BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • GFK: În România, retailul creşte peste media europeană

    Puterea de cumpărare în 2016: Cea mai mare creştere, în Europa Centrală şi de Est

    Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere.

    Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

    Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2017: Creştere economică robustă pentru ţările UE

    GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice. GfK estimează o creştere între 4 si 5,5% pentru Croaţia, Bulgaria şi ţările baltice, iar în Polonia puţin peste  5%, graţie aprecierii zlotului polonez, precum şi creşterii veniturilor şi a preţurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uşuraţi datorită unei creşteri de un procent prognozat pentru 2017.

    Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale: Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial

    Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere.

    Inflaţie: Preţurile cresc treptat

    La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%.

    Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta.

    Profitabilitatea spaţiilor comerciale: Dezvoltarea inegală a spaţiilor de retail

    Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

    Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.

    În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

    „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate.”

    Despre studiu

    Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). 

  • TERAPLAST devine acţionar majoritar la Depaco

    Teraplast a finalizat saptamana trecuta achizitia a 50% din producatorul de tigla Depaco, dupa ce Consiliul Concurentei si-a dat acordul de preluare.

    Compania Depaco a realizat in 2016 o cifra de afaceri de 127 milioane lei, EBITDA de 14,36 milioane lei si un profit net de 10,31 milioane lei. In prezent, procesul de productie din fabrica Depaco se desfasoara pe mai mult de 40 linii automate: pentru tigla metalica cu diverse profiluri, pentru tabla cutata, pentru sistemul de jgheaburi si burlane si pentru multe alte accesorii.

    Grupul Teraplast a obtinut in 2016 o cifra de afaceri consolidata de 398,78 milioane lei, EBITDA de 61,34 milioane lei si un profit net de 39,41 milioane lei. Pentru anul 2017 Grupul si-a propus o cifra de afaceri consolidata de 434,6 milioane lei si o EBITDA  de 63,3 milioane lei.

  • Cum să faci milioane de dolari vânzând pe Amazon produse cumpărate din China

    „La început am urmat un curs şi am învăţat de acolo cum poţi să iei produsele din China şi le vinzi pe Amazon în Statele Unite. Ne-am adunat cinci băieţi, ne-am pus pe treabă, ne-am ajutat reciproc şi ne-am gândit cât de bine ar fi să-i ajutăm şi pe alţii să vândă pe Amazon. Aşa a crescut comunitatea”, a declarat Alex Hu­di­ţan, prezent în cadrul emisiunii de business ZF Live.Cursul Amazon Set Up du­rează 14 săptămâni, timp în care do­ri­torii pot învăţa practicând cum să vândă produsele, susţine el.

    „Mai întâi le aratăm cum să căute produsul, folosind nişte criterii prestabilite. Apoi trecem la următorul modul, care constă în a vorbi cu furnizorul din China. Urmează lis­tarea produsului pe Amazon, le ară­tăm tot ce ţine de poze, descriere şi aşa mai departe, iar ultimul modul este partea de lansare. Nu poţi să pui un produs acolo şi să speri să se vândă. Este o strategie pe care noi o folosim de trei ani cu succes”, explică Alex Hudiţan.

    „Am ajuns la furnizor prin alibaba.com. Totul se întâmplă online. Prima dată cerem nişte mostre de la mai mulţi furnizori pe care ni le trimit în România, le analizăm şi alegem produsul care ne place cel mai mult. Transportul unui singur produs costă între 50 şi 80 de dolari, dar se pot face optimizări.”

     

  • Cum să faci milioane de dolari vânzând pe Amazon produse cumpărate din China

    „La început am urmat un curs şi am învăţat de acolo cum poţi să iei produsele din China şi le vinzi pe Amazon în Statele Unite. Ne-am adunat cinci băieţi, ne-am pus pe treabă, ne-am ajutat reciproc şi ne-am gândit cât de bine ar fi să-i ajutăm şi pe alţii să vândă pe Amazon. Aşa a crescut comunitatea”, a declarat Alex Hu­di­ţan, prezent în cadrul emisiunii de business ZF Live.Cursul Amazon Set Up du­rează 14 săptămâni, timp în care do­ri­torii pot învăţa practicând cum să vândă produsele, susţine el.

