BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • TOPUL celor mai vândute mărci de bere din România

     Brandurile de bere situate pe seg­men­tul mainstream (de mijloc) de preţ au rămas cele mai vândute în România anul trecut. Astfel, Timişoreana, Goldean Brau, Bergenbier, Albacher şi Skol şi-au disputat o industrie în care s-au vândut anul trecut 18,2 milioane de hectolitri de bere, res­pectiv un consum de 89 de litri/capita.

    Datele publice privind topul celor mai vândute mărci de bere din România sunt extrem de puţine în ultima vreme, iar cota de piaţă este un secret bine păstrat de jucători. Potrivit calculelor ZF, în pre­zent trei branduri de bere înregistrează vânzări mai mari de 100 de milioane de euro (Timişoreana, Bu­cegi şi Ciucaş), respectiv au o cotă de piaţă în volum de peste 10%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu televiziunea în viitor

    Există şase tendinţe care vor influenţa viitorul televiziunii, după cum reiese din studiul EY Future of Television – Media & Entertainment realizat de compania de servicii profesionale Ernst&Young.

    Cele şase tendinţe identificate de studiu care vor determina viitorul televiziunii sunt:

    1. Structurile narative (storytelling-ul) vor evolua pentru a valorifica mai bine mediul reprezentat de platformele multiple. Ecranul utilizat cel mai des nu va mai fi cel definit de dimensiune, ci va fi acel ecran care va fi capabil să capteze atenţia. Ecranele multiple care funcţionează perfect împreună vor permite dezvoltarea de noi structuri narative care să ofere producătorilor de conţinut mai multe oportunităţi de a inova împreună cu audienţa. Metadatele care permit sincronizarea între ecrane vor deveni facilitatoare cheie.

    2. Ecranele omniprezente vor solicita o mobilitate mai mare a conţinutului. Pe măsură ce apar tot mai multe ecrane în tot mai multe locuri – de la spaţiile de acasă, până la vehicule sau spaţiile publice – vom asista la o creştere a cererii pentru conţinut care să poată urma telespectatorul oriunde merge acesta. Agenţiile de publicitate vor avea la dispoziţie mai multe ecrane şi un potenţial mai mare de a genera impresii în această nouă paradigmă, multi-ecran.

    3. Dinamica socială şi experienţele sociale colective vor determina o creştere a vizualizărilor asociate evenimentelor. Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. În cazul în care creatorii de conţinut vor reuşi să construiască o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii vor dori să fie incluşi în această experienţă şi se vor întoarce în faţa ecranului.

    4. Inovaţia în materie de descoperiri de noi programe şi de noi tipuri de telecomenzi va duce la definirea unor tehnici care să optimizeze căutarea de programe relevante. În pofida evoluţiei televizoarelor, experienţa consumatorului cu telecomanda şi căutarea pe canalele disponibile nu s-a schimbat prea mult în ultimele câteva decenii. Telespectatorii continuă să fie adesea frustraţi atunci când încearcă să găsească la TV ceva ce îi interesează. Cu ajutorul tabletelor şi a altor dispozitive, căutarea şi descoperirea de programe vor fi mult mai intuitive şi mai adaptate la preferinţele fiecărui individ. Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi, în cele din urmă, să-şi optimizeze conţinutul pentru căutare, la fel ca în cazul motoarelor de căutare, pentru a permite conţinutului relevant şi atrăgător să ajungă să fie văzut de telespectator.

    5. Vizionarea într-o singură sesiune a mai multor episoade dintr-un serial sau alt tip de conţinut va atrage după sine inovaţii în zona de măsurare şi personalizare. Odată cu creşterea numărului de platforme de conţinut video la cerere, a crescut şi accesul consumatorilor la conţinut, precum şi frecvenţa fenomenului de bingeing (vizionarea, timp de mai multe ore, de conţinut într-o singură sesiune). Companiile de media şi divertisment vor fi nevoite să dezvolte metode prin care să măsoare şi să înţeleagă mai bine acest tipar unic de vizionare, astfel încât modul în care împachetează conţinutul pe care-l propun să satisfacă mai bine nevoile telespectatorilor, să creeze fani dedicaţi pe toată durata de viaţă a produsului şi să creeze mai multe oportunităţi pentru publicitari.

