Tag: activitati

  • De ce se va schimba infrastructura în următorii cinci ani

    Dacă privim înainte, acum se pun bazele creşterii viitoare – şi pentru multe pieţe – perspectivele sunt interesante.Într-o ediţie specială a publicaţiei Foresight, trei dintre liderii la nivel international ai KPMG în sectorul infrastructurii – Nick Chism, James Stewart şi Stephen Beatty, fac o retrospectivă a anului 2012 şi îşi împărtăşesc opiniile cu privire la zece tendinţe care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii în viitor.

    Guvernele au continuat să se afle sub presiune, confruntându-se cu incertitudini financiare şi cereri tot mai intense de reînnoire şi extindere a infrastructurii. Multe dintre aceste guverne încearcă în continuare să reconcilieze nevoia unei planificări strategice pe termen lung cu priorităţile electorale pe termen scurt. O consecinţă a acestei lupte a fost începutul transferului costurilor de la contribuabili la consumatori, forţându-i pe aceştia din urmă să se împace cu ideea că trebuie să plătească pentru infrastructura pe care o folosesc. 

    ”Anul care a trecut a arătat că sectorul începe să evolueze. În primul rând, firmele de proiectare în infrastructură au început să adopte o imagine mai holistică asupra valorii obiectivelor lor pentru a înţelege potenţialul productiv al proiectelor şi întregul beneficiu al investiţiei lor.

    În acelaşi timp, tehnologia a permis investitorilor să îşi gestioneze bunurile în mod diferit iar operatorilor să obţină o eficienţă crescută din bunurile existente, performanţe optimizate pe termen lung, o durată de viaţă mai lungă şi un timp de nefuncţionare mai scurt”, a afirmat Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.

    ”Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2013-2020”, adauga in continuare Daniela Nemoianu. ”Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si lung, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de propune proiecte rentabile, viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”.
    ”Salutam cu optimism primii pasi in directia implementarii unei noi formule PPP, sub egida Ministerului Marilor Proiecte – ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2013/14.  Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local.  Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari”, a afirmat Nemoianu.
    PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat.  Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.
    Publicatia KPMG a identificat si analizat zece tendinţe si oportunitati care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii in 2013 si în viitor:
    • Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.
    • Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiţii private – în special în condiţiile actuale de piaţă.
    • Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar îşi va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacţiilor în infrastructură.
    • Atenţia se îndreaptă asupra oraşelor: Oraşele au devenit focarul de activitate economică al unei naţiuni.
    • Folosirea la maximum a investiţiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenţie se acordă obiectivelor deja existente.
    • Rezilienţa urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor –naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică şi politică.
    • Apariţia unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată şi de dorinţa de a se obţine o mai bună eficienţă operaţională.
    • Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potenţialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.
    • Reducerea costurilor – în centrul atenţiei: Dorinţa de a investi depăşeşte cu mult capacitatea de finanţare.
    • Lupta pentru talent şi specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari şi mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare şi talent.

    “Împărtăşind cunoştinţele şi experienţa pe care le-am câştigat din activitatea noastră în întreaga lume, credem că putem juca un rol activ în dezvoltarea infrastructurii la nivel global. Anul trecut profesioniştii noştri din acest sector au oferit asistenţă organizaţiilor din domeniul infrastructurii în mai mult de 130 de ţări, fiind astfel ideal poziţionaţi pentru a oferi asistenţă practică şi informaţii concrete cu privire la întreaga gamă de activităţi pe întreaga durată de viaţă a unui proiect”, a afirmat Nemoianu.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

     

  • Stihl România are un program ”rabla” pentru motounelte

    În 2012 au fost depistate şi confiscate înainte de a ajunge la vânzare doar câteva sute de motounelte şi consumabile contrafăcute, toate intrate ilegal în ţară. Prejudiciul în cazul acestui tip de produse se răsfrânge atât asupra statului român, a producătorului a cărui marcă este contrafăcută, dar şi asupra cumpărătorului care îşi achiziţionează un produs foarte slab calitativ, care îi poate pune viaţa în pericol.
    O parte semnificativă a motouneltelor şi a accesoriilor contrafăcute şi trecute de filtrele autorităţilor, deci neconfiscate, ajung şi la service-urile dealerilor Stihl România. “Din rapoartele noastre aflăm că aproape zilnic sunt persoane care se prezintă în service-uri cu motounelte contrafăcute, pentru reparaţii”, declară Ioan Mezei, director general Stihl România.

    Un astfel de produs contrafăcut nu poate beneficia nici de garanţie şi nici de asistenţa mecanicilor Stihl. “Din cazuistică, un astfel de produs se defectează la prima sau a doua folosire, iar clientul păgubit ajunge cu el în service pentru reparaţii sau pentru garanţie. Evident că un astfel de contract este inexistent, mai mult, suntem nevoiţi să refuzăm orice intervenţie asupra acestor unelte, dat fiind faptul că ele, odată puse în funcţiune, se pot transforma în adevărate arme albe, care pun în pericol viaţa celor care le folosesc” precizează Ioan Mezei.

    La un calcul simplu aflăm că este vorba de zeci de mii de astfel de produse contrafăcute care ajung să fie cumpărate în decursul unui an de pe piaţa neagră. La nivelul lui 2012 distribuitorii autorizaţi Stihl au refuzat să primească în service nu mai puţin de 20.000 de astfel produse defectate.
    Reţeaua de service a Stihl România este una dintre cele mai extinse reţele de service-uri pentru această zonă de produse. Mecanicii şi inginerii dealerilor Stihl România sunt instruiţi pentru a repara atât motounelte marca Stihl, cât şi orice altă marcă de produse. “Acesta este motivul pentru care mecanicii dealerilor nostri ajung să se confrunte cu astfel de cazuri” declară Ioan Mezei.

    Pentru persoanele păgubite, distribuitorii Stihl România oferă şansa unei recuperări parţiale a prejudiciului, graţie programului “Rabla” pentru motounelte. Programul este similar celui de reînnoire a parcului auto, a început în 2009 şi se desfăşoară şi în prezent. în schimbul motouneltelor contrafăcute care merg direct la topit, dealerii Stihl România pot oferi reduceri diferenţiate la achiziţionarea de motounelte noi.
    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl.

    Veniturile grupului în 2011 au fost de 2,6 miliarde de euro, în creştere cu 10,8% faţă de 2010. Compania are peste 12.000 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu 120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Stihl România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Ministrul Educaţiei vrea să diversifice activităţile şcolare: “De ce să nu avem discuţii despre internet, educaţie şi Facebook?”

     Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a participat, vineri, la prima parte a dezbaterii “Nu vă uitaţi copiii la TV – Vezi ce vede copilul tău”, organizată de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), la Palatul Parlamentului.

    În acest context, Remus Pricopie a spus că în domeniul educaţiei lipsesc cercetările. “Nu avem suficiente cercetări în spaţiul românesc pentru a realiza dacă o politică publică este benefică sau nu. Nu avem suficiente cercetări să vedem ce le lipseşte copiilor. Am câteva surprize pentru ei, dar una dintre surprize este aceea a diversificării activităţilor educative.

    De ce să nu facem teatru în şcoli? De ce să nu aducem filmele româneşti care sunt ecranizări ale unor opere literare, pe care profesorii de limba română le solicită la clasă? (…) De ce să nu facem mai mult sport? De ce să nu avem discuţii despre internet şi educaţie, despre Facebook şi educaţie, despre lucrurile bune şi cele mai puţin bune? De ce să nu antrenăm copiii noştri să facă mai bine faţă riscurilor?”, a spus Remus Pricopie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portal web de 4,2 milioane lei pentru IMM-uri dezvoltat la Ministerul pentru Societatea Informaţională

    Potrivit anunţului de participare, publicat în octombrie 2012, valoarea proiectului a fost estimată la 6,66 milioane de lei, TVA inclusă. Câştigătorul licitaţiei va planifica, analiza şi dezvolta soluţia tehnică a portalului, va livra componentele hardware necesare sistemului şi va realiza testarea funcţională şi integrată a acestuia, se arată într-un comunicat al ministerului. “Proiectul îşi propune să ofere întreprinderilor mici şi mijlocii din România o infrastructură (…) prin care acestea să coopereze. De asemenea, va contribui la diminuarea cheltuielilor generate de activităţile de colaborare cu alte IMM-uri. Platforma va oferi şi posibilitatea de a efectua formalităţi administrative şi de a interacţiona cu administraţia publică”, se mai spune în comunicat. Potrivit ministerului, cu ajutorul portalului, cetăţenii şi agenţii economici vor putea obţine informaţiile necesare fără a se mai deplasa la sediul instituţiilor publice şi fără a mai consuma din timpul alocat altor activităţi. Totodată, pentru utilizatorii sistemului se vor pune la dispoziţie un număr de 30 de aplicaţii prin care utilizatorii sistemului pot interacţiona cu instituţiile publice. Finanţat din fonduri europene, portalul IMM-urilor va deveni operaţional în septembrie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Urgo: “Pentru acest an, ne asteptam la o crestere de 10% a activitatii noastre din Romania”

    Compania are pe piata autohtona trei game de produse: Humex
    (care contine 12 produse diferite pentru afectiunile cailor
    respiratorii), Urgo (cu 36 de produse diferite de prim ajutor) si
    gama Alvityl (3 suplimente alimentare). Gama Alvityl are trei
    formule care se adreseaza mai multor categorii de varsta si sunt
    adaptate pentru diferite necesitati. “In Franta, Alvityl
    beneficiaza de o notorietate de 96% in randul profesionistilor din
    sistemul sanitar, medici si farmacisti si de 35% in randul
    populatiei tinta, respectiv mame care au cumparat un produs cu
    vitamine in ultimele doisprezece luni”, a declarat Thibaut
    Larrat.

    Vanzarile de produse ale Laboratoires Urgo catre farmaciile din
    Romania au crescut in ultimii 6 ani, pana la aproape 19 milioane de
    lei si 2,13 milioane de unitati vandute in farmacii in 2010. Urgo
    este prezent in 4000 de farmacii in 2010. In ultimii patru ani,
    vanzarile catre farmacii au crescut de la 15 milioane lei (in 2007)
    la aproape 19 milioane de lei anul trecut. Compania, infiintata in
    1890 in Dijon, Franta, ca o afacere de familie, este in prezent
    membra a Grupului Viva Sante, de asemenea o afacere de familie.
    Urgo este prezenta in peste 80 de tari si a raportat o crestere de
    16% in ultimii trei ani.

  • Droguri la tot pasul – Politia a confiscat de cinci ori mai multe stupefiante in 2009

    Anul trecut s-a inregistrat cea mai mare captura de droguri din
    ultimii 10 ani (1.200 kg de cocaina), a carei valoare se ridica la
    aproximativ 40 de milioane de dolari. Eforturile depuse de Politia
    Romana in lupta antidrog sunt confirmate de Raportul de
    specialitate pe anul 2009 al Departamentului de Stat al Statelor
    Unite ale Americii, care mentioneaza Romania drept un exemplu de
    bune practici in colaborarea internationala in lupta antidrog.
    Totodata, cu ocazia unei recente vizite in tara noastra, Thomas
    Harrigan, seful operatiunilor Agentiei de Lupta impotriva
    Drogurilor (D.E.A.) a SUA, a apreciat ca cea mai buna colaborare la
    nivel regional si chiar international este cu Politia Romana.

    Este cunoscut faptul ca in Romania s-a dezvoltat o piata de
    desfacere a drogurilor, prin proliferarea asa-ziselor “magazine de
    vise”, care comercializau produse ce au in componenta plante si
    substante cu proprietati psihoactive, cu impact periculos pentru
    sanatate. La inceputul anului 2010, Guvernul a reactionat prin
    modificarea cadrului legislativ, iar actiunile Politiei Romane, in
    colaborare cu celelalte autoritati competente, au avut rezultate
    pozitive.

    In domeniul luptei impotriva traficului si consumului de
    droguri, dar si pentru combaterea traficului de fiinte umane se
    impune intensificarea activitatii de prevenire si consiliere,
    inclusiv prin regandirea rolului si locului celor doua structuri
    specializate: Agentia Nationala Antidrog si Agentia Nationala
    Impotriva Traficului de Persoane. Desfiintarea celor doua structuri
    nu a avut la baza o analiza corect fundamentata, cu atat mai mult
    cu cat au fost irosite foarte multe oportunitati de finantare
    externa.

    In prezent, Romania este o tara sursa si de tranzit, dar poate
    deveni si o tara de destinatie pentru victimele traficului de
    persoane, motiv pentru care prevenirea si combaterea acestui tip de
    infractionalitate trebuie sa ramana o prioritate a structurilor de
    aplicare a legii. Desi in anul 2009 au fost desfasurate activitati
    specifice de investigare in peste 900 de cazuri si au fost
    identificate aproximativ 800 de victime, traficul de fiinte umane
    reprezinta o preocupare si pentru tara noastra, la acelasi nivel de
    importanta pe care il inregistreaza aceasta problema in toate
    statele Uniunii Europene.

  • Statul a pierdut anul trecut cel putin 5 mld. de euro de pe urma evaziunii fiscale

    In anul 2009, numarul infractiunilor de evaziune fiscala
    constatate de structurile de politie a crescut la aproximativ
    9.300, fata de 7.700 in anul precedent.

    In urma unei actiuni declansate in luna octombrie a anului
    trecut, la 31 de magazine duty-free situate in punctele de trecere
    a frontierei cu Serbia si Ucraina, s-a constatat ca, in numai 8
    zile, prejudiciul estimat rezultat din sustragerea de la plata
    accizelor si TVA a fost de peste 3,8 milioane de euro, calculat la
    pretul minim de 2,5 euro cartusul de tigarete. Astfel, putem estima
    un prejudiciu anual de aproximativ 174 de milioane de euro. Ca
    urmare a demersurilor MAI, la nivelul Guvernului a fost luata
    decizia de interzicere a comercializarii in regim de duty-free a
    produselor alcoolice si din tutun.

  • Vor plati utilizatorii de internet pentru continutul online?

    Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata
    Nielsen Company, in 54 de tari, consumatorii sunt mai interesati in
    a plati pentru informatiile din zona old media, pe muzica, filme,
    si continut video profesional decat pentru bloguri sau continut
    video generat de catre alti consumatori, poate si pentru ca acestia
    sunt dispusi sa plateasca pentru ceva ce au platit si inainte,
    decat pentru ceva ce au primit dintotdeauna gratis.

    Pe de alta parte, utilizatorii apreciaza mai mult materialul
    produs de profesionisti decat cel realizat de alti consumatori,
    conform studiului realizat de compania de cercetare.

    Un alt studiu de piata, realizat de GFK, in 17 tari (16 tari
    europene si Statele Unite), la finalul anului trecut spune ca doar
    13% dintre utilizatorii de Internet vor sa plateasca pentru
    informatiile online, majoritatea preferand sa foloseasca in
    continuare gratuit Internetul.

    In ce priveste situatia pe tari, peste 50% dintre greci,
    belgieni, suedezi si americani sunt de acord sa plateasca pentru
    continutul online, in timp ce romanii arata cea mai mica deschidere
    catre aceasta situatie – doar 22% dintre ei fiind dispusi sa
    plateasca. Diferentele apar insa atunci cand vine vorba de
    preferintele in utilizare: in Suedia, un nivel usor ridicat de
    acceptare pentru continut platit se remarca printre cei care
    folosesc web-ul pentru blogging si e-finance, iar in Marea
    Britanie, bloggeri sunt cei mai deschisi catre continutul
    platit.

    Prin contrast, surferii din Statele Unite care folosesc
    Internetul pentru jocuri, pentru a descarca muzica sau pentru
    servicii electronice, cum sunt cumpararea de bilete la concerte sau
    de calatorii, sunt mult mai toleranti cu comisioanele de acces, in
    timp ce, in Europa, in general, cei care prefera sa faca plati pe
    Internet sau sa acceseze site-uri erotice sunt si ei mai dispusi sa
    plateasca decat ceilalti.

    Procentul de consumatori la nivel mondial care au platit sau vor sa
    plateasca pentru continutul online

    Continut Procent
    Muzica 57%
    Filme 57%
    Jocuri 51%
    Continut video professional 50%
    Reviste 49%
    Ziare 42%
    Stiri online 36%
    Radio(muzica) 32%
    Retele sociale 28%
    Radio(stiri) 26%
    Continut video generat de consumatori 24%
    Bloguri 20%

    Sursa : Nielsen Company

  • Topul principalelor activitati desfasurate de romani pe internet

    In ceea ce priveste aceste activitati, varsata este un factor
    important de diferentiere
    Astfel, pentru tinerii sub 25 de ani muzica este o activitate la
    fel de importanta ca si citirea stirilor: 49% au declarat ca
    ascultarea sau descarcarea de muzica reprezinta una dintre cele
    trei activitati desfasurate, fata de 42% care urmaresc stirile pe
    Internet.

    In plus, lecturarea stirilor pe Internet este practicata mai ales
    de persoanele cu varsta intre 35 si 55 de ani, 72% considera
    aceasta activitate printre cele trei importante, fata de 54% dintre
    persoanele intre 25 si 35 de ani si 42% tinerii sub 25 de ani. In
    acelasi timp, vizionarea de filme sau urmarirea unor programe TV pe
    Internet este o activitate proprie mai ales persoanelor sub 34 de
    ani: 27% dintre tinerii sub 24 de ani si 21% dintre persoanele
    intre 25 si 34 de ani plaseaza aceasta activitate intre primele 3,
    fata de doar 9% persoane intre 35 si 54 de ani.

    De asemenea, activitatile web 2.0 sunt in continuare in zona de
    nisa in Romania: 13% aseaza blog-urile intre cele mai importante
    trei activitati pe Internet, 10% jocurile on-line si numai 6%
    accesarea retelelor sociale.