Tag: detinere

  • Ce sumă a primit de la Google studentul care a deţinut domeniul google.com pentru 1 minut

    Sanmay Ved, studentul care a deţinut domeniul de internet google.com pentru un minut, a primit 12.000 de dolari de la gigantul din Sillicon Valley, informează Boston Globe.

    Tânărul căuta domenii libere pe Google Domains când a observant că google.com era disponibil. A plătit 12 dolari şi a intrat în posesia domeniului. Nu-I venea să creadă, comanda a fost verificată, plată efectuată şi chiar a primit un mail de confirmare a achiziţiei. A fost un moment de bucurie scurt. Un minut mai târziu, un alt mail a sosit în care era înştiinţat că achiziţia domeniului a fost anulată

    Ved nu a cerut o recompense financiară pentru că a descoperit această vulnerabilitatea în sistem, dar Google i-a oferit o recompensă financiară chiar şi aşa. Suma ininţială a fost mai mica, dar cei de la Google au decis să dubleze suma când au aflat că Sanmay Ved a donat recompense către o asociaşie caritabilă.
     

  • Locul din România unde se află cel mai pur aer de pe planetă, lipsit aproape complet de radiatii şi poluare

    Salina Slanic este cea mai mare din Europa ca dimensiuni, volumul de sare exacavata fiind de 2.9 milioane de metri cubi, si detine cel mai pur aer de pe planeta, lipsit aproape complet de radiatii si poluare.

    Aflata la aproximativ 100 de kilometri de Bucuresti si 44 km de Ploiesti, statiunea Slanic este o destinatie recunoscuta pentru activitatea balneoturistica inca din anul 1853, cand a fost declarata statiune turistica de interes national.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Locul din România unde se află cel mai pur aer de pe planetă, lipsit aproape complet de radiatii şi poluare

    Salina Slanic este cea mai mare din Europa ca dimensiuni, volumul de sare exacavata fiind de 2.9 milioane de metri cubi, si detine cel mai pur aer de pe planeta, lipsit aproape complet de radiatii si poluare.

    Aflata la aproximativ 100 de kilometri de Bucuresti si 44 km de Ploiesti, statiunea Slanic este o destinatie recunoscuta pentru activitatea balneoturistica inca din anul 1853, cand a fost declarata statiune turistica de interes national.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Premier Capital, compania care deţine McDonald’s în România, a depăşit anul trecut cifra de afaceri de 200 mil. euro

    În 2016 grupul a înregistrat un profit operaţional de 21,2 milioane de euro. După contabilizarea veniturilor din investiţii şi a cheltuielilor financiare, Premier Capital plc a înregistrat un profit înainte de taxe de 16,5 milioane de euro. Activele nete ale grupului pentru anul 2016 însumează 41,6 milioane de euro. Tot anul trecut, Premier Capital plc a emis obligaţiuni în valoare de 65 de milioane de euro listate la Bursa de Valori din Malta.

    Achiziţia din România a adus 67 de restaurante noi în portofoliul Premier Capital în 2016. Astfel, portofoliul grupului a continuat să crească odată cu deschiderea de noi restaurante (unul în Grecia, unul în Malta şi două în România). În plus, trei restaurante din România şi două din ţările Baltice au fost remodelate în 2016.

    Perspectiva de dezvoltare a business-ului în toate cele şase pieţe este una pozitivă, potrivit reprezentanţilor companiei. În ţările Baltice, Malta şi România brandul McDonald’s rămâne lider de piaţă în sectorul restaurantelor cu servire rapidă, iar cota de piaţă şi baza de clienţi continuă să se dezvolte a urmare a îmbunătăţirii serviciilor. Anul acesta, Premier Capital a inaugurat un nou restaurant în Thessalonik, Grecia, şi mai are planificate încă nouă restaurante pentru deschidere în pieţele în care operează grupul.

