Tag: active

  • Al doilea cel mai bogat om din lume vinde o parte din imperiul său telecom, la presiunea autorităţilor

     Slim are o avere de 71,5 miliarde de dolari, fiind depăşit la nivel global doar de cofondatorul Microsoft Bill Gates, cu 83,4 miliarde de dolari, potrivit calculelor Bloomberg.

    Compania America Movil, controlată de Slim, a anunţat că intenţionează să vândă active pentru a ajunge la o cotă de piaţă mai mică de 50%, astfel încât să nu fie clasificată drept companie dominantă pe piaţă, potrivit Financial Times.

    În lipsa acestei măsuri, imperiul lui Slim era în pericol de a fi obligat de autorităţi să pună infrastructura telecom gratuit la dispoziţia rivalilor.

    Compania de telefonie fixă a miliardarului, Telmex, controlează circa 80% din piaţa de profil din Mexic, iar compania de telefonie mobilă Telcel deţine aproximativ 70% din piaţa de telefonie mobilă.

    De asemenea, America Movil va separa infrastructura telecom, inclusiv turnurile de transmisie, va fi separată de Telcel şi va deveni disponibilă şi pentru alte companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hofigal, scoasă la vânzare. Proprietarii cer 5 mil. euro pentru o treime din companie

    Acţionarii Hofigal caută un investitor strategic dispus să achiziţioneze un pachet de 35,5% din capitalul social al companiei contra sumei de 5 milioane de euro.

    Hofigal a fost înfiinţată în anul 1990 şi s-a impus pe piaţa românească drept unul din principalii furnizori de produse naturale din România, având în prezent un portofoliu de aproximativ 400 de produse, majoritatea originale, obţinute prin tehnologii şi brevete proprii, din care peste 70 de branduri brevetate la nivel internaţional. Compania a raportat în 2013 o cifra de afaceri de peste 31 de milioane de lei. Compania produce ceaiuri, tincturi, uleiuri, capsule si comprimate, produse cosmetice si alte tipuri de produse.

    “Compania dispune de o serie de active valoroase precum terenuri, utilaje şi clădiri. De asemenea, este o societate sănătoasă din punct de vedere financiar, care a reuşit să înregistreze profit chiar şi în perioadele de criză financiară. Hofigal a reuşit să crească în timp cu resurse financiare proprii şi fără a acumula datorii către banci şi terţi. Totodată, brevetele reprezintă o resursă extrem de importantă a companiei, având în vedere că un singur brevet Hofigal valorează cel puţin 900.000 euro.”, a declarat avocat Maria Ilie, reprezentant al acţionarului vânzător.

    Invesitorul care va prelua pachetul de active scos la vânzare va dobândi calitatea şi drepturile legale asupra a încă 10 societăţi comerciale în care Hofigal este acţionar şi care au în patrimoniu sute de hectare, utilaje de producţie, complexe de terapie naturală.

    Hofigal este o companie integrată, specializată în obţinerea de produse exclusiv naturale, având ca trăsătură caracteristică faptul că produce 80-85% din propriile materii prime active.

    |nfiinţată cu capital integral românesc, firma a reuşit să se impună în plan internaţional, cunoscând o evoluţie spectaculoasă după anul 2001, când s-a construit o fabrică modernă în ceea ce priveşte dotarea cu echipamente a fluxurilor de producţie, controlului şi distribuţiei produselor finite.

    Conform reprezentantilor companiei, an de an firma a cunoscut o evoluţie continuă, atât în ceea ce priveşte tehnologizarea fluxurilor de producţie şi a laboratoarelor de analize fizico-chimice şi microbiologice cu echipamente moderne şi personal calificat, cât şi în ceea ce priveşte creşterea productivităţii şi diversificarea gamei de produse.

    |n 2003, Hofigal a deschis Centrul de Terapie Naturală “Alexandra” la Breaza, într-un climat montan situat pe şoseaua către Sinaia-Buşteni-Predeal. în anul 2006, Hofigal a deschis Centrul medical “Hofimed” în Bucureşti. La acest centru se folosesc în special metode de diagnostic şi tratament care contribuie la stimularea forţelor proprii de refacere şi autovindecare a organismului şi care nu produc reactii adverse. Prin aceste metode se încearcă tratarea omului bolnav şi nu a bolii.

  • Escaladarea crizei din Ucraina ar avea un impact limitat asupra sistemului financiar din Rusia

     “Posibilele consecinţe directe pentru sistemul financiar al Rusiei, dacă criza din Ucraina ar escalada, ar fi limitate. Investiţiile băncilor ruseşti în băncile afiliate din Ucraina şi împrumuturile acordate populaţiei din Ucraina nu depăşesc 1% din active”, se arată în raportul băncii centrale.

