profit net de 2 milioane de lei, mai mare cu 29% faţă de rezultatul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2015, iar cifra de afaceri a companiei a urcat cu 10%, la 18 milioane de lei. În 2015, compania a avut afaceri de 33,6 milioane de lei.

    Potrivit directorului general al Braiconf, compania a avut în 2015 un program de investiţii conform aprobărilor Adunării Generale a Acţionarilor, acestea fiind direcţionate în special către dezvoltarea reţelei de magazine şi către marketing.

    Lansarea showroom-ului dedicat serviciului made-to-measure pentru cămăşi (serviu disponibil în toate magazinele Braiconf încă din 2010) este unul dintre exemplele investiţiilor de anul trecut.  În cadrul showroom-ului, clienţii pot beneficia de costume premium şi consiliere specializată. Preţurile serviciilor şi produselor din acest showroom variază în funcţie de ţesăturile folosite. Potrivit lui Simionescu, Braiconf Exclusive Tailoring găzduieşte un număr mare de ţesături, unele chiar preţioase, semnate de case celebre. Astfel, preţul mediu al unei cămăşi este de 600 lei, însă cei mai exigenţi clienţi aleg ţesături de tipul 300/2, pentru care Braiconf deţine excusivitate în România şi al căror preţ porneşte de la 1.250 lei. Preţul mediu al unui costum din lână este 3.000 lei, însă atunci când în compoziţie intră caşmirul sau mătasea naturală, un costum poate costa 5.000 lei, explică Dan Simionescu. 

    El spune că vânzările magazinelor variază foarte mult în funcţie de oraş, astfel că Braiconf a creat game şi colecţii adaptate fiecărei pieţe. De exemplu, colecţia Braiconf Royal, regăsită în magazinele din Marriott si de pe Calea Victoriei, preţurile cămăşilor sunt de 400-600 lei, iar al al costumelor intre 2.500 şi 3.000 lei. Pentru magazinele cu colecţii Basic, preţul mediu al camasilor este 250 lei iar pretul costumelor porneşte de la 1.250 lei.

    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor români, de-a lungul istoriei companiei, Dan Simionescu a observat că ei au devenit din ce în ce mai atenţi la calitatea produselor. „Ne bucurăm să vedem că popularitatea Braiconf creşte chiar şi în rândul tinerelor generaţii. Consumatorul român are acces la tot mai multe branduri.  În consecinţă, este din ce în ce mai exigent, selectiv şi apreciază tot mai mult produsele custom made, mai ales dacă plăteşte pentru ele un preţ corect”, explică directorul general al Braiconf.

    El spune şi că lipsa personalului calificat reprezintă principalul obstacol cu care se confruntă compania brăileană. În prezent, circa 1.000 de angajaţi lucrează la Braiconf. „Forţa de muncă este o problemă din ce în ce mai mare pe piaţa din România, inclusiv în industria textilă. Suntem în permanent căutare de personal calificat şi de tineri dornici să se califice la locul de muncă.” Spune că în Brăila, locul de muncă la fabrica Brainconf se transmite din tată în fiu, astfel că au ajuns la a treia generaţie de angajaţi din aceeaşi familie.

    Anual, peste 1 milion de produse pleacă de pe poarta fabricii din Brăila.

    Unul dintre obiectivele din ultimii ani ai Braiconf este susţinerea produselor făcute în România – un exemplu în acest sens este asocierea cu Atelierele Pegas, producătoarea bicicletelor Pegas. Anul trecut, Braiconf şi Atelierele Pegas au lansat o colecţie de cămăşi funcţionale pentru biciclişti; în fabrica din Brăila a fost creată o serie limitată de 300 de cămăşi, iar în 2017 colecţia va fi transformată într-una de serie, aşteptările celor două companii fiind să vândă peste 10.000 astfel de cămăşi, cu preţuri cuprinse între 297 de lei şi 327 de lei.

  • Oraşul din Rusia în care Pepsi şi Mirinda curg în râuri pe străzi – VIDEO

    În imaginile realizate de localnici se poate observa un râu imens de suc pe care maşinile se chinuie să-l traverseze.
     
    Doi persoane au avut de suferit din cauza accidentului, dar, din fericire, s-au ales cu doar traume uşoare, potrivit presei ruse.
     
    Autorităţile au fost solicitate să intervină, iar în aces moment fac cercetări pentru a stabili ce anume a provocat accidentul, scrie Gandul
  • Cât costă fabricarea unui telefon Galaxy S8 şi ce profit are compania pentru fiecare telefon vândut

    Analiza relevă şi motivul creşterii costurilor de fabricaţie: preţurile mai mari la care sunt procurate chip-urile de memorie DRAM şi NAND flash – 41.5 dolari din costul final. Spre comparaţie, acumulatorul de 3000 mAh este obţinut pentru numai 4.5 dolari.

    Aşadar diferenţa dintre costul de fabricare şi preţul final (cea mai ieftină variantă S8 se vinde în retail cu 720 de dolari) este de 412,5 dolari. Totuşi acestă sumă nu reprezintă profitul real deoarece în ecuaţie intră şi alte costuri precum marketing, transport, publicitate sau taxe vamale. 

    Potrivit revistei Fortune, costul de producţie al unui iPhone 7 este de 224,8 dolari, care citează aceeaşi companie de cercetare, IHS Markit. Acest preţ este valabil pentru varianta cu 32 de GB memorie internă. Apple vinde telefoanele cu peste 649 de dolari, ceea ce înseamnă pentru companie un profit de 424 de dolari pe fiecare unitate.