BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Dusmanii Gazprom, redusi la tacere

    Cotidianul de afaceri Kommersant a dezvaluit, citand surse din Ministerul de Interne, ca au fost semnate mandate de retinere pentru William Browder, CEO al fondului de investitii, precum si pentru Ivan Cerkasov, managerul biroului din Rusia.

    In ambele cazuri, acuzatia ar fi de evaziune fiscala pe scara mare, pedepsita cu pana la sase ani de inchisoare. Daca Browder nu a mai fost prezent in Rusia din 2005, de cand i s-a refuzat acordarea vizei de intrare, Cerkasov a parasit tara in vara anului trecut, dupa ce 25 de ofiteri de politie au descins la biroul din Moscova al Hermitage, in aceeasi zi fiind perchezitionat si biroul Firestone Duncan, casa de avocatura cu care colabora fondul.

    Reprezentantii Hermitage s-au decis sa faca public un dosar de 61 de pagini, insotit si de imagini, prin care sustin ca ancheta deschisa de autoritati este un atac personal indreptat impotriva lui Browder. Acesta a denuntat in mai multe randuri coruptia existenta in randul oficialilor rusi, in special a celor din compania Gazprom.

    Oficialii Hermitage au mai declarat ca reprezentanti ai Ministerului de Interne au raspandit prin intermediul presei informatii false despre companie.

    Conform cotidianului britanic The Times, cazul Hermitage este inca o dovada ca guvernul rus a pierdut controlul asupra unei parti din administratie, care isi urmareste propriile interese. De altfel, viitorul presedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a anuntat ca doreste sa puna capat „culturii perchezitiilor”, oamenii de afaceri occidentali sperand ca nu este vorba de o simpla declaratie.

    Conform presei de la Moscova, fondul este acuzat de o evaziune in valoare de 29 milioane de euro. Mai concret, firma Kameya, controlata de Hermitage, asa cum sustin autoritatile, ar fi cumparat actiuni la mai multe companii energetice ruse listate la bursa, dupa care a transferat profiturile in firme cu sediul in paradisuri fiscale. Astfel, la buget s-ar fi achitat taxe in valoare de 5%, in loc de 15% si respectiv 24%, conform legislatiei fiscale.

    Reprezentantii Hermitage sustin ca nu controleaza Kameya, ci doar acorda consultanta acestei companii, si ca firma nu a fraudat bugetul, ci a achitat in plus 109.000 de euro.

    O alta acuzatie adusa de reprezentantii fondului autoritatilor ruse este ca sunt mana in mana cu persoanele care au incercat anul trecut sa preia controlul a trei dintre firmele controlate de Hermitage, respectiv Rilend, Parfenion si Makhaon.

    Un grup de falsificatori, pe baza unor documente de inregistrare contrafacute, au reusit sa reinregistreze firmele sub un alt nume, in alta parte a Rusiei. In tot acest timp, documentele originale de inregistrare se aflau in posesia autoritatilor, fiind printre cele ridicate in timpul perchezitiei.

  • Dusmanii Gazprom, redusi la tacere

    Cotidianul de afaceri Kommersant a dezvaluit, citand surse din Ministerul de Interne, ca au fost semnate mandate de retinere pentru William Browder, CEO al fondului de investitii, precum si pentru Ivan Cerkasov, managerul biroului din Rusia.

    In ambele cazuri, acuzatia ar fi de evaziune fiscala pe scara mare, pedepsita cu pana la sase ani de inchisoare. Daca Browder nu a mai fost prezent in Rusia din 2005, de cand i s-a refuzat acordarea vizei de intrare, Cerkasov a parasit tara in vara anului trecut, dupa ce 25 de ofiteri de politie au descins la biroul din Moscova al Hermitage, in aceeasi zi fiind perchezitionat si biroul Firestone Duncan, casa de avocatura cu care colabora fondul.

    Reprezentantii Hermitage s-au decis sa faca public un dosar de 61 de pagini, insotit si de imagini, prin care sustin ca ancheta deschisa de autoritati este un atac personal indreptat impotriva lui Browder. Acesta a denuntat in mai multe randuri coruptia existenta in randul oficialilor rusi, in special a celor din compania Gazprom.

    Oficialii Hermitage au mai declarat ca reprezentanti ai Ministerului de Interne au raspandit prin intermediul presei informatii false despre companie.

    Conform cotidianului britanic The Times, cazul Hermitage este inca o dovada ca guvernul rus a pierdut controlul asupra unei parti din administratie, care isi urmareste propriile interese. De altfel, viitorul presedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a anuntat ca doreste sa puna capat „culturii perchezitiilor”, oamenii de afaceri occidentali sperand ca nu este vorba de o simpla declaratie.

    Conform presei de la Moscova, fondul este acuzat de o evaziune in valoare de 29 milioane de euro. Mai concret, firma Kameya, controlata de Hermitage, asa cum sustin autoritatile, ar fi cumparat actiuni la mai multe companii energetice ruse listate la bursa, dupa care a transferat profiturile in firme cu sediul in paradisuri fiscale. Astfel, la buget s-ar fi achitat taxe in valoare de 5%, in loc de 15% si respectiv 24%, conform legislatiei fiscale.

    Reprezentantii Hermitage sustin ca nu controleaza Kameya, ci doar acorda consultanta acestei companii, si ca firma nu a fraudat bugetul, ci a achitat in plus 109.000 de euro.

    O alta acuzatie adusa de reprezentantii fondului autoritatilor ruse este ca sunt mana in mana cu persoanele care au incercat anul trecut sa preia controlul a trei dintre firmele controlate de Hermitage, respectiv Rilend, Parfenion si Makhaon.

    Un grup de falsificatori, pe baza unor documente de inregistrare contrafacute, au reusit sa reinregistreze firmele sub un alt nume, in alta parte a Rusiei. In tot acest timp, documentele originale de inregistrare se aflau in posesia autoritatilor, fiind printre cele ridicate in timpul perchezitiei.

  • In spatele succesului Disney

    Viitorii angajati ai Walt Disney Company isi incep aici cariera la biroul de recrutare din Orlando, Florida, unde au loc interviurile cu candidatii. Disney pune un accent mare pe procesul de recrutare, pentru ca piata muncii din zona centrala a Floridei este competitiva, iar rata somajului este foarte mica.

    Cei care lucreaza in departamentul de recrutare provin din diverse zone ale organizatiei si lucreaza aici timp de 12 luni, Disney considerand ca este foarte important ca oameni care lucreaza la diverse niveluri in cadrul companiei sa conduca procesul de recrutare.

    In timp ce candidatii asteapta sa sustina interviul initial, vizioneaza un scurt film care descrie modul cum va avea loc interviul si accentueaza asteptarile pe care compania le are de la viitorii angajati. Nonconformistii nu trebuie sa candideze; de exemplu, un angajat barbat nu are voie sa poarte cercei sau sa nu fie barbierit. Odata angajati, toti oamenii noi participa la acelasi program individual de training de o jumatate de zi, numit “Traditiile Disney”, unde invata notiunile de baza, de la istoria Disney pana la directii referitoare la cum sa-si indeplineasca sarcinile in echipa. Este, de asemenea, primul contact cu Universitatea Disney, care isi pune ulterior amprenta asupra carierei tuturor angajatilor. Walt Disney a infiintat Universitatea Disney dupa ce a deschis parcul de distractii Disneyland din Orlando, cand si-a dat seama ca are nevoie de un sistem structurat prin intermediul caruia sa-i instruiasca pe angajati. A fost prima universitate corporatista din SUA si ramane una dintre cele mai mari institutii corporatiste de training din lume. Aici, cei peste 40.000 de angajati ai Walt Disney Company beneficiaza de programe de instruire care vizeaza arii diverse – de la lucrul cu calculatorul pana la arta culinara. Universitatea foloseste tehnologii avansate de instruire, care permit angajatilor sa participe la traininguri atunci cand doresc si cand timpul le permite.