    “2016 a fost un an foarte bun”, a declarat Victor Tedesco, director general Premier Capital. „Toate pieţele în care suntem prezenţi au potenţial de creştere şi lucrăm pentru a ne extinde prezenţa şi a servi mai mulţi clienţi. Urmăm un program ambiţios de investiţii pentru a deschide mai multe restaurante şi pentru a le moderniza pe cele existente şi ne dedicăm inovării constante în toate restaurantele grupului nostru, pentru a oferi şi mai multă valoare şi diversitate clienţilor. Toate acestea nu ar fi posibile fără echipa noastră de management alcătuită din oameni dedicaţi, cu o experienţă extraordinară, care îşi exprimă zi de zi pasiunea pentru brandul pe care îl reprezentăm. Împreună, echipa asigură rezultatele extraordinare ale Premier Capital.”

    „2016 a fost un an important în dezvoltarea business-ului McDonald’s în România. Investiţiile s-au ridicat la peste 20 miloane de lei, iar bugetul alocat dezvoltării reţelei McCafé a fost de 7,5 milioane de lei, cu 25 de cafenele la finalul anului. Cele 68 de restaurante din România au fost vizitate de peste 70 de milioane de clienţi, iar cei peste 4000 de angajaţi au servit 61 de milioane de burgeri şi trei milioane de cafele doar la McDonald’s” a completat Daniel Boaje, Director General Premier Restaurants România

    Începând cu anul 2016, McDonald’s este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare a restaurantelor McDonald’s din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta. Premier Capital plc operează 134 de restaurante în locatii importante, mai mult de jumătate dintre ele având McDrive şi numeroase cafenele McCafé. În România, McDonald’s este lider al pieţei restaurantelor, cu 68 de restaurante în 21 de oraşe. Până în prezent, compania a investit peste 800 de milioane de lei în România, are 4.350 de angajaţi şi primeşte zilnic peste 190.000 clienţi.

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

  • Cele mai valoroase branduri din lume în 2017. Apple a fost detronată

    Potrivit raportului Brand Finance Global 500 rankings, producătorul iPhone-ului a pierdut primul loc în favoarea lui Google.

    Valoarea Apple a scăzut cu 27% la 107,1 miliarde de dolari ăn 2016, în timp ce Google a crescut la 109,5 miliarde de dolari. Valoarea Amazon a crescut foarte mult (52%) atingând o sumă de 106,4 miliarde de dolari.

    Opt din primele zece branduri din lume sunt din SUA. Brandul coreean, Samsung (locul 6), este următorul cel mai puternic brand din lume care nu este din SUA, cu o valoare de 66,2 miliarde de dolari. Următorul pe listă este banca chineză ICBC (locul 10) cu o valoare de 47,8 miliarde.

    De fapt, băncile sunt unul dintre cele mai proeminente businessuri, fiind cel mai valoros brand în opt ţări. Urmează producătorii auto, Toyota (Japonia) şi BMW (Germania) în topul celor mai valoroase branduri din lume cu valori de 46,3 miliarde, respectiv 37,1 miliarde. 

  • Cele mai valoroase branduri din lume în 2017. Apple a fost detronată

    Potrivit raportului Brand Finance Global 500 rankings, producătorul iPhone-ului a pierdut primul loc în favoarea lui Google.

    Valoarea Apple a scăzut cu 27% la 107,1 miliarde de dolari ăn 2016, în timp ce Google a crescut la 109,5 miliarde de dolari. Valoarea Amazon a crescut foarte mult (52%) atingând o sumă de 106,4 miliarde de dolari.

    Opt din primele zece branduri din lume sunt din SUA. Brandul coreean, Samsung (locul 6), este următorul cel mai puternic brand din lume care nu este din SUA, cu o valoare de 66,2 miliarde de dolari. Următorul pe listă este banca chineză ICBC (locul 10) cu o valoare de 47,8 miliarde.

    De fapt, băncile sunt unul dintre cele mai proeminente businessuri, fiind cel mai valoros brand în opt ţări. Urmează producătorii auto, Toyota (Japonia) şi BMW (Germania) în topul celor mai valoroase branduri din lume cu valori de 46,3 miliarde, respectiv 37,1 miliarde. 

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • Ce mai face proprietarul McDonald’s în România: investiţie de 30 de milioane de euro într-o clădire de birouri

    Clădirea se află în nordul Bucureştiului, are 9 etaje şi 18.600 de metri pătraţi. Imobilul este 100% închiriată, având drept principal chiriaş spitalul privat Ponderas Academic Hospital, care face parte din reţeaua de sănătate Regina Maria.