    Instituţia apreciază că situaţia economică din Ucraina este gravă, declinul producţiei şi creşterea datoriilor statului fiind însoţite de povara datoriilor organizaţiilor non-financiare, înrăutăţirea calităţii activelor şi reducerea lichidităţilor băncilor.

    “Există posibilitatea ca problemele economice din Ucraina să provoace un nou val de tensiuni geopolitice”, a notat banca centrală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile din UE ar putea vinde portofolii de credite de până la 100 miliarde de euro în acest an

     Instituţiile de credit au finalizat sau au în lucru la jumătatea anului tranzacţii cu astfel de active în valoare de 83 de miliarde de euro, faţă de 64 de miliarde de euro pentru întreg anul 2013, potrivit datelor firmei de consultanţă PwC, scrie Financial Times.

    Totalul pentru acest an ar putea ajunge la nivelul record de 100 de miliarde de euro, în contextul interesului foarte ridicat din partea managerilor de fonduri de investiţii, a declarat Richard Thompson, partener la firma de consultanţă PwC.

    În pofida accelerării vânzărilor, acestea reprezintă doar o mică parte din activele non-core de 2.400 de miliarde de euro înregistrate în bilanţurile băncilor europene, potrivit PwC. Totuşi, valoarea tranzacţiilor este în creştere, în contextul interesului investitorilor pentru împrumuturi din zona euro şi al presiunilor exercitate de Banca Centrală Europeană asupra băncilor pentru restructurarea activelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile din UE ar putea vinde portofolii de credite de până la 100 miliarde de euro în acest an

     Instituţiile de credit au finalizat sau au în lucru la jumătatea anului tranzacţii cu astfel de active în valoare de 83 de miliarde de euro, faţă de 64 de miliarde de euro pentru întreg anul 2013, potrivit datelor firmei de consultanţă PwC, scrie Financial Times.

    Totalul pentru acest an ar putea ajunge la nivelul record de 100 de miliarde de euro, în contextul interesului foarte ridicat din partea managerilor de fonduri de investiţii, a declarat Richard Thompson, partener la firma de consultanţă PwC.

    În pofida accelerării vânzărilor, acestea reprezintă doar o mică parte din activele non-core de 2.400 de miliarde de euro înregistrate în bilanţurile băncilor europene, potrivit PwC. Totuşi, valoarea tranzacţiilor este în creştere, în contextul interesului investitorilor pentru împrumuturi din zona euro şi al presiunilor exercitate de Banca Centrală Europeană asupra băncilor pentru restructurarea activelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce fac companiile când au nevoie de bani după cinci ani de criză: cei care au profit îl reinvestesc, cei care nu au îşi vând activele

    DE LA 1 IULIE A INTRAT ÎN VIGOARE SCUTIREA DE IMPOZITUL PE PROFITUL REINVESTIT, care se aplică pro­fitului înregistrat începând cu această dată şi in­ves­tit în echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi ins­talaţii de lucru produse sau cumpărate ulterior, până la 31 decem­brie 2016. Oamenii de afaceri au cerut guvernului de la înce­putul anului să susţină măsura în negocierile cu FMI, ţinând cont că investiţiile rămân capitolul la care economia suferă cel mai mult.

    Anul trecut, investiţiile nete în economie au scăzut cu 9,3%, iar în T1 2014 au scăzut cu 7,4% faţă de T1 2013, cea mai mare scădere vizând tocmai cheltuielile cu utilajele – 11%. „Formarea brută de capital fix s-a tot redus începând din ultima parte a lui 2012, împiedicând economia să-şi atingă potenţialul; fără scăderea investiţiilor, creşterea PIB ar fi fost de cca 5% în T1 în loc de 3,8%“, consideră analiştii  de la BCR.

    Dacă statul şi-a restrâns investiţiile ca să se în­ca­­dreze în limita de deficit bugetar, ceea ce demo­tivează companiile private ţine de nivelul fis­ca­li­tăţii, concurenţă, lipsa cererii şi greutatea acce­su­lui la finanţare, probleme enumerate în această ordine în sondajul semestrial al BNR pentru peri­oa­da octombrie 2013 – martie 2014.

    Cercetarea, cuprin­zând 10.000 de companii private nefinanciare, din care în jur de 80% sunt mici şi mijlocii, arată că nu mai puţin de 44% dintre manageri au folosit cu pre­cădere în această perioadă surse de finanţare internă, adică reinvestirea profitului (în condiţiile în care profitul net s-a redus pentru aproape 45% din totalul firmelor) sau vânzarea de active, în dauna surselor externe (credite, piaţa de capital sau fonduri europene). Cât priveşte folosirea banilor, cele mai im­portante destinaţii rămân constituirea de capital de lucru sau plata furnizorilor. Corporaţiile sunt însă net mai dispuse decât IMM să orienteze banii spre in­vestiţii pentru dezvoltare – 28% dintre corporaţii, faţă de 10% dintre IMM.