    Pentru vizitatorii parcului tematic Disneyland, calitatea serviciilor care li se ofera este decisiva spre a-i face sa revina; conform statisticilor companiei, aproape 70% dintre vizitatorii Disneyland din Florida revin. Jim Cunningham, program manager al programelor de business din cadrul Institutului Disney, considera ca definitia cea mai buna a calitatii serviciilor tine de atentia la detaliu si capacitatea de a depasi asteptarile vizitatorilor.

    Astfel, compania colecteaza cat de multe informatii posibil despre asteptarile vizitatorilor, pe baza unor chestionare, focus grupuri sau sondaje de opinie. Colectarea de date se face regional, echipele din fiecare regiune unde opereaza Disney evaluand care sunt lucrurile cele mai importante pe plan local pentru a masura calitatea serviciilor.

    Strategiile si modelele de afaceri care stau la baza succesului Disney vor fi prezentate la Bucuresti pe 15 aprilie de catre Paul Macleish si David Mulvey, trainerii Institutului Disney. Evenimentul de o zi este organizat de BUSINESS Magazin si Qualians.

    Afacerea din spatele magiei

     

  • “Capsunarii” au dus Blue Air la jumatate din afacerile TAROM

    Blue Air, compania low-cost care in patru ani a ajuns la aproape jumatate din veniturile celui mai vechi operator de pe piata locala, Tarom, mizeaza in continuare pe cursele in Spania si Italia, care asigura 56% din venituri.

    Pentru mai multe detalii, click aici.

  • Praktiker: depasim 30 de magazine in doi ani

    "Principala noastra tinta pentru urmatorul interval de doi ani ramane extinderea retelei la peste 30 de magazine", afirma Guenter Vosskaemper, director general Praktiker Romania. "Rezultatele anului trecut au accentuat si mai mult unul din punctele forte al companiei – puterea de a sustine un proces de extindere rapida, dar si consistenta. Aceste rezultate sunt un suport foarte important pentru continuarea expansiunii".

    Praktiker Romania a ajuns deja la o retea de 20 de magazine, situate in 17 orase din tara. Vanzarile totale raportate pentru 2007 au fost de 251,4 milioane de euro, depasind cu 63,6% valoarea celor din 2006. Reteaua companiei s-a extins anul trecut cu 4 magazine, deschise la Galati, Targoviste, Timisoara (al doilea din oras) si Iasi. Compania a marit de asemenea suprafata de vanzare pentru magazinele din Bucuresti-Militari, Cluj-Napoca si Timisoara (prima unitate). Cele 20 de unitati Praktiker din tara insumeaza un spatiu de vanzare de peste 130.000 mp.

    Pe plan international, 2007 a fost pentru grupul Praktiker cel care a adus cele mai bune rezultate din istoria grupului, iar vanzarile retelelor din afara Germaniei au depasit 1 miliard de euro. La nivel de grup, vanzarile nete au crescut cu 24,8 %, ajungand la 3,945 miliarde de eEuro. Valoarea EBITA, calculata fara a include efectele cerintelor Bundeskartellamt (Biroul Federal al Concurentei – BFC) pentru achizitia Max Bahr, a fost de 125,8 milioane de euro. Acest nivel confirma estimarile facute in urma cu an.

    "Importanta rezultatelor Praktiker devine si mai vizibila daca ne gandim la conditiile economice in care am evoluat pe piata interna", a declarat Wolfgang Werner, CEO Praktiker Bau- und Heimwerkermärkte Holding AG. "Prin integrarea Max Bahr, proces initiat si parcurs in mare parte in 2007, ne-am consolidat prezenta in Germania. In acelasi timp, in 2007 am amplificat foarte mult cel de-al doilea suport important al succesului nostru: activitatea internationala".

    Activitatea internationala a grupului a ramas in 2007 un motor puternic pentru cresterea Praktiker. Vanzarile realizate in afara granitelor Germaniei au trecut pentru prima data peste pragul de 1 miliard de euro (in 2006: 880 milioane de euro). Ca urmare a acestei cresteri, EBITA pentru segmentul international a urcat cu 42,4%, pana la 74,9 milioane de euro.

    Evolutia este atribuita, pe de o parte, faptului ca viteza de expansiune aproape s-a dublat (in 2007 au fost deschise 15 magazine, fata de doar 8 in 2006). Pe de alta parte, productivitatea spatiului de vanzare deja existent a continuat sa creasca. In termeni like-for-like, cresterea vanzarilor pe segmentul retelei internationale a fost astfel de 11,4%. In 2008, grupul Praktiker isi va pastra dezvoltarea puternica, in special in Europa de Est, care ofera in continuare un potential bun de crestere, prin cererea existenta aici. De aceea, Praktiker isi va duce mai departe planul de extindere in afara Germaniei, prin deschiderea a 15 pana la 20 de noi magazine si prin pregatirea intrarii in acest an pe o noua piata: Albania.

  • Pariurile pentru Piatra-Neamt

    La oricare dintre cele patru intrari mari in Piatra-Neamt – dinspre Bacau, Bicaz, Roman sau Targu-Neamt – primul lucru evident este culoarea proaspata a constructiilor, specifica imobilelor noi. Zeci de blocuri si sute de casute si vile impanzesc terenurile de pe marginea soselei. La fiecare jumatate de an, peisajul se schimba vizibil la oricare din intrarile in oras, lucru surprinzator pentru un oras de provincie din Moldova, unde filozofia traditionala de viata este in general ca „graba strica treaba”.

    Acum insa, orasul este sub presiunea banilor: zeci de milioane de euro investiti in turism, aproape 100 de milioane de euro in modernizarea orasului, afacerile de origine locala care se lauda cu rate anuale de crestere de doua cifre. Banii trimisi de zecile de mii de nemteni plecati la munca peste hotare ridica nivelul de trai al celor ramasi acasa, iar investitorii au venit: dezvoltatorul GTC construieste un mall, reteaua Best Western se pregateste sa-si ridice un hotel de la zero, comerciantii de toate felurile au venit sa cumpere teren. Se adauga si proiectul autostrazii Iasi-Targu-Mures, ce ar urma sa treaca prin zona Targu-Neamt, o bretea urmand sa uneasca si Piatra-Neamt de magistrala.

    Tabloul este completat de inflorirea afacerilor locale, fie dezvoltate de antreprenori – precum Köber, Dinasty, Agnes Toma -, fie de supravietuitorii erei comuniste: Celohart, producator de carton si hartie igienica, Mecanica Ceahlau, producator de unelte agricole, sau producatorul de ciment Moldocim din Bicaz, preluat de Heidelberg.

    Influentele externe isi pun amprenta asupra ritmului de viata molcom al moldovenilor, iar rapiditatea de actiune a retailerilor internationali este doar un exemplu. Pana la inceputul lui 2006, dintre toate resedintele de judet, Piatra-Neamt era ultimul bastion necucerit de pe harta comertului modern. Graba cu care austriecii de la Kaufland si nemtii de la Plus si-au ridicat insa magazine a fost o buna lectie de viteza. Sfiala cu care comertul modern a pasit in oras, la inceput doar prin intermediul magazinelor de tip discount, este acum de domeniul trecutului, iar interesul investitorilor ce altadata ocoleau precauti zona a crescut exponential pe parcursul ultimului an.

    In centrul planurilor de dezvoltare se afla proiectele turistice in valoare de peste 40 de milioane de euro plasate in inima orasului: o telegondola, trei partii de schi, un telescaun, o telecabina, scari rulante pentru partiile de schi si un lift inclinat ce va duce turistii spre varful muntelui Pietricica, in jurul caruia a crescut intregul oras. 17 milioane de euro vin din fonduri structurale si „amortizarea investitiei se va realiza in 15 ani, conform studiilor de fezabilitate”, declara pentru BUSINESS Magazin primarul orasului, Gheorghe Stefan. Cartea jucata pe turism si in genere de servicii ar urma sa atraga in oras atat turisti romani, cat si straini, spera Stefan. „Putem alcatui un traseu turistic unic in Europa si avantajul nostru este asezarea geografica”, argumenteaza primarul. Miza pe turism si serviciile conexe este, si in opinia reprezentantilor mediului de afaceri nemtean, singura carte castigatoare pe care putea juca un oras saracacios si saracit de falimentele marilor platforme industriale odata cu intrarea in economia de piata. „S-au inchis in cascada toate marile combinate chimice (Fibrex Savinesti, Melana, Combinatul de ingrasaminte chimice) si de prelucrare a lemnului (fostul CPL)”, isi aminteste Florin Rosescu, director general si actionar majoritar al Kubo Ice Cream.

    Pentru atragerea turistilor era nevoie insa de o modernizare a orasului, iar ea va costa in total aproape 100 de milioane de euro. Numai pentru modernizarea strazilor, a aleilor, a trotuarelor si a spatiilor verzi dotate cu irigare automata „cheltuim 10 milioane de euro, exclusiv din fondurile primariei”, sustine primarul. Peste banii pentru cosmetizare se aduna insa multe alte proiecte. Programul de colectare selectiva a deseurilor, lansat in urma cu cativa ani, are o valoare de 22 de milioane de euro. Pentru extinderea in tot orasul a retelelor de apa curenta si canalizare, program ce ar urma sa se incheie in 2009, au fost bugetate 32 de milioane de euro, 70% din bani fiind fonduri europene, iar diferenta – banii primariei, spune Stefan. Finalizarea salii sporturilor, cu o capacitate de 5.000 de locuri, pentru care s-au cheltuit 7 milioane de euro, deschide sansa organizarii de competitii europene si mondiale, e de parere Stefan, care precizeaza ca pentru asa ceva e functional si stadionul de fotbal, omologat si pentru atletism. Alte proiecte vizeaza reamenajarea pietei centrale (2,5 milioane de euro), construirea unui mall in zona vecina pietei centrale (7 milioane de euro), modernizarea iluminatului public (3 milioane de euro), reabilitarea termica a blocurilor si montarea de centrale termice de bloc, modernizarea scolilor (10 milioane de euro), amenajarea unui camin de batrani (cam 1,5 milioane de euro). Nu e de mirare ca Primaria din Piatra-Neamt candideaza la statutul de cea mai indatorata primarie din tara, peste 70% din sumele investite fiind din credite bancare. Stefan nu contrazice ideea, dar sustine ca „toate investitiile vor fi recuperate, in scenariu pesimist, in maxim 10 ani”.

    De unde recuperarea? In primul rand, dupa socoteala primariei, sunt banii turistilor; mai sigure si mai de incredere, desi imposibil de evaluat, par insa sumele trimise acasa de asa-numitii „italieni”, zecile de mii de oameni plecati la munca mai ales in Italia. Lipsa locurilor de munca i-a gonit peste granite, iar in timp ce somajul in Piatra-Neamt a scazut pana la 1,2%, conform ultimelor date ale AJOFM, citate de Gheorghe Stefan, a crescut si nivelul de trai al rudelor ramase in tara. Luna august, in care „italienii” au concediu si se intorc in tara, echivaleaza cu sezonul turistic la mare – terasele, barurile si restaurantele sunt pline, rafturile magazinelor de orice tip sunt golite, iar pretul apartamentelor si al terenurilor creste, sustinut si de ofertele bancare croite special pentru cei plecati la munca in strainatate. BRD Neamt are in acest moment „cateva sute” de credite acordate persoanelor plecate la munca peste hotare, numarul de clienti crescand de la an la an, „in functie de cat de multi afla de aceste servicii”, spune Constantin Mares, directorul BRD pe regiunea alcatuita din judetele Neamt si Suceava. Majoritatea creditelor au destinatie imobiliara, iar ca variante de plata a ratelor au viramentul bancar, cat si plata directa la ghiseu de catre o ruda din tara. In 2007, spune Mares, banca a deschis trei agentii in zona rurala (Bicazul Ardelean, Sabaoani si Damaseni), in zone cu multi locuitori, din care majoritatea sunt plecati la munca in strainatate.

  • Lectii de afaceri de la institutul Disney

    Imperiul include si Institutul Disney, care organizeaza programe de training pentru manageri si oameni de afaceri din toata lumea. Institutul Disney foloseste un stil interactiv de training, iar programele sale pun accentul pe leadership, o cultura a invatarii, capacitatea de selectie a angajatilor potriviti, motivarea acestora, dezvoltarea unei filozofii de excelenta in afaceri. Incepand din 1986, Institutul Disney, cu sediul in Lake Buena Vista, Florida, a pregatit pana acum mii de oameni de afaceri din toate industriile si din toata lumea.