    6. Cererile tot mai exigente de conţinut unic venind din partea noilor jucători intraţi în segment vor influenţa inovarea dincolo de sistemul studioului tradiţional. Deoarece realizarea de programe este acum asigurată de un număr mai mare de producători, va exista o mai mare libertate de creaţie şi se vor putea asuma mai multe riscuri. În mod similar, posibilitatea telespectatorilor de a vedea la cerere episoadele pilot şi de a le vota pe cele care le plac cel mai mult va atrage după sine o redistribuire a controlului asupra produsului între telespectatori şi cel care le produce, ceea ce va permite dezvoltarea de conţinut şi în afara formatului tradiţional din televiziunile standard. De asemenea, producătorii de conţinut vor putea aloca mai mult timp dezvoltării personajelor şi liniei narative, deoarece nevoia de a rezuma episoadele anterioare va fi eliminată, datorită posibilităţii audienţei de a le viziona şi re-viziona la cerere, oricând doresc.

    Companiile de media şi divertisment vor trebui să dezvolte o relaţie mult mai apropiată cu telespectatorii pentru a crea o interacţiune mai puternică atât prin experienţa de vizionare a conţinutului cât şi prin publicitate.

    ”Nu este vorba doar despre a facilita vizualizarea de conţinut pe mai multe tipuri de platforme”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România. „Este vorba, mai degrabă, despre a crea experienţe printr-un conţinut puternic personalizat, deoarece relaţia dintre conţinut şi telespectator va fi din ce în ce mai complexă şi are potenţialul de a deveni tot mai profitabilă”.

    Se evidenţiază, de asemenea, necesitatea măsurării mai detaliate de către companiile de media şi divertisment a comportamentului de vizionare, pentru a putea crea experienţe mai interactive, mai multă mobilitate şi o mai bună adaptare a conţinutului la nevoile şi interesele specifice ale telespectatorilor.

    Rezultatele sondajului EY se bazează pe analiza a mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume.

     

  • Cercetare privind utilizarea timpului: Cât lucrează şi cât timp liber au zilnic angajaţii români

     Conform datelor rezultate din Cercetarea statistică privind utilizarea timpului, salariaţii lucrează zilnic în cursul săptămânii, în medie, 7:44 ore, bărbaţii 8.01 ore, cu 38 de minute mai mult decât femeile, arată vineri INS, într-un comunicat de presă.

    Patronii petrec la locul de muncă, în cursul săptămânii, 8:01 ore zilnic (8:05 ore bărbaţii, cu 17 minute mai mult decât femeile).

    În zilele de odihnă, populaţia de 15 ani şi peste lucrează în medie 48 de minute. Patronii lucrează în medie 2:19 ore, iar salariaţii 1:16 ore.

    În mediul rural, populaţia lucrează sâmbăta şi duminica mai mult decât în mediul urban (1:02 ore în rural faţă de 36 minute în urban).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în Capitală, printre persoanele vizate fiind poliţişti, angajaţi SMURD şi de la Ambulanţă. 26 de persoane, cercetate pentru corupţie. Reacţia lui Raed Arafat

     UPDATE – Arafat: Am primit sesizări privind firme de pompe funebre anunţate înainte ca decesul să fie declarat

    Ministerul Sănătăţii a primit sesizări privind firme de pompe funebre care erau anunţate despre accidente, de către angajaţi SMURD şi SABI, precum şi de poliţişti, înainte ca decesul să fie declarat, pentru datele transmise luând între 500 şi 600 de lei, a declarat secretarul de stat Raed Arafat.

    “Am primit aceste sesizări de câteva luni. Era vorba de unele firme de pompe funebre care erau anunţate despre un posibil deces înainte ca acesta să se fi produs, adică să fi fost declarat decesul de către medici”, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a dezgheţat piaţa de cercetare

    Tot el spune că după 2010 s-a produs însă un <dezgheţ> şi au reapărut cererile pentru studiile strategice, de mare anvergură. ”Marketerii ce stau în spatele marilor branduri şi-au dat seama că răspunsul corect la presiunea schimbărilor de pe piaţă este adaptabilitatea şi inovaţia”, declară Panicos Christopoulos.

    Astfel, printre studiile şi metodologiile ”vedeta” apar cele care reuşesc să iasă din abordările clasice, iar şeful 360insights enumeră:

    •           Studiile de ”co-creation”, în care consumatorii devin parte din procesul de inovaţie pe care îl iniţiază mărcile

    •           Studiile etnografice, când cercertătorul intră în universul consumatorului, pentru a înţelege experienţa subiectivă, personală a indivizilor cu categoriile de produse şi mărcile în viaţa de zi cu zi

    •           Studiile cu o abordare holistică a categoriei, privind consumatorul într-un context amplu (abordare multi-categorie, atingerea tuturor elementelor de marketing mix, înţelegerea omului din spatele consumatorului, etc)

    •           Studiile de ”shopper”, dublând atenţia acordată până acum doar consumatorului, şi către cumpărători.

    Firma de cercetare împlineşte anul acesta cinci ani, iar Panicos Christopoulos spune că ”prima cifră ce ne caracterizează este 3”. În 2008, împreună cu Mihaela Alexandru şi Ciprian Zamfirescu au ”schimbat macazul şi am început povestea 360insights, pe atunci o companie de proporţii mici, însă cu viziune la scară largă”. Acum, 360insights are 36 de angajaţi specializaţi, o reţea de peste 300 de colaboratori în întreaga ţară şi coordonarea a mai mult de 900 proiecte realizate din 2008 şi până acum.

    ”În evoluţia sa, 360insights s-a definit pe piaţă ca fiind o companie orientată către client, colaborând de-a lungul timpului cu companii din domenii şi industrii precum FMCG, telecom, auto, financiar, industria farmaceutică, media, resurse umane, marketing social, s.a”, spune Panicos Christopoulos.

    Clienţii 360insights sunt companii multinaţionale şi locale, ”iar proiectele pe care le derulăm împreună cu aceştia acoperă piaţa din România dar şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est şi Orientul Apropiat”. Fondatorul 360insights spune însă că nu diversitatea şi extinderea regională a clienţilor îl bucură cel mai mult, ci loialitatea lor. ”Sunt clienţi cu care am pornit la drum în 2008 şi pentru care simţim că suntem mai mult decât o agenţie de cercetare de piaţă; am devenit un partener care le cunoaşte foarte bine consumatorii şi business-ul”.

    Panicos Christopoulos spune că oferta 360insights cuprinde setul complet de metodologii şi soluţii de cercetare, ”privind in urma la proiectele realizate credem că nu e niciun tip de studiu sau de target pe care sa nu le fi abordat, de la studii tactice de testare a mixului de marketing, studii strategice de poziţionare şi aranjare de portofoliu, până la cele de loialitate a consumatorilor”.

    Pe agenda de lucru a 360insights, completează Panicos Christopoulosse află o serie de proiecte între care realizarea unei comunităţi online cu tinerii ”millennials”, numită Trend.Set.Go; o serie de proiecte de identificare a oportunităţilor pe care le au mărcile în aria sustenabilităţii sociale; aplicaţii ale teoriei ‘behavioral economics’ în research şi marketing.

  • Opinie Dragoş Damian: Un alt tip de patriotism

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Cinci companii emblematice despre care suntem cu totii mandri, din cinci domenii diferite, cu capitaluri diferite, care vorbesc cu respect despre Romania, indiferent ca le este tara de origine sau de adoptie.

    Si lista poate continua, pentru ca multinationalele care au decis sa investeasca in Romania au nevoie de alt tip de avantaj competitiv, iar patriotismul economic care te face sa cumperi ceva fabricat la tine in tara este cel care rezoneaza peste tot in lume (si am chiar senzatia ca in Romania, oarecum paradoxal, de multe ori investitorii industriali sunt cei care fac eforturi neobisnuit de mari pentru a ne reda increderea in noi si a incuraja patriotismul in general, raportat la eforturile cliseiste ale clasei politice, la cele comerciale ale mass-mediei sau la cele cvasi-inexistente din sistemul de invatamant). Si asta pentru ca intre producator si consumator exista o cauzalitate circulara demonstrata. Astfel, investitiile facute intr-o tara, rasplatesc intr-o mare masura si increderea consumatorului reluand astfel ciclul economic, creand locuri de munca directe si indirecte, platind taxe si impozite care sunt bani pentru sanatate, educatie, cultura, exportand, devenind un ambasador al tarii pe toate meridianele. Si de ce sa nu admitem, in fond si la urma urmei suprematia industriala a tarilor avasate tehnologic se bazeaza, in afara de inovatie, de accesul la resurse si de doze ingenioase de protectionism, si pe inflacararea consumerismului patriotic.

    Scriam in urma cu doi ani in Ziarul Financiar despre invizibila reactie in lant care se creeaza dupa ce cumperi de pe raftul unui magazin ceva fabricat in Romania. Cred si acum ca si atunci cu mare convingere ca evolutia economica a Romaniei se bazeaza pe un consumator instruit, cu valori comerciale clare, care intelege ca are in cele din urma o misiune patriotica sa utilizeze ceva caruia i se da valoare adaugata in tara, atunci cand exista alternativa. Si asta indiferent daca acel ceva este inventat, creat sau fabricat la noi si indiferent daca vine din atelierul modest al unui artist autodidact sau de pe liniile industriale ale unei gigant multinational instalat intr-un parc tehnologic romanesc.

    Ce este de facut pentru a intari cultura de consumator patriot a romanului, una dintre cheile evolutiei pe termen lung a economiei? Ce este de facut pentru ca atunci cand copii nostri, intrebati fiind “De ce iubesti Romania?” sa raspunda si “Pentru ca are o economie puternica!” ?

    Mediul de afaceri, indiferent de capital, trebuie sa investeasca serios in a demonta stereotipul distructiv ca fabricat in Romania este slab calitativ (probabil ca economia Romaniei este cu cinci ani in urma tocmai pentru ca persista aceasta aberatie).

    Autoritatile locale trebuie sa catalizeze modele comunitare de sustinere a investitiilor locale (cum e banner-ul din centrul Sibiului) si sa insiste ca scolile sa aibe ore de educatie economica.

    Autoritatile centrale sa ia (a cata oara) exemplu de la cele poloneze, care au o campanie institutionala foarte reusita care promoveaza in primul rand competenta resursei umane.

    Si nu in ultimul rand, inca un lucru trebuie facut in ciclul economic teribil de complicat in care inca ne aflam. Sa salutam mai des cu cele mai inalte onoruri ale tarii nu numai oamenii de stat sau oamenii de stiinta, ci si oamenii de afaceri, dand un exemplu. Fie ca sunt conducatori ai unor multinationale sau antreprenori romani, sunt multi cei care lucreaza in Romania in prima linie a (re) industrializarii care merita o medalie pentru ca ne redau, in felul lor, increderea intr-o Romanie puternica.

  • Banii Europei pentru următorii şapte ani

    Fondurile pentru IMM vor fi de 140 mld. euro, dublu faţă de perioada 2007-2013, iar pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi recalificare vor fi alocate 74 mld. euro, iar fondurile pentru sprijinirea tinerilor vor fi de 3 mld. euro.

    Conform bugetului aprobat, România va primi 7,25 mld. euro, încadrându-se în rândul statelor membre eligibile pentru finanţare – cele al căror PIB pe cap de locuitor este de mai puţin de 90% din media UE. Fondurile de coeziune sunt accesibile oricăror companii din ţările vizate, cu excepţia celor din industria tutunului şi a celor aflate în dificultate.

    Parlamentul European a adoptat în această săptămână bugetul UE pentru 2014-2020, care prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7% şi 3,5% mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

  • Economii de 17,5% din bugetul familiei, prin câteva trucuri simple

    Experimentul social a avut loc în casele a şapte familii de români, cu profile demografice diferite, timp de nouă săptămâni. Participanţii au monitorizat cantitatea de mâncare aruncată zilnic şi consumul de apă din gospodărie, oferind astfel o imagine de ansamblu asupra gestionării resurselor într-o gospodărie. În urma recomandărilor primite de la specialiştii implicaţi în acest proiect, cei şapte participanţi au făcut mici schimbări în stilul de viaţă al familiei pentru a reduce deşeurile alimentare şi consumul de apă. Printre recomandările primite din partea Unilever, pentru un stil de viaţă mai sustenabil, se numără: planificarea săptămânală a meselor, efectuarea cumpărăturilor pe bază de listă, congelarea şi refolosirea resturilor alimentare, mărirea frecvenţei duşurilor, în detrimentul băilor, oprirea apei în timpul spălării pe dinţi, planificarea eficientă a spălării hainelor.

    ”Studiile Unilever arată că 68% din amprenta de mediu generată de produsele noastre provine din consumul casnic, prin modul în care consumatorii le utilizează zi de zi. Prin urmare, una dintre cele mai mari provocări este de a identifica modalităţi de schimbare a comportamentului consumatorilor noştri, astfel încât să reducem impactul asupra mediului. Micile schimbări ale stilului nostru de viaţă pot reduce efectele negative asupra mediului, aducând totodată reduceri la bugetul gospodăriei”, a declarat Jarek Malinowski, managing director la Unilever South Central Europe.”

    Participând la studiu, familiile implicate au fost surprinse de cantitatea de mâncare aruncată săptămânal. Monitorizarea deşeurilor alimentare i-a determinat să înţeleagă atât adevărata dimensiune a fenomenului, cât şi faptul că, luând măsuri, pot face economii la buget. Un studiu Unilever desfăşurat în România în acest an arată că 42% dintre respondenţi aruncă frecvent (săptămânal sau zilnic) la gunoi mâncarea consumată acasă.

    În cele 6 săptămâni de implementare a recomandarilor, participanţii au economisit până la 8 metri cubi de apă şi au redus aproape în totalitate cantitatea de mâncare aruncată la gunoi.

    Deşi au avut un program aglomerat, iar implementarea tuturor recomandărilor a fost, iniţial, greoaie, participanţii au înţeles că treptat şi-au schimbat stilul de viaţă. Efortul nu a fost, în final, atât de mare cum părea, fiind compensat de economii financiare.

    ”Mi se pare din ce în ce mai uşor de făcut. La inceput era mai dificil, acum deja devine natural şi deja mi-a intrat în instinct să gândesc astfel. Eu nu fac aceste schimbări doar pentru studiu, le fac pentru mine, şi vreau sa continui astfel. Este vorba despre principii, până la urmă. Poate în final se prinde ceva şi de cei mici”, a declarat, la încheierea proiectului, Liviu M., 43 de ani, tată a 3 copii.

    Risipa de apă şi alimente este o problemă tot mai acută. În fiecare an, în Uniunea Europeană sunt aruncate 90 de milioane de tone de alimente (cca. 180 kg./locuitor), iar în România cantitatea depăşeşte 5 milioane de tone. În cazul apei, la nivelul întregii planete, doar cca. 2% din toată cantitatea de apă a planetei este apă dulce, iar cererile concurente pot duce, până în 2030, la un deficit estimat al aprovizionării cu apă pe plan mondial de 40%. Conform unui raport publicat de Comisia Europeană, creşterea populaţiei şi nevoile concurente ale consumatorilor de apă vor duce la o creştere a cererii de apă la nivel mondial cu 35-60% până în 2025, cu posibilitatea dublării până în 2050.

    Mai mult, conform cifrelor publicate de Comisia Europeană, gospodăriile, restaurantele şi supermarketurile aruncă în prezent până la 50% din mâncarea bună de consum. Problema risipei de resurse a ajuns şi în atenţia Parlamentului European, care a solicitat adoptarea unor acţiuni ce vor duce la înjumătăţirea risipei de mâncare până în 2025 şi declararea anului 2014 Anul european de luptă împotriva risipei de alimente.

    Unilever este unul dintre cei mai mari producători la nivel global de produse alimentare, produse de îngrijire a locuinţei şi produse de îngrijire personală, cu vânzări în peste 190 de ţări. Produsele companiei sunt utilizate de 2 miliarde de oameni, în fiecare zi. Unilever are 173.000 de angajaţi în toată lumea şi a generat vânzări de 51,3 miliarde euro în 2012. Portofoliul companiei include branduri precum Knorr, Omo, Dove, Sunsilk, Hellmann’s, Lipton, Rexona / Sure, Wall’s, Lux, Rama, Ponds şi Axe / Lynx.

    Obiectivul cel mai ambiţios pentru Unilever este de a-şi dubla dimesiunea afacerii, în timp ce îşi reduce semnificativ impactul global asupra mediului (inclusiv sursele de provenienţă a materiilor prime, procesul de utilizare a produselor noastre de către consumatori şi eliminarea deşeurilor).

    Unilever este lider în Dow Jones Sustainability World Indexes în rândul producătorilor din industria alimentară timp de 14 ani consecutivi.

    360insights este o companie care ofera servicii complete de consultanta si cercetare de marketing, cu scopul de a-si ajuta clientii sa ia deciziile potrivite pentru dezvoltarea afacerii lor. Infiintata in 2008, 360insights a ajuns in cinci ani cea mai mare agentie independenta de cercetare din Romania. In evolutia sa, 360insights s-a definit pe piata ca fiind o companie care a colaborat cu companii din domenii si industrii variate, precum FMCG, Telecom, Auto, Financiar, Industria Farmaceutica, Media, Imobiliare, Resurse Umane, Marketing Social.

     

  • Piaţa de software se apropie de 600 mil. euro

    Din totalul pieţei, sectorul de dezvoltare de aplicaţii software la comandă a urcat cu 4,5%, la 292,9 milioane euro, din care exportul reprezintă 83,1%. Partea de licenţe software a atins 190,3 milioane euro, în urcare cu 7% faţă de 2011, iar cea de cercetare-dezvoltare în domeniu a totalizat 88,99 milioane euro, de la 83,2 milioane euro în 2011.

    Conform studiului, rata de creştere medie anuală a pieţei IT prognozată pentru următorii cinci ani este de 2,4%, în timp ce piaţa aplicaţiilor software va înregistra, în condiţiile actuale ale mediului de afaceri, un avans mediu anual de 3,3%, ceea ce reprezintă o oportunitate de creştere pentru companiile care dezvoltă aplicaţii software.

    “Suntem într-un moment extrem de important pentru industria românească de software. Din ce în ce mai multe companii sunt conştiente că o creştere accelerată poate fi posibilă doar dacă vor reuşi să facă tranziţia de la modelul tradiţional de business, bazat pe dezvoltare de software la cerere, către crearea de produse şi servicii inovatoare”, a declarat preşedintele ANIS, Florin Pitiş.

    Dintre companiile de software şi servicii care au răspuns la chestionarul care a stat la baza studiului ANIS, doar 11% sunt înregistrate exclusiv ca dezvoltatoare de aplicaţii software, care însă generează aproape 30% din volumul de venituri. “Cu alte cuvinte, dacă toate companiile de software şi servicii din România ar dezvolta aplicaţii software, atunci valoarea pieţei de profil s-ar tripla”, a spus Pitiş.

    Potrivit reprezentantului ANIS, în industria românească de software activează aproximativ 60.000 de persoane, din care 80% sunt specialişti în IT. Principala provocare pentru companiile de profil o reprezintă rata mare de fluctuaţie a personalului, aspect care afectează buna planificare a proiectului de dezvoltare a unui produs software.

    A doua provocare ca importanţă este lipsa facilităţilor guvernamentale care să încurajeze companiile să abordeze acest tip de proiecte, împreună cu bugetele de marketing insuficiente care să susţină campaniile de lansare de produse. Alte bariere includ costurile de cercetare-dezvoltare ridicate, mediul foarte competitiv şi legislaţia insuficientă pentru protejarea proprietăţii intelectuale.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    860 mil. euro
    profiturile şi dividendele repatriate în străinătate în luna septembrie de companiile multinaţionale, ducând la creşterea deficitului de cont curent la 595 mil. euro

    18.212
    numărul de copii născuţi în septembrie, cu 1.161 mai puţini decât în luna august

    31 mld. dolari
    excedentul comercial al Chinei în octombrie, faţă de 15,2 mld. dolari septembrie, în condiţiile în care exporturile spre UE au crescut cu 12% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar cele spre SUA cu 8,1%

    19%
    creşterea excedentului comercial al Germaniei în septembrie, la nivelul record de 18,8 mld. euro, precedentul record de 18,7 mld. euro fiind atins în septembrie 2007

    15,98 tone
    importurile de aur ale Turciei în octombrie, faţă de 4,84 tone în septembrie, ceea ce ridică volumul importurilor de aur pe primele zece luni la 251,39 tone, faţă de 120,78 tone în 2012

    17,2%
    creşterea exporturilor României în septembrie, la 19,8 mld. lei, după un avans de 6,7% în luna precedentă, în timp ce importurile s-au majorat cu 3,3%, la 21,7 miliarde de lei