    Cererea de finanţare de la bănci nu doar că a fost modestă, dar s-a micşorat: 18% dintre companii au apelat la cel puţin un produs bancar în perioada octom­brie 2013 – martie 2014, faţă de 21% în aprilie-septembrie 2013, iar numărul firmelor care nu au credite bancare a crescut de la 65% la 71%. Com­pa­niile din servicii şi utilităţi se finanţează cel mai mult din reinvestirea profitului sau vânzarea de acti­ve (47% din total), în timp ce creditele bancare au fost cerute cel mai mult de firmele din agricultură (34%) şi din industrie (25%).

    BNR notează că „nivelul prea ridicat al dobânzilor şi comisioanelor, cerinţele privind valoarea sau tipul garanţiei, clauzele contractuale şi birocraţia reprezintă, în această ordine, cele mai însemnate obstacole pentru companii în a accesa resurse financiare de la bănci şi instituţii financiare nebancare“. Aşa se explică şi de ce şansele de a obţine bani de la bănci rămân puternic diferenţiate: cca 43% dintre corporaţii au reuşit să obţină integral sumele solicitate, faţă de numai 16% dintre IMM. În structura companiilor care au credite, majoritare sunt corporaţiile şi firmele din agricultură, minoritare sunt IMM şi firmele din servicii şi utilităţi.

    Şi din perspectiva băncilor situaţia se vede la fel. Băncile declarau în sondajul lunar al BNR din mai că în T1 a scăzut cererea agregată de credite din partea companiilor – în special pe seama unei cereri mai mici de credite pe termen scurt din partea IMM – şi se aşteptau ca în T2 cererea să scadă în continuare. Exprimat în lei, soldul total al creditelor pentru companiile private a scăzut de la cca 117,9 mld. lei la finele lui octombrie 2013 la cca 115,4 mld. lei la sfârşitul lui martie 2014 şi la cca 115,2 mld. lei la sfârşitul lunii mai, în special pe seama reducerii componentei în valută, al cărei sold a coborât de la echivalentul a 66,3 mld. lei în octombrie 2013 la 61,9 mld. lei în mai 2014.

    Săptămâna trecută, Banca Naţională a redus rezervele minime obligatorii la valută de la 18% la 16%, cu intenţia de a stimula o redresare a creditării în valută pentru debitorii fără risc valutar, exportatori sau investitori străini, deşi o parte din bănci vor folosi în continuare valuta astfel eliberată spre a rambursa finanţările de la băncile-mamă ori spre a credita statul.

    În acelaşi sondaj lunar din mai, băncile estimau că la nivelul T1 riscul de credit asociat companiilor era în creştere, cu excepţia corporaţiilor, unde riscul a scăzut. În opinia băn­cilor, riscul aferent IMM a continuat să crească, în timp ce riscul asociat creditării corporaţiilor s-a redus pentru prima dată în ultimii doi ani. Aceeaşi diferenţiere între corporaţii şi IMM reiese şi din percepţia com­pa­niilor. Sondajul semestrial al BNR relevă că pentru majoritatea IMM, disponibilitatea surselor de finanţare nici nu a progresat, nici nu a regresat în peri­oada octombrie 2013 – martie 2014, în timp ce în cazul corporaţiilor, disponibilitatea tuturor surselor de finanţare a crescut. Pentru aprilie-septembrie 2014, majoritatea companiilor au declarat că se aşteap­tă la o scădere uşoară a accesului la toate sur­sele de finanţare, cu excepţia reinvestirii profitului sau a vânzării activelor.

    Dincolo de finanţarea din resurse interne şi de credite, companiile nu par să aibă nicio altă pârghie via­bilă de a atrage bani. Finanţarea de pe piaţa de capi­tal rămâne extrem de redusă: nicio corporaţie nu a apelat la ea şi un număr extrem de mic de IMM au emis acţiuni sau obligaţiuni, rezultă din sondajul BNR. Cât despre fondurile europene, peste 90% din­tre IMM şi peste 80% dintre corporaţii au declarat că în ultimele şase luni nu au avut experienţă cu fondurile europene în dezvoltarea activităţii firmei.

    Doar 8% dintre corporaţii şi un număr neglijabil de IMM declară că le-au fost rambursate în perioada res­pectivă fonduri dintr-un proiect cu finanţare UE, iar cele mai performante în accesarea de fonduri sunt com­paniile din agricultură. „În afară de furnizarea de lichiditate suplimentară pe piaţa locală şi de aco­pe­rirea mai bună a deficitului de cont curent, mult lău­data creştere a absorbţiei fondurilor europene s-a văzut prea puţin în investiţii“, comentează analiştii de la BCR. „Ceea ce a contat ca absorbţie în ultimii doi ani n-au fost decât bani plătiţi de Comisia Euro­pea­nă pentru proiecte de investiţii datând din 2010, 2011 sau începutul lui 2012.“

  • Lafarge vrea să vândă activele din România, în cadrul procesului de fuziune cu Holcim

     Lafarge este prezent în România în principal pe piaţa cimentului, dar şi pe segmentul betoanelor şi agregatelor. Lafarge şi Holcim concurează pe piaţa românească cu Carpatcement, parte a grupului german HeidelbergCement.

