Cele mai mici rate ale şomajului au fost raportate în Cehia (2,7%), Germania (3,6%), Malta (4,1%), Ungaria (4,2%), Marea Britanie (4,2%), Polonia (4,6%), Olanda (4,7%) şi România (5%). Cele mai mari rate ale şomajului s-au înregistrat în Grecia (21% în iulie 2017) şi Spania (16,7%).
În zona euro, şomajul ajustat sezonier a fost de 8,9% în septembrie 2017, cea mai scăzută rată din ianuarie 2009, de la 9% în august 2017 şi 9,9% în septembrie 2016.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Aflăm din raport că Ionuţ Mişa i-a informat pe cei de la Comisia Europeană că vrea să întoarcă reforma pensiilor din 2008, ceea ce înseamnă că se gândeşte foarte serios să elimine contribuţia care merge la Pilonul II şi, mai mult, iarăşi ne-au minţit, nu au avut niciodată intenţia să reducă impozitul pe venit la 10%. Pentru Comisia Europeană informaţia a fost de 12%, iar contribuţiile la 36%”, a precizat Cîţu.
Potrivit senatorului PNL, Ionuţ Mişa le-a spus celor de la Comisia Europeană că nu ştiu legislaţia în ceea ce priveşte TVA split şi nu au dreptate atunci când îi spun că trebuie să ceară derogare.
„Cei de la Comisia Europeană i-au spus lui Ionuţ Mişa că este nevoie de o derogare (pentru TVA split, n.r.), acesta le-a spus foarte simplu că ei nu ştiu legislaţia şi că nu e nevoie de derogare”, a menţionat Cîţu, el arătând că la acel moment era vorba de forma TVA split intrată în vigoare la 1 octombrie, obligatorie pentru toate firmele din România.
Cîţu a precizat că CE a publicat concluziile vizitei din 26-27 septembrie la Bucureşti, specialiştii Comisiei venind să discute despre situaţia finanţelor din România, care este în procedură de supraveghere pentru depăşirea, acum doi ani, a pactului fiscal.
„România se angajase în 2013 că reduce deficitul structural, anul acesta trebuia să fim sub 1%, după cum ştiţi suntem la 3%. Foarte important este modul în care ministerul Finanţelor, în special ministrul Mişa şi premierul răspund recomandărilor Comisiei Europene de a reduce şi de a respecta acest pact fiscal, care a fost adoptat în Senatul României şi are un caracter de lege: Ionuţ Mişa le-a spus în faţă celor de la Comisia Europeană că nu are intenţia să respecte pactul fiscal şi nu are intenţia să ia în considerare recomandările Comisiei”, a precizat senatorul liberal.
Potrivit Programul „Discover EU”, toţi cetăţenii care împlinesc 18 ani vor putea beneficia, timp de o lună, de călătorii gratuite cu trenul în toate statele membre ale Uniunii Europene.Biletul oferit prin programul Interrail va putea asigura calatorii timp de 30 de zile, insa beneficiarii ar urma sa poata activa cele 30 de zile intr-o perioada de 3 ani.
“Ne propunem sa lansam proiecul la 1 iunie 2018. Comisia Europeana va trebui sa-l implementeze, sa propuna o modalitate de executare a programului. Eu imi pot imagina un sistem primul venit-primul servit. Vreau ca acest bilet sa poata fi folosit intr-o perioada de 3 ani , sa alegi cand sa activezi cele 30 de zile” – a spus Muresan, citat de hotnews.ro
Din bugetul de 12 milioane de euro vor putea fi cumparate aproximativ 30.000 de bilete de tren in primul an, urmand ca apoi programul sa poata fi extins, in functie de rezultate. “Trebuie sa vedem ce pret vom reusi sa negociem cu companiile feroviare. Nu vom reusi sa furnizam bilete pentru toti tinerii, dar este un prim pas”.
Scopul programului Interrail este de a ajuta tinerii europeni sa intre mai usor in contact cu toate taile si culturile locale din UE.
Disputa se leagă de reglementările ce permit unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detaşeze temporar angajaţi într-o altă ţară din Blocul comunitar, astfel aceştia putând beneficia de un salariu mai mare decât ar lua în ţara de origine, dar totuşi mai redus decât cel primit de angajaţii autohtoni.
La nivel practic, un angajat detaşat este plătit cu salariul minim din ţara în care este trimis să lucreze, dar contribuţiile sale sociale sunt achitate în ţara de origine.
Rezultatul este că salariaţii detaşaţi în Occident din ţări est-europene generează pentru angajatori costuri mult mai mici, fiind preferaţi de companii, de aici apărând acuzaţii de dumping social.
“Deci Comisia Europeană zice, tradus simplist, ‘Nu vedeţi că vă vindeţi ţara şi nu faceţi nimic pentru a contracara acest fenomen?’. Cu atât mai mult cu cât predecesorii ministrului Daea au anunţat că au în lucru un proiect legislativ pentru a proteja patrimoniul agricol al ţării. Şi eu îl întreb pe domnul ministru Daea, ce părere are despre de faptul că suntem undeva între 40 şi 70 la sută terenuri agricole fertile vândute către cetăţeni străini şi dacă are de gând să facă ceva în acest sens?”, a afirmat Paşcan.
Acesta a spus că în interpelarea adresată ministrului Petre Daea a scris că fenomenul vânzării terenurilor către străini este văzut drept “îngrijorător” de către Comisia Europeană, care ar fi comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare din Olanda.
Străinii au acces prea liber
Potrivit deputatului PMP, fermierii români se plâng că străinii au acces ‘prea liber’ la terenurile agricole, în timp ce alte state europene au impus condiţii dure în privinţa achiziţionării de terenuri de către străini. “I-am solicitat domnului ministru să îmi comunice dacă la nivelul Ministerului Agriculturii se pregăteşte o strategie vizând modificarea legislaţiei privind achiziţionarea terenurilor agricole de către străini, precum şi datele oficiale deţinute de minister privind vânzarea terenurilor din România către cetăţenii străini”, a evidenţiat deputatul PMP.
În răspunsul dat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prezentat joi presei de către Marius Paşcan, se arată că începând din anul 2014, când a fost adoptată Legea 17/2014, care reglementează măsurile de vânzare şi cumpărare a terenurilor, suprafaţa totală din oferte se ridica la 434.141 hectare, fără însă a se preciza câte oferte aparţin străinilor, scrie realitatea.net
“Deci Comisia Europeană zice, tradus simplist, ‘Nu vedeţi că vă vindeţi ţara şi nu faceţi nimic pentru a contracara acest fenomen?’. Cu atât mai mult cu cât predecesorii ministrului Daea au anunţat că au în lucru un proiect legislativ pentru a proteja patrimoniul agricol al ţării. Şi eu îl întreb pe domnul ministru Daea, ce părere are despre de faptul că suntem undeva între 40 şi 70 la sută terenuri agricole fertile vândute către cetăţeni străini şi dacă are de gând să facă ceva în acest sens?”, a afirmat Paşcan.
Acesta a spus că în interpelarea adresată ministrului Petre Daea a scris că fenomenul vânzării terenurilor către străini este văzut drept “îngrijorător” de către Comisia Europeană, care ar fi comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare din Olanda.
Străinii au acces prea liber
Potrivit deputatului PMP, fermierii români se plâng că străinii au acces ‘prea liber’ la terenurile agricole, în timp ce alte state europene au impus condiţii dure în privinţa achiziţionării de terenuri de către străini. “I-am solicitat domnului ministru să îmi comunice dacă la nivelul Ministerului Agriculturii se pregăteşte o strategie vizând modificarea legislaţiei privind achiziţionarea terenurilor agricole de către străini, precum şi datele oficiale deţinute de minister privind vânzarea terenurilor din România către cetăţenii străini”, a evidenţiat deputatul PMP.
În răspunsul dat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prezentat joi presei de către Marius Paşcan, se arată că începând din anul 2014, când a fost adoptată Legea 17/2014, care reglementează măsurile de vânzare şi cumpărare a terenurilor, suprafaţa totală din oferte se ridica la 434.141 hectare, fără însă a se preciza câte oferte aparţin străinilor, scrie realitatea.net
“E vorba de o contribuţie de solidaritate socială, nu e taxă nouă. În baza legii 200 din anul 2006 există un fond de sprijinire a salariaţilor pentru care angajatorul nu plăteşte contribuţii. Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pt toti angajaşii pt comaniile la care au lucrat si au instrat in insolvemn Se doreşte asigurarea angajatului în situaţia în care angajatorul nu i-a plătit contribuţiile şi intră în insolvenţă”, a declarat ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.
Ministrul susţine că poate fi stabilită orice valoare, iar directiva europeană nu prevede un procent fix.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Consiliul Afaceri Externe a discutat situaţia din Peninsula Coreeană şi în special continuarea dezvoltării de arme nucleare şi de rachete balistice de către Coreea de Nord.
“Având în vedere ameninţarea persistentă pe care Coreea de Nord o prezintă pentru pacea şi stabilitatea internaţională, Consiliul a adoptat noi măsuri autonome ale UE pentru a spori în continuare presiunea asupra Coreei de Nord de a-şi respecta obligaţiile. Măsurile consolidează sancţiunile impuse de Consiliul de Securitate al ONU şi vin în completarea acestora. Ele intră în vigoare imediat”, se arată în comunicatul de la Bruxelles.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Noul ministru al Transporturilor, Felix Stroe, s-a născut în 25 decembrie 1955 în localitatea Valea Teancului din Buzău. A urmat cursurile Academiei Navale Mircea cel Bătrân Constanţa, iar apoi studiile Academiei de Înalte Studii Militare Bucureşti şi Facultatea de comandă. Între anii 1878 – 1991 a fost ofiţer activ în cadrul Marinei Militare. Între 2000 şi 2003 a deţinut funcţia de viceprimar al oraşului Constanţa.
Postul de ministru al Fondurilor Europene va fi ocupat de Marius Nica. Acesta are 36 de ani şi a fost ministrul Fondurilor Europene în guvernul Ponta.
În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3.200 de companii din 16 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul îşi propune să analizeze relaţiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată şi influenţa lichidităţilor asupra economiei europene.
Practici de plată
Unul dintre motivele care a contribuit la uşoara creştere a punctualităţii plăţilor efectuate de către români ar putea fi reducerea scadenţei medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. “Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenţi, am ajuns la concluzia că scadenţele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună, afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.
Cu toate acestea, în ciuda uşoarei îmbunătăţiri a numărului de plăţi efectuate la timp, România este una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria şi Slovacia.
Motive pentru comportamentul de plată neadecvat
În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.
De asemenea, media plăţilor întârziate în România anul acesta a rămas de 23% – la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (80%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (75%) şi neglijenţei (61%).
Consecinţe ale comportamentului de plată neadecvat
Chiar şi o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care, în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Aşa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăţilor, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) şi reduceri ale investiţiilor (27%).
Mai mult, companiile reacţionează la aceste întârzieri de plată şi neplăţi prin reducerea locurilor de muncă şi stoparea angajărilor (27%) şi prin creşterea preţurilor (22%), ceea ce afectează direct piaţa locală. „Cei mai mulţi oameni nu conştientizează consecinţele generate de neplăţi şi plăţile întârziate”, afirmă Georg Kovacs. „Colectarea de creanţe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deşi consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creaţe contribuie la evitarea creşterii preţurilor sau reducerii locurilor de muncă.”
Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăţilor întârziate şi neplăţilor s-au simţit vulnerabile.
Utilizarea eficientă a colectării de creanţe
În Europa de Est companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experţii în managementul creanţelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.
Cele mai multe companii din România folosesc lichidităţile recuperate de specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanţe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă. De asemenea, banii recuperaţi sunt investiţi în piaţa locală (29%) şi în cercetare şi dezvoltare (26%).
În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile din România chestionate îşi administrează creanţele intern şi o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanţelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016, în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanţelor.
“Creanţele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialişti în colectarea de creanţe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichidităţile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.
Tendinţe în comportamentul de plată
În ceea ce priveşte viitorul, companiile din România tind să fie mai puţin optimiste decât erau anul trecut şi printre cele mai sceptice ţări din Europa de Est legat de tendinţele în comportamentul de plată al clienţilor lor. “Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător şi este explicabil, având în vedere crizele politice din ţară care conduc la instabilitate economică”, este de părere Georg Kovacs.
Digitalizarea procesului de dunning
Digitalizarea procesului de dunning înseamnă înfiinţarea şi gestionarea unui proces de colectare care sa fie automatizat şi personalizat pentru fiecare client în parte, spre exemplu prin utilizarea analizelor de tip “big data”.
Deşi cele mai multe companii folosesc un software ca să sprijine procesul de dunning, oamenii din echipă intervin de multe ori ei înşişi în acest proces. În România jumătate dintre companiile chestionate se consideră a fi digitalizate, însă doar 14% au procese de facturare complet digitalizate. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce companiile româneşti au fost cele mai sceptice din Europa de Est când au fost întrebate dacă plăţile întârziate ar putea fi reduse printr-un proces de colectare de creanţe digitalizat.