    Tranzacţia este prima din seria celor pe care le are în plan Hili Properties plc pentru România, o piaţă în care grupul are deja o prezenţa notabilă prin cele 68 de restaurante McDonald’s, menţionează comunicatul.

    Echipa de avocaţi a fost coordonată de Miruna Suciu (Managing Partner) şi Crina Ciobanu (Managing Associate), alături de avocaţii Dan Ciobanu (Partner) şi Bogdan Ghera (Senior Associate).

    Premier Capital este şi operatorul francizei McDonald’s în România, alături de Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta. Pe lângă parteneriatul cu McDonald’s, grupul Hili Ventures este implicat şi în distribuţia produselor Apple, dar şi ân logistică, inginerie, tehnologie şi afaceri imobiliare.

    Suciu Popa a gestionat numeroase fuziuni şi achiziţii, acordând asistenţă unor companii precum Enel Investment Holding, SABMiller Limited, Central Bottling Company sau Orbico ân tranzacţiile efectuate în România.

  • Uleiul din Cluj cu stele Michelin

    „Am făcut primii paşi în comuna Luna, lângă Cluj. M-am născut într-o familie de oameni simpli, harnici şi oneşti, a căror singură preocupare a fost aceea de a ne oferi mie şi surorii mai mari toate condiţiile în care să creştem şi să ne dezvoltăm frumos”, îşi începe povestea Felicia Tulai, cea care deţine conducerea companiei alături de sora sa. Cele două fiice ale familiei sunt sprijinite în toate operaţiunile de către tatăl lor – „mentorul”, după cum îl denumeşte ea. În 2011, după mai bine de şapte ani de carieră în mediul corporatist, Felicia Tulai a decis să renunţe la viaţa din Capitală, să se întoarcă în comuna clujeană şi să se implice 100% în activitatea comercială a familiei. Însă afacerea Luna Solai are două începuturi, conform spuselor antreprenoarei.

    Primul pas a fost făcut în 1998, prin achiziţia unei prese de ulei în valoare de 5.000 de euro, care şi-a găsit locul în curtea părinţilor. „După pensionare, au cumpărat o presă şi au început să producă ulei presat la rece de floarea- soarelui din seminţele aduse de săteni sau fermierii din regiune. Atunci când obiectivele mele profesionale au fost atinse, am revenit în Cluj cu dorinţa de a dezvolta un brand din munca părinţilor mei”, explică antreprenoarea. A plecat la drum cu dorinţa de a crea un brand premium, având ca atuuri zona şi solurile româneşti, şi a ajuns să producă, pe lângă uleiul de floarea- soarelui, şi sortimente precum uleiul de dovleac, nucă, rapiţă etc. „Traiectoria nu a fost grea, dar nici extrem de sinuoasă. Mărturisesc că m-a ajutat experienţa părinţilor mei în domeniu, acumulată în mai bine de 10 ani”, spune Felicia Tulai. În octombrie 2011 a fost înfiinţată TAF Presoil SRL, firmă al cărei obiectiv principal era valorificarea produsului deja consacrat în afacerea familiei, iar pentru crearea noii unităţi de producţie şi preluarea activităţii pe noua firmă a fost nevoie de o investiţie de circa 200.000 de euro, realizată atât din fonduri proprii, cât şi prin contractarea de credite bancare.

    În prezent, Luna Solai se poziţionează ca un brand premium de uleiuri presate la rece, pe o piaţă în creştere, „care nu a ajuns încă la maturitate, dar cu mare potenţial de creştere”, conform spuselor antreprenoarei. Uleiul presat la rece este obţinut prin zdrobirea seminţelor oleaginoase şi presarea lor fără să fie supuse unor procese termice. Folosirea căldurii la fabricarea uleiului sporeşte cantitatea de produs obţinută, însă reduce cantitatea de vitamine, minerale şi substanţe nutritive, modifică aroma naturală şi calitatea lor. Tehnologia aplicată ajută la păstrarea gustului natural, specific seminţelor, şi permite extragerea într-o proporţie mai mare a nutrienţilor, antioxidanţilor, vitaminelor, mineralelor, comparativ cu celelalte procedee.