    Pe cei de la compania de consultanta PricewaterhouseCoopers, cursurile de aici i-au ajutat sa dezvolte nivelul de loialitate a angajatilor, prin intermediul unui program de internship care a dus la cresterea numarului celor care au ales sa lucreze in companie dupa absolvire. Mai concret, o metoda frecvent utilizata de recrutare la astfel de companii este de a alege studenti promitatori pe care sa-i convinga sa vina intr-un stagiu de practica in interiorul firmei. In acest timp, studentii au parte de un program de training de introducere si apoi pentru cateva saptamani au ocazia sa lucreze direct cu clientii firmei. Pentru a-i face pe studenti sa revina in companie dupa absolvire, firma a dezvoltat un program intern care sa le ofere studentilor ocazia de a intra in contact in mod real cu clientii.

    Numai ca la fel procedau si competitorii PwC, ceea ce a dus la nevoia de a individualiza programul respectiv. Dupa diverse studii si evaluari, s-a ajuns la concluzia ca un element de diferentiere pentru un program de internship poate fi oferirea unui nivel mai inalt de training pentru studenti, care sa-i implice, dar si sa fie placut pentru ei. Matt Schuyler, devenit managing director pentru resurse umane al PwC, a condus echipa care a cercetat optiunile de training disponibile si a ales Institutul Disney ca partener de training. Odata ce partenerii seniori ai companiei au fost de acord, initiativa a aratat angajatilor ca firma pune accent pe educatie si perfectionare.

    In trei ani, “Magia oamenilor nostri”, programul intern de dezvoltare oferit angajatilor PwC (si care acum se numeste “Descopera magia”) a avut o crestere de la 40% (inainte de program) la 70% (dupa program) a ratei de acceptare a unui loc de munca in PwC din partea celor care participasera la programele de internship in perioada studentiei. Pana la sfarsitul lui 2000, compania a trecut 3.300 de interni prin programele Institutului Disney. “Lectiile pe care le inveti la Institutul Disney ar trebui sa te ajute in toata cariera. Unul din cele mai mari beneficii ale programelor este oportunitatea de a merge in culise si de a incerca practicile cele mai bune in leadership, fidelizare a clientilor sau management al echipelor”, spune Matt Schuyler. In acelasi timp, internii sunt impreuna, fie ca se distreaza, fie ca se afla in clasa de studiu, ceea ce inseamna ca au posibilitatea de a interactiona ca grup.

    “Ei pot identifica PwC ca pe o entitate globala, prin faptul ca reuneste studenti din toata lumea. Toate acestea ii fac sa aiba o stare de spirit excelenta la terminarea perioadei de internship si sa vrea sa sa se intoarca aici”, sustine Schuyler.

    Pe langa cresterea ratei de acceptare, mentionata mai sus, PwC s-a clasat pe locul intai in urma unui studiu la care au participat 3.100 de studenti din 46 de universitati, realizat de compania de cercetare independenta Universum International. Studentii de business au ales PwC ca fiind primul angajator din cele 180 de companii cuprinse in cercetare.

    Strategiile si modelele de afaceri care stau la baza succesului pe termen lung al Disney vor fi prezentate la Bucuresti la 15 aprilie, cu ocazia unui eveniment de o zi, organizat de BUSINESS Magazin si Qualians. Paul Macleish si David Mulvey, trainerii Institutului Disney, va provoaca sa priviti afacerea pe care o derulati intr-un mod cu totul nou si sa invatati cum sa aveti in raport cu ea o abordare
    inovatoare.

    Afacerea din spatele magiei
    Business Magazin si Qualians organizeaza in data de 15 aprilie, la JW Marriott Grand Hotel, conferinta The Disney Keys To Excellence, unde vor fi prezentate strategiile si modelele de afaceri care au stat la baza succesului pe termen lung al Disney.

  • CENTRE COMERