BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Elevii români ar putea scăpa de evaluarea la clasa a 8-a

    “Având în vedere consecinţele negative ale actualelor examinări naţionale asupra învăţăturii, motivaţiei şi evoluţiei elevilor, este importantă creşterea calităţii lor. Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătăţească calitate şi imparţialitatea evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a, ţinând cont de miza importantă a acestei pentru studiile viitoare ale elvilor. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile şcolare şi certificarea de la nivelul învăţământului secundar, luând în considerare inclusiv posibilitatea suspendării evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a”, se arată în raportul “Evaluările şi examinările în sistemul de educaţie din România”, realizat de Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF).

    Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a explicat, în cadrul prezentării raportului UNICEF, că încă nu se poate lua o decizie referitoare la evaluarea naţională de la clasa a VIII-a.

  • „Multă lume mă întreabă dacă să plece sau nu din România. După ce am trăit şi muncit în 8 ţări, iată raspunsurile mele”

    Pe Facebook, fostul ministru al educaţiei, Daniel P. Funeriu, a scris: „Multa lume ma intreaba daca sa plece sau nu din Romania. Dupa ce am trait si muncit in 8 tari, iata raspunsurile mele:

    1) daca e pentru studii, 100% plecati. Universitatile din Romania (cu mici exceptii gen cateva de medicina) sunt o vulnerabilitate, nu o oportunitate pentru viitorul vostru.

    2) Ca adult in Romania poti sa iti gasesti o nisa de confort personal destul de buna cu un minim de efort. Daca odata iesit pe strada, sau interactionand cu orice structura a statului nu sunteti deranjat de ce gasiti, puteti sta linistiti in Romania. Eu unul am constatat ca orice interactiune am cu Statul Roman e este toxica pentru viata mea.

    3) Daca aveti copii sub 6 ani, dati-le o sansa si plecati. Eu nu cred ca Romania se va face bine, ca sistem si din punct de vedere structural in urmatorii 50 de ani. Ce distrug astia acum in educatie cel putin va dainui 20 de ani minim”.

  • „Dacă profesorii vor iubi şcoala, o vor iubi şi elevii” – Măriuca Talpeş, Intuitex

     „Trebuie să crească nivelul profesorilor – să crească şacheta la intrare în sistemul de învăţământ, să fie severitate la examinarea acestora, să aibă cel puţin nota nouă în facultate la materia pe care o va predă şi să facă multă practică”, spune aceasta. Pe de altă parte, adaugă Talpeş, cei care nu sunt suficienţi de buni – atât la materia predată, cât şi din punct de vedere pedgogic –  să nu aibă dreptul să stea la catedră, să li se găsească altceva de făcut.  „Ne întrebăm <<De ce copiii nu iubesc şcoala?>>, când ar trebui să ne punem altfel întrebarea: <<De ce profesorii nu iubesc şcoala?>>. Când profesorul va iubi şcoala, o vor iubi şi copiii”, mai declară directorul Intuitex. Aşadar, dacă vom reuşi să creştem şi nivelul profesorilor, iar în paralel să dezvoltăm şi educaţia digitală, atunci vom avea o şcoală bună, conchide Măriuca Talpeş.

    Pe aceeaşi idee punctează şi Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia, care consideră că profesorii trebuie încurajaţi şi instruiţi să accepte noutatea în mod pragmatic, nu doar pe hârtie. „Trebuie să ne gândim la copii ca fiind nişte consumatori cărora trebuie sa le oferim lucruri de calitate pentru a putea evolua competitiv”, spune el. Dar ca să putem evolua trebuie să dezvoltăm produse din ce în ce mai bune şi mai moderne, iar educaţia să devină, cu adevărat, o prioritate naţională.  „Aşadar, pentru a avea copii adaptaţi viitorului, ei trebuie să folosească tehnologiile prezentului în procesul de educaţie, nu pe cele ale trecutului! Software-ul educaţional este indubitabil o componentă-cheie a educaţiei moderne”, consideră directorul Ascendia. 

    Educaţia, în esenţă, impactează direct dezvoltarea unei ţări, indiferent care ar fi ea, iar digitalizarea acesteia se află în proces de creştere şi dezvoltare şi la nivel local. Conform declaraţiilor unora dintre companiile active în acest domeniu, educaţia digitală ideală este cea care oferă acces rapid şi uşor la resursele necesare procesului de învăţare. În această era, în care tehnologia reprezintă o parte integrată din viaţa noastră, educaţia trebuie să se adapteze şi să aducă soluţii practice, atractive şi moderne pentru beneficiarii săi.  

  • Intuitex – cum au apărut şi evoluat materialele educaţionale digitale în România

    Mai târziu, o altă companie din SUA le cerea ajutorul în realizarea unei „cărţi digitale”, iar în următorii ani au creat device-uri de acelaşi tip pentru mai multe ţări europene. Aşa s-au derulat primii paşi ai companiei în domeniul educaţiei digitale, pe care au început să o implementeze şi în România, unde au introdus pentru prima dată conceptul de eBooks. Intuitex este astăzi compania de software educaţional a grupului Softwin, prin care propune diverse produse în format electronic atât pentru elevi, cât şi pentru profesori sau părinţi. Pe piaţa educaţională din România, compania oferă manuale digitale, pe care copiii le primesc alături de cele tipărite. „Manualele digitale sunt parte dintr-un pachet care completează hârtia, pentru tot ciclul primar, şi determină o experienţă de învăţare placută, datorită resurselor interactive propuse de specialiştii în educaţie”, declară Măriuca Talpeş.

    Pe de altă parte, compania a dezvoltat şi un alt tip de produs – platformele online – care vine în întâmpinarea nevoii elevului de a învăţa în ritmul propriu, fără un profesor alături. „În plus, am ţinut cont de dorinţa copiilor de a petrece timp online, dar şi de ingrijorarea părinţilor că spaţiul virtual nu este atât de sigur”, mai spune directorul Intuitex.  Printre acestea se numără „ExamenulTau” – care ajută elevii de gimnaziu să se pregătească individual pentru Evaluarea Naţională, „Şcoala Intuitex”- ce îşi propune să antreneze logica, memoria şi soft skills-urile copiilor din ciclul primar şi „ViitoriOlimpici.ro” – care le oferă elevilor pasionaţi de matematică  accesul la materiale de pregătire şi un loc într-o tabără anuală la Câmpulung, pe baza unui concurs online.

    Intuitex s-a adresat şi profesorilor prin crearea unui portal interactiv, în care dascălii publică materiale şi discută despre ultimele noutăţi din domeniul educaţiei. „Didactic.ro”, care a ajuns la peste 25.000 de profesori înscrişi în 13 ani de existenţă, a dobândit renumele de „Cancelaria Naturală”. „Cel mai bine copiii învaţă când sunt fericiţi, liniştiţi şi trăiesc într-un mediu cald şi iubitor. De aceea este importantă şi latura psiho- afectivă a educaţiei”, mai spune Măriuca Talpş. „SuntParinte.ro” este un „ghid al părinţilor” dezvoltat de Intuitex cu scopul de a oferi copiilor o educaţie completă, unde sunt abordate probleme legate de şcoală, timp liber şi comportament. „Vom intra, probabil, şi în gimnaziu cu manuale digitale, deci ne propunem o extindere în acest sens. Un alt vis este să îi ajutăm şi pe cei care au Bacalaureatul, fiindcă sunt mulţi care nu fac faţă şi nu din vina lor”, mai spune Măriuca Talpeş. Pe de altă parte, foarte importante sunt şi dezvoltarea pasiunilor şi  soft- skillsurilor copiilor, pe care ar trebui să se axeze atât profesorii, cât şi părinţii.

     

  • „Putem spune că am reuşit cu adevărat să influenţăm educaţia în România. Ne dorim mai mult şi vom face mai mult” – Cosmin Mălureanu, directorul Ascendia

    Ultimii cinci ani au însemnat pentru Ascendia focalizarea pe dezvoltarea produselor proprii. Spre exemplu, „EduTeca” este o gamă de software educaţional pentru copii preşcolari, ce constă în 14 produse educaţionale, cu peste 250 jocuri educaţionale pentru tabletă sau licenţă electronică. Numărul de licenţe EduTeca distribuite de la lansarea primei aplicaţii depăşeste 250.000, spune Cosmin Mălureanu. În 2016, Ascendia lansat varianta beta a Dacobots.com, portal educaţional destinat unei categorii mai largi de vârstă – 4-12 ani. Acesta este un portal multicultural si multilingv, prin care li se transmit copiilor, prin joc, varii cunoştinte, în domenii precum matematica, sănătatea, ştiinţa, istoria şi arta. În 2015, Ascendia a câştigat dreptul de a fi furnizor de manuale digitale al Ministerului Educaţiei pentru două loturi – Comunicare în limba română pentru clasele I si a II-a. „Suntem mândri ca sunt şcoli din România în care se învaţă folosind manualele tipărite şi digitale produse de Ascendia. Putem spune că am reuşit cu adevărat să influenţăm educaţia în România. Ne dorim mai mult şi vom face mai mult”, declară directorul companiei. Ascendia activează, de asemenea, în zona corporate, unde oferă soluţii de eLearning companiilor din banking, pharma, asigurări, bricolaj etc. „Deşi avem şi targeturi anuale, la listare (n.red. – Ascendia este listată la BVB din 2016)  am subliniat că avem un plan pe trei ani, care vizează atingerea unor venituri de circa două milioane euro în 2018, din care circa 950 mii euro să fie profit brut. În continuare avem acest target si sperăm ca 2017 să fie un pas important in atingerea lui”, mai spune Cosmin Mălureanu. 

  • Cum susţine Samsung educaţia digitală în România

    Iniţiat în 2013 ca un program educaţional – pilot, dezvoltat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, „Smart Classroom” este unul dintre proiectele principale ale Samsung în acest domeniu – au fost utilate cu tehnologie de ultima generaţie în materie de tablete, E-Board-uri şi Smart TV patru clase în licee din Bucureşti, Timişoara, Iaşi si Constanţa. „Conceptul Smart Classroom este viziunea Samsung pentru o clasă a viitorului. Aceste săli de clasă au fost create pentru a deveni huburi digitale – centre de competenţe digitale pentru profesori şi studenti”, spune Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung. De asemenea, Samsung Electronics România a lansat manuale digitale interactive pentru clasele întâi şi a doua, disponibile pe generaţiile de Smart TV-uri lansate după anul 2014, precum şi pe tablete. Manualele digitale de limba şi literatura română, matematică şi limba engleză, al căror conţinut a fost realizat de Ascendia şi Editura Edu, au fost acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi sunt disponibile gratuit în Smart Hub şi în Galaxy Apps. „Misiunea noastră este de a transforma şi moderniza procesul de educare, convertindu-l într-unul interactiv, interesant şi colaborativ”, mai spune aceasta.  

  • Cum susţine Orange educaţia digitală în România

    În acest sens, educaţia este pilonul principal pentru majoritatea iniţiativelor Orange România de implicare în comuniate, spune aceasta. Una dintre acestea este proiectul „Digitaliada”, proiect – pilot ce urmăreşte promovarea educaţiei digitale şi îmbunătăţirea performanţei şcolare a elevilor prin folosirea tehnologiei şi a unor materiale didactice digitale. Fundaţia Orange şi-a propus să identifice comportamentul părinţilor, profesorilor şi al elevilor cu privire la utilizarea tehnologiei în procesul educaţional şi a pornit, aşadar, cu o analiză a situaţiei din România, realizată în parteneriat cu GfK, în anul 2015. Studiul a arătat că 90% dintre şcolile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre acestea sunt conectate la Internet şi în numai 75% dintre şcoli echipamentele sunt şi funcţionale; cu toate acestea, mulţi profesori sunt deschişi în ceea ce priveşte educaţia digitală.  Pe baza rezultatelor, s-a decis, pe de o parte, promovarea educaţiei digitale, printr-o serie de modele de practici implementate în 10 şcoli din mediul rural la clasele V-VIII, pe parcursul întregului an şcolar 2016-2017. În acest sens, Fundaţia Orange a finanţat construirea unor laboratoare digitale şi a pus la dispoziţia elevilor şi a profesorilor echipamente electronice şi IT şi conţinut digital educaţional pentru materiile matematică şi TIC. În plus, a asigurat formare specializată pentru profesori pentru aplicarea metodelor de educaţie digitală la clasă, dar şi asistenţă şi consultanţă de specialitate pe întreg parcursul proiectului. Pe de altă parte, proiectul şi-a propus să motiveze profesorii şi elevii interesaţi să creeze conţinut digital propriu destinat folosirii la orele de clasă şi încurajarea împărtăşirii acestui tip de experienţă şcolară cu toţi profesorii din România – astfel a fost înfiinţată şi platforma online Digitaliada. În prezent, 10 şcoli gimnaziale din mediul rural beneficiază de metode de educaţie digitală în cadrul orelor de matematică şi TIC, iar Fundaţia Orange aşteaptă rezultatele proiectului – pilot, în care au fost investiţi până în prezent 350.000 de euro.

    Printre proiectele realizate de Orange cu scopul susţinerii educaţiei se numără şi SuperCoders, un workshop de programare dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani, unde cei mici învaţă să codeze, „Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, unde, prin intermediul unor workshopuri interactive susţinute de traineri specializaţi, copiii au învăţat cum pot accesa instrumentele digitale şi cum se pot feri de potenţialele pericole de pe internet. Proiectele Orange în zona de educaţie au început încă din 1997, când a legat  un parteneriat cu Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cea din Cluj. Prin intermediul acestuia, pe lângă dotarea laboratoarelor, compania a contribuit la implementarea cursurilor de telecomunicaţii mobile, care lipseau din programă, şi le-a oferit studenţilor posibilitatea de a face stagii de practică. Până acum, Orange a oferit studenţilor înscrişi în program burse în valoare de peste 370.000 de euro, alături de cursuri ţinute de specialişti din cadrul companiei şi din companiile partenere şi peste 270.000 de euro în Centrul de Training Orange din cadrul Politehnicii. „În toate programele Orange dedicate educaţiei, investiţia nu se rezumă doar la partea financiară, ci merge mult mai departe de atât, la nivel de resurse umane – colegi care se implică în calitate de traineri sau chiar devin mentori”, ţine să precizeze Veronica Dogaru.

     

     

  • Şcoala care a investit jumătate de milion de euro în tehnologie

    În cadrul instituţiei pe care o conduce, a limitat utilizarea tehnologiei în timpul pauzelor şcolare, iar elevii îşi pot folosi telefoanele şi iPad-urile doar în sala de clasă, ca instrumente, cu permisiunea profesorului. În ultimii trei ani, AISB a investit aproximativ o jumătate de milion de euro în tehnologii care să sprijine educaţia, printre care se numără: Ipad-uri, laptop-uri, smartboard-uri, interactive board-uri, dar şi licenţe pentru programe educaţionale, software, instrumente de învăţare şi educaţie, baze de date pentru bibliotecă şi baze de date pentru documentare online. Tehnologia este integrată şi în infrastructura instituţiei, ce beneficiază de sisteme de informare a elevilor, sisteme de securitate cibernetică şi reţele wireless. „România se adaptează cu paşi uriaşi  la tendinţele tehnologice din perspectiva calităţii internetului, iar această ţară are mari profesionişti în domeniul tehnologic, lucru de care AISB profită din plin. Componenta digitală este un instrument care susţine procesul de învăţare a elevilor noştri în toate domeniile”, mai spune Bindley. Din august, AISB va demara crearea unui centru de desing & inginerie, estimat la o valoare de 500.000 de euro, pe lângă investiţiile uzuale în tehnologie. În prezent, AISB are 830 de elevi din 57 de ţări, 70% dintre aceştia fiind străini, iar 30% români. Taxele AISB variază de la 10.000 de euro pe an în cazul programului Early Childhood, adresat copiilor de doi ani, la 20.000 de euro pe an, în cazul ultimilor doi ani de liceu, taxe ce includ educaţia copiilor, materialele educaţionale, excursiile şi activităţile după orele de şcoală.

     

  • Ce riscuri presupune tehnologizarea educaţiei

    Astăzi s-a ajuns cu strategia de digitalizare a manualelor şcolare pentru clasele V-VIII, însă nu se ştie când se vor desfăşura licitaţiile, pentru ce clase şi în ce condiţii; pe de altă parte, nu se ştie nici dacă cei de la Minister mai doresc varianta digitală, spune acesta. „Mulţi din <<elefanţii>> pieţei de carte tot <<cântă>> renunţarea la varianta digitală. Pot spune ca aceeaşi lipsă de predictibilitate caracteristică Ministerului Educaţiei îşi spune cuvântul şi în domeniul digitalizării educaţiei”, declară Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Nu se consideră adeptul extremelor – dând exemplul Norvegiei, unde scrisul de mână a devenit materie opţională, dar suita Office se predă obligatoriu – însă „a refuza să faci paşi în această direcţie este ca şi când ai observa că există trenul, dar ai prefera să mergi folosind căruţa”. Cel mai mare avantaj al tehnologizării modului de educaţie, din punctul de vedere al Veronicăi Dogaru, rporate communication manager la Orange, este accesul rapid, facil şi variat la învăţare, la schimbul de experienţă şi noi opotunităţi de dezvoltare, pe care internetul le pune acum la dispoziţie. „E un fapt că educaţia transformă lumea. E un fapt că internetul şi conectivitatea au schimbat modul în care relaţionăm, în care facem afaceri, în care învăţăm”, spune aceasta. Referitor la riscuri, Veronica Dogaru consideră că digitalizarea făcută nedocumentat şi pe repede înainte se poate transforma într-un pericol, fiind vorba de un proces de durată şi complex. 

  • Digitalul în educaţie, un plus sau un minus?

    „Acum, că aceste manuale au pătruns pe piaţa locală, ar trebui să fim foarte bucuroşi. Suntem singura ţară din lume care are în acest moment manual digital obligatoriu pentru primele patru clase, la toate materiile, alături de manualul pe hârtie”, declară Măriuca Talpeş, directorul Intuitex.  Nu suntem la nivelul altor state, cu tablete pe mesele copiilor, însă nici aceasta nu ar fi o variantă tocmai bună, adaugă directorul Intuitex. Conform unor studii făcute în Anglia, realizate după pătrunderea în masă a laptopurilor şi tabletelor pe mesele copiilor, s-a constatat că instrumentele digitale le distrag foarte mult atenţia, iar profesorul „îi pierde”. Însă, adaugă aceasta, depinde foarte mult de dascăl şi modul său de a organiza ora. „Nicăieri în lume un  manual nu este gratuit pentru toată lumea. În acest moment, la noi, versiunile digitale ale manualelor sunt gratuite. Cred că este o mare schimbare şi nu poate să aducă decât un plus copiilor”, adaugă Talpeş.

    Pe de altă parte, digitalizarea educaţiei acoperă un spectru mai larg – atât în ceea ce ţine de hardware, cât şi de software, spune Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Aspectul legat de partea de hardware se va rezolva, probabil, de la sine, prin scăderea considerabilă a preţurilor tabletelor şi a infrastructurii de broadband, însă şi profesorii trebuie să fie dornici şi în pas cu tot ceea ce este nou în educaţie, spune Mălureanu. Putem spune, aşadar, că există două elemente principale care pot încetini sau accelera progresul: profesorii şi dotările moderne. O singură clasă de calculatoare într-o unitate de învăţământ nu este suficientă – trebuie să existe câte un device (tableta/laptop) pentru fiecare utilizator, iar şcoala trebuie să aibă o infrastructură „smart”, care să ofere acces la internet, mecanisme de monitorizare şi management etc.”, consideră acesta. La nivel centralizat, lucrurile au început să evolueze, însă calitatea educaţiei digitale de la noi nu poate fi comparată cu cea din Marea Britanie sau Germania. „Nu atâta vreme cât bugetul pentru programul „Laptele şi cornul” este mai mare decât cel pentru manualele şcolare”, mai adaugă directorul Ascendia.

    De aceeaşi părere este şi Alexandru Holicov, Alexandru Holicov, CEO Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional, care consideră că România se confruntă, încă, cu rezistenţa la schimbare şi conservatorismul sistemului educaţional românesc, dar şi cu legislaţia, care ar trebui să permită şcolilor să adopte mai uşor platforme moderne de management educaţional. În opinia sa, profesorii ar trebuie să alterneze sursele tradiţionale de predare cu cele moderne, ale internetului. „În momentul de faţă, acest echilibru între folosirea tehnologiei în educaţie şi metodele clasice nu există şi până nu înţelegem că educaţia trebuie să evolueze şi din punct de vedere al integrării tehnologiei nu vom putea avea rezultatele pe care ni le dorim şi, în primul rând, elevi care să iubească şcoala”, ţine el să menţioneze.