    Vorbind despre tipurile de produse, aceasta ţine să puncteze că ponderea consumului de ulei de floarea-soarelui – indiferent dacă este rafinat sau presat la rece – este de aproximativ 80%, situaţie valabilă şi în cazul propriei afaceri. Acesta este urmat de uleiurile de rapiţă, dovleac, in, cânepă şi nucă, care pornesc de la 30 de lei sticla de 250 de ml (de exemplu uleiul de nucă), ajungând la 10,5 lei litrul (în cazul celui de floarea-soarelui). De curând au lansat şi primul ulei bio, cel de in, iar antreprenorii îşi propun să extindă această gamă cu alte sortimente. Brandul Luna Solai este prezent în 12 judeţe şi în Bucureşti prin intermediul colaboratorilor, însă printre planurile fondatorilor se află extinderea în zona de vest a ţării şi o mai bună prezenţă în Capitală. „Showroomul nostru, aflat în incinta unităţii de producţie, oferă posibilitatea celor ce ne trec pragul să deguste şi să trăiască «pe viu» experienţa presării la rece, într-un cadru organizat”, explică Felicia Tulai. Dezvoltarea segmentului online este un alt obiectiv pe termen scurt al tinerei, având în vedere că ponderea comenzilor din online nu depăşeşte, în prezent, 10% din cifra de afaceri. Conform ei, la finele anului trecut, firma care operează brandul Luna Solai a înregistrat o cifră de afaceri de 868.000 de lei, iar pentru anul acesta estimează o creştere de 50% a rulajelor.

    „A contat enorm faptul că am întâlnit oameni minunaţi care au văzut potenţialul brandului nostru, care ne-au încurajat şi care au făcut ca evoluţia să fie mai uşoară”, spune acesta. Printre cei menţionaţi se numără şi feedbackul specialiştilor, cum ar fi cei de la Institutul de Calitate şi Gust de la Bruxelles (ITQi), care le-au acordat o stea Michelin pentru uleiul de floarea-soarelui şi două astfel de stele pentru uleiul de dovleac. „Aceste confirmări primite încă de la prima ieşire internaţională ne-au făcut să înţelegem că marca trebuie protejată şi înregistrată la OSIM”, adaugă Tulai. Printre alte reuşite cu care se mândreşte se numără şi titlul de Furnizori ai Casei Regale a României, „o apreciere de suflet pentru mine şi familia mea”, pe care Luna Solai a primit-o în urmă cu trei ani. „Privesc în urmă şi îmi amintesc toamna lui 2011, când, hotărâtă să fac o schimbare în viaţa mea de corporatist dedicat, am ales să mă întorc acasă. Acum, dincolo de îndoieli şi incertitudini, am convingerea că povestea nu este a mea, ci a familiei. Aceasta era calea prin care visul familiei Tulai trebuia împlinit”, conchide antreprenoarea.

    Pe o piaţă totală a uleiurilor şi grăsimilor estimată la 2,3 miliarde de lei în 2015, consumul de ulei, margarină, unt şi alte produse similare a cunoscut evoluţii diferite în funcţie de segment, conform unei analize a Ziarului Financiar. Astfel, deşi uleiul de floarea-soarelui domină piaţa cu vânzări în valoare de 1,3 miliarde de lei, respectiv 60% din total, consumul este în scădere uşoară, în contextul în care românii se arată tot mai interesaţi de alte produse, precum uleiul de măsline. Conform aceleiaşi surse, cei mai importanţi jucători de pe piaţa uleiurilor şi grăsimilor în funcţie de cele mai vândute branduri sunt Bunge, Expur şi Unilver. Acesta din urmă activează doar pe piaţa margarinei cu brandurile Rama şi Delma, fiecare cu o cotă de piaţă de aproape 5%. Pe segmentul de ulei se bat însă Expur şi Bunge România, ce ocupă 28% din piaţa totală a uleiurilor, fiecare având o cotă de piaţă egală de 14% pe întreg portofoliul de uleiuri. La nivel de branduri, Untdelemn de la Bunica ocupă prima poziţie în topul cinci al celor mai cumpărate produse din gama uleiurilor şi grăsimilor.