    „Mai întâi le aratăm cum să căute produsul, folosind nişte criterii prestabilite. Apoi trecem la următorul modul, care constă în a vorbi cu furnizorul din China. Urmează lis­tarea produsului pe Amazon, le ară­tăm tot ce ţine de poze, descriere şi aşa mai departe, iar ultimul modul este partea de lansare. Nu poţi să pui un produs acolo şi să speri să se vândă. Este o strategie pe care noi o folosim de trei ani cu succes”, explică Alex Hudiţan.

    „Am ajuns la furnizor prin alibaba.com. Totul se întâmplă online. Prima dată cerem nişte mostre de la mai mulţi furnizori pe care ni le trimit în România, le analizăm şi alegem produsul care ne place cel mai mult. Transportul unui singur produs costă între 50 şi 80 de dolari, dar se pot face optimizări.”

     

  • CATASTROFAL! Oamenii din cel mai slab judeţ din România au ajuns să ne decidă viitorul şi să facă toate jocurile

    În Bucureşti, unu din doi locuitori are un loc de muncă. Conform ultimelor date ale  Institutului Naţional de Statistică, în Bucureşti sunt 936.800 an­gajaţi (50,8%), la o populaţie de 2 mi­lioane de locuitori.

    Pe locul doi în clasamentul zonelor cu cea mai mare rată de angajare se află judeţul Timiş, cu 237.862 de angajaţi, adică 34% din locuitorii zonei.

    Urmează Clujul, cu 229.837 de an­gajaţi, adică 33% din locuitorii ju­de­ţului, Sibiu cu 32% – 128.940 de an­ga­jaţi, Braşov cu 31,9% – 175.583 de an­ga­jaţi, Arad cu 132.715 angajaţi – 31,3%.

    CATASTROFAL! Oamenii din cel mai slab judeţ din România au ajuns să ne decidă viitorul şi să facă toate jocurile 

  • CATASTROFAL! Oamenii din cel mai slab judeţ din România au ajuns să ne decidă viitorul şi să facă toate jocurile

    În Bucureşti, unu din doi locuitori are un loc de muncă. Conform ultimelor date ale  Institutului Naţional de Statistică, în Bucureşti sunt 936.800 an­gajaţi (50,8%), la o populaţie de 2 mi­lioane de locuitori.

    Pe locul doi în clasamentul zonelor cu cea mai mare rată de angajare se află judeţul Timiş, cu 237.862 de angajaţi, adică 34% din locuitorii zonei.

    Urmează Clujul, cu 229.837 de an­gajaţi, adică 33% din locuitorii ju­de­ţului, Sibiu cu 32% – 128.940 de an­ga­jaţi, Braşov cu 31,9% – 175.583 de an­ga­jaţi, Arad cu 132.715 angajaţi – 31,3%.

    CATASTROFAL! Oamenii din cel mai slab judeţ din România au ajuns să ne decidă viitorul şi să facă toate jocurile 

  • Tânăra antreprenoare care şi-a aşezat produsele alături de branduri ca Gucci, Prada sau Oscar de la Renta

    Am avut norocul să mi se insufle antreprenoriatul din familie, nu m-am gândit niciodată să lucrez pentru altcineva. De pe la 19 ani tatăl meu mi-a oferit responsabilităţi în firma sa chiar şi în ceea ce priveşte managerierea oamenilor. Nu ştiam foarte clar ce presupune antreprenoriatul, dar îmi plăcea ideea şi ştiam că asta o să fac în viitor“, spune Alina Cîrstea despre decizia sa de a urma acest drum. A fost mereu pasionată de modă, însă ideea unei afaceri i-a încolţit în minte în urmă cu opt ani.

    ”Urma nunta fratelui meu, iar eu prospectam piaţa pentru a-mi găsi o ţinută. Atunci mi-am dat seama că nu exista suficientă ofertă în raport cu cererea şi fix aşa mi-a venit ideea acestui business“, povesteşte tânăra. În acelaşi an a pus bazele firmei şi a creat un magazin online, care vindea rochii de ocazie importate din America. Încă de la început a insistat foarte mult pe imaginea brandului, iar rezultalele afacerii au determinat-o ca un an mai târziu să deschidă şi primul showroom, urmat de un mic atelier, pentru ajustarea ţinutelor respective.

    Însă, pe lângă modificări, clientele îşi doreau şi modele personalizate, aşa că s-a hotărât să lanseze o minicolecţie, în 2012. ”A avut un succes foarte mare. Uşor-uşor a crescut numărul de cliente care îşi doreau produse din propriile colecţii, în detrimentul celor din import, pentru că aveam o croială foarte atent gândită, finisaje foarte bune, lucruri în care noi investeam foarte mult“, povesteşte antreprenoarea. Astfel a atras, spune ea, o clientelă destul de mare. Pentru site, amenajearea showroomului şi un mic stoc de produse investiţia iniţială a fost în jur de 20.000 de euro, însă pe parcurs a investit constant.

    ”Nu am avut impedimente pentru că era o piaţă aflată la încept, cu cerere destul de mare şi ofertă foarte mică. Am fost plăcut impresionată încă din prima lună, când clienţii s-au arătat foarte impresionaţi de branding şi aşa ne-am identificat cu zona de high luxury“, îşi aminteşte antreprenoarea. Spune cu încântare că afacerea a ajuns la punctul de breakeven încă din primele luni.

    Cristallini se poziţionează ca jucător pe piaţa fashion premium şi abordează un design clasic, feminin, dar şi ţinute de seară; în ofertă se regăsesc de la rochii, salopete, cât şi ţinute de iarnă, precum sacouri sau fuste. Media de preţ pentru rochiile de cocktail sau de seară se învârte în jurul a 2.500 de lei, conform antreprenoarei, care punctează că oferta ţinteşte clientelă de diverse vârste. ”La noi îşi poate găsi ţinuta atât o clientă de 14 ani, care serbează banchetul, cât şi bunica acesteia. Mai mult, doamnele pot fi însoţite de parteneri, de fraţi, ce îşi pot găsi şi ei ţinutele“, spune Alina Cîrstea. Din 2013, Cristallini a lansat şi prima colecţie de rochii de mirească, care este foarte apreciată, susţine antreprenoarea.

    În 2015 showroomul a fost mutat într-o clădire mai mare, an ce a coincis şi cu lansarea brandului Consiglieri, cu ţinute made to measure pentru bărbaţi. Cele două branduri se află sub umbrela aceluiaşi grup, dar funcţionează pe două firme separate, în care Alina Cîrstea şi soţul său au, fiecare, câte 50% din acţiuni. Cristallini are doar un showroom din Bucureşti, dar Consiglieri mai poate fi găsit în franciză şi în Cluj, Constanţa, urmând Timişoara şi Iaşi. Ca pondere în vânzări, Cristallini vinde 60% offline şi 40% online, având comenzi din întreaga lume, prin vânzările din mediul virtual. Prezenţă fizică are în ţări precum Emiratele Arabe, Kuweit, Singapore, Egipt, Turcia, Portugalia, Marea Britanie şi Australia. ”Ceea ce mă bucură foarte mult este că, deşi nu avem o mare extindere internaţională, cu zeci de retaileri, de magazine, avem câteva de referinţă. Am urmărit ca această extidere să fie în magazine de profil – high luxury – alături de designeri precum Gucci, Prada, Oscar de la Renta, pentru că produsele noastre sunt la fel ca ale marilor designeri în ceea ce priveşte nivelul de finisare, materialele folosite“, declară fondatoarea Cristallini.

    Ţine să precizeze că lucrează cu multe dintre aceleaşi fabrici de ţesături din Italia, Franţa, folosite şi de marii designeri, iar anul acesta Cristallini a devenit partener oficial al Swarovski în România. Îşi aminteşte cu încântare că prima comandă online din străinătate a venit de la o clientă din Miami şi valoarea acesteia era în jur de 700 de euro; a aflat apoi că era vorba de soţia unui star rock şi a apărut pe covorul roşu. ”A fost preluată de publicaţii la nivel internaţional, iar pentru noi a fost o karma foarte bună“, spune Cîrstea. Clienta Cristallini este o femeie elegantă, pasionată de modă, care vrea să iasă din tiparele clasice, dar nu vrea să rişte foarte mult şi tocmai de aceea se orientează spre o ţinută atemporală, consideră antreprenoarea. ”Este genul de femeie cu puţin timp la dispoziţie, femeie de carieră care nu are timp să străbată mallurile, ci preferă să vină într-un showroom, într-o atmosferă relaxată, unde poate beneficia de consultanţă“, adaugă Alina Cîrstea.

    Din punct de vedere financiar, anul trecut a fost unul bun pentru Cristallini, care şi-a mărit cifra de afaceri cu aproximativ 50% faţă de anul anterior, spune Cîrstea. Deşi nu precizează valoarea acesteia, putem considera că firma Cristallini avea afaceri de circa 4,7 milioane de lei la finele anului trecut, având în vedere că a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 3,19 milioane de lei, conform datelor de la Ministerul Finanţelor. Creşterea se datorează numărului mare de cereri, pe care le onorează o echipă de circa 30 de oameni, atât echipa de creaţie, cât şi cei din showroom. Colecţia de rochii de mireasă a fost un pas important în procesul de dezvoltare, spune antreprenoarea.

    ”Nu avem nimic special în vizor, pentru că lăsăm lucrurile să se întâmple natural“, comentează Cîrstea despre planurile referitoare la dezvoltare. Totuşi, spune că s-a gândit ca pe termen mediu să abordeze şi piaţa americană, prin prezenţă locală, iar pe termen lung să intre pe toate pieţele la nivel modial. De asemenea, cam în doi ani ar vrea să se extindă şi pe zona de accesorii, de la încălţăminte, la mici accesorii, iar la moment dat, spune ea, ar fi posibil să pună bazele unei colecţii ready to wear, dar nu sub brandul Cristallini.

    Din punct de vedere al rezultatelor financiare, pentru 2017 îşi doreşte cel puţin aceeaşi creştere ca anul trecut. ”Noi am început afacerea în plină criză economică, dar în zona luxury nu prea se simt minusuri. Trebuie doar să ştii cum te poziţionezi, cum te prezinţi, cum manageriezi. Noi nu am simţit criza, dar ne-am implicat foarte mult. Toţi membrii echipei sunt foarte pasionaţi“, spune antreprenoarea.

    Alina Cîrstea se declară bucuroasă de faptul că piaţa în care activează începe să se dezvolte şi în România, numind acest lucru evoluţie, nu competiţie. ”Românii au început să aibă din ce în ce mai mult curaj, să-şi transforme pasiunile în joburi adevărate. Sunt foarte mulţi oameni talentaţi în România, care evoluează, iar pe mine mă motivează acest lucru“, spune antreprenoarea.

    Anul trecut, circa 2,7 milioane de români şi-au făcut cel puţin o dată cumpărăturile pe internet, cheltuind 1,4 miliarde de euro, cu aproximativ 30% mai mult decât în 2014, conform ZF. Aproape 40% dintre clienţii care au cumpărat online s-au orientat către haine şi pantofi, potrivit datelor din piaţă. Din totalul celor 1,4 miliarde de euro cheltuite de români în online, peste 10% din total reprezintă achiziţii de îmbrăcăminte. Piaţa locală de îmbrăcăminte, încălţămine şi echipamente sportive este evaluată la circa 14 miliarde de lei.

  • Afacerile eMAG au explodat în 2016: plus 128% la 864 mil. euro, cu pierderi nete de 38 mil. euro, mai mari cu 42%

    Retailerul şi-a mărit pe de altă şi pierderile nete, care au ajuns la 170,2 mil. lei (37,89 mil. euro), mai mari cu 42,6% faţă de anul anterior. Numărul mediu de angajaţi a crescut cu 184 de persoane la 1.379, în timp ce datoriile totale se ridicau la 31 decembrie 2016 la 781,5 mil. lei (174 mil. euro), mai mari cu 42% faţă de anul anterior.

    Dante Internaţional este controlată de gigantul Naspers din Africa de Sud şi de antreprenorul Iulian Stanciu.

  • Afacerile eMAG au explodat în 2016: plus 128% la 864 mil. euro, cu pierderi nete de 38 mil. euro, mai mari cu 42%

    Retailerul şi-a mărit pe de altă şi pierderile nete, care au ajuns la 170,2 mil. lei (37,89 mil. euro), mai mari cu 42,6% faţă de anul anterior. Numărul mediu de angajaţi a crescut cu 184 de persoane la 1.379, în timp ce datoriile totale se ridicau la 31 decembrie 2016 la 781,5 mil. lei (174 mil. euro), mai mari cu 42% faţă de anul anterior.

    Dante Internaţional este controlată de gigantul Naspers din Africa de Sud şi de antreprenorul Iulian Stanciu.

  • Eturia va depăşi pragul de 10 milioane de euro în 2017

    „Pentru anul 2017 estimăm o cifră de afaceri de 11 milioane de euro axată atât pe creşterea în volum a vacanţelor vândute, dar şi pe creşterea adusă de biroul nostru regional deschis recent la Cluj. În primul trimestru al anului 2017 versus aceeaşi perioadă a anului trecut, am înregistrat o creştere de 37% a cifrei de afaceri. Încă de la înfiinţarea Eturia, în anul 2007, am avut creşteri anuale de doua cifre”, a declarat Sorin Stoica, co-proprietar Eturia.

    Eturia vinde anual în jur de 2000 de vacanţe, iar cele mai solicitate rămân destinaţiile de plajă precum Thailanda, Maldive, Cuba şi Republica Dominicană. Majoritatea turiştilor români care aleg să călătorească prin intermediul agenţiei de turism Eturia rezervă vacanţe în destinaţii exotice, însă în ultimii doi ani s-au înregistrat creşteri de peste 50% pentru destinaţii de top precum SUA şi Japonia. Românii preferă pachetele all inclusive şi resorturile dotate cu facilităţi complete care să le asigure confortul de care au nevoie în timpul sejurului. Bugetul mediu alocat unui sejur de 8 zile variază între 1.500 şi 2.500 euro/persoană. Cea mai scumpă vacanţă vândută în decursul acestor ani a fost un circuit de o luna în Australia, Noua Zeelandă şi Bali pentru o familie de 4 persoane. Vacanţa în valoare de 70,000 euro a inclus zboruri de linie, transferuri, cazare şi tururi.

    Eturia a vândut în cei 10 ani de activitate peste 17.000 de pachete de vacanţă personalizate în destinaţii exotice. Dintre cei peste 28.000 de turişti care au ales serviciile agenţiei Eturia, peste 60% au rămas clienţi fideli. Agenţia de turism a pornit la început cu doar doi angajaţi iar anul acesta a ajuns la un număr de 50 angajaţi în cele 3 puncte de lucru din ţară: Piatră Neamţ, Bucureşti, Cluj. Ofertele sale includ la ora actuală 120 de destinaţii din întreaga lume, cele mai solicitate pentru 2016 fiind Thailanda, Maldive, Cuba, SUA, Japonia, Peru si Republica Dominicana. 

    Compania dezvoltă trei direcţii principale  de business: vacanţe personalizate pentru turiştii cu bugete medii de vacanţă, vacanţe cu plecări predefinite create pe principiul celui mai bun tarif şi vacanţe de lux pentru clienţii care doresc destinaţii deosebite. În anul 2016, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, iar creşterea din 2017 se estimeaza la 40%.