    În primul trimestru, vânzările de ciment în România ale Lafarge au crescut cu 37,4%, în principal datorită condiţiilor meteo favorabile, care au facilitat începerea mai devreme a lucrărilor de construcţii la mai multe proiecte.

    Fuziunea dintre Holcim şi Lafarge are nevoie de aviz în privinţa concurenţei în 15 dintre statele membre UE şi face obiectul unei analize extinse a Comisiei Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Polonia nu va mai derula privatizări semnificative şi vrea să păstreze controlul companiilor mari

     Vânzarea de participaţii la companiile de stat a ajutat bursa de la Varşovia să intre în top 10 la nivel european în funcţie de capitalizarea companiilor listate, guvernul polonez fiind autorul unor oferte publice iniţiale mari.

    Astfel, listarea asigurătorului PZU a fost a doua ca valoare la nivel european în 2013, cu 1,99 miliarde de euro, în timp ce intrarea pe bursă a companiei miniere JSW a atras 1,35 miliarde de euro în 2011, pe locul patru în Europa în anul respectiv.

    Volumele de tranzacţionare pentru acţiunile acestor companii au fost, însă, reduse, în parte pentru că statul a păstrat participaţii mari la companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tiparniţa de bani a SUA se pregăteşte să ia o pauză

    Este a cincea reducere progresivă din decembrie încoace a programului de relaxare monetară cantitativă derulat de Fed, reducere care, dacă va continua în acelaşi ritm, se va încheia complet în toamnă. Rezerva Federală a început să scadă cu câte 10 mld. dolari lunar ritmul cumpărărilor de obligaţiuni din decembrie 2013 de la nivelul iniţial de 85 mld. dolari, cu scopul de a dezobişnui de stimulentul monetar economia americană şi mai ales pieţele financiare, care au beneficiat aproape constant de programe de relaxare monetară cantitativă din 2008 încoace. Rezultatul concret al acestor programe a fost că totalul activelor deţinute de Fed s-a umflat de la mai puţin de 1.000 mld. dolari în 2008 la peste 4.000 mld. dolari în prezent, iar indicii bursieri au bătut record după record – indicele Dow Jones, de pildă, a crescut numai anul trecut cu 26%, cea mai mare creştere în 18 ani.

    Yellen a precizat însă că ratele dobânzilor vor rămâne aproape de zero “pentru o perioadă considerabilă” şi după încheierea programului de cumpărări de obligaţiuni, în funcţie de evoluţia economiei. În privinţa inflaţiei, estimările Fed sunt că aceasta va rămâne la 2% sau sub ţinta de 2% până la finele lui 2016, în paralel cu o creştere a economiei pe parcursul lui 2015 spre 3-3,2%, faţă de 2,2% în acest an, şi cu o ameliorare treptată a condiţiilor de pe piaţa muncii.

  • Cel mai activ investitor imobiliar din România are în dezvoltare proiecte de peste 460 milioane de euro. Care sunt cele mai importante proiecte şi când vor fi gata

     După finalizarea tuturor proiectelor, NEPI, cel mai activ investitor imobiliar de pe piaţa locală în ultimii ani, ar ajunge la un portofoliu de active cu o suprafaţă totală de 660.000 metri pătraţi, având în vedere că fondul deţine deja în România proiecte cu o suprafaţă de circa 380.000 metri pătraţi, evaluate la 656 milioane de euro.

    Proiectele în dezvoltare sunt cele mai multe spaţii de retail, în Bucureşti şi provincie, şi majoritatea au ca termen de finalizare 2014-2015, potrivit unei prezentări a fondului.

    Astfel, pentru acest an, NEPI îşi propune să finalizeze în trimestrul al treilea Vulcan Value Centre în Rahova, cu o suprafaţă de 25.200 mp, închiriată 93%, în urma unei investiţii de 47 milioane de euro şi care va genera venituri din chirii anuale de 4,1 miliaone de euro. Tot în acest an, dar în trimestrul patru, este programată finalizarea primei faze a Shopping City Târgu Jiu, cu o suprafaţă de 26.800 metri pătraţi, închiriat în proporţie de 85%. Investiţia în acest centru comercial, primul de acest tip din oraş, se ridică la 30,1 milioane de euro, urmând să aducă venituri anuale din chirii de 2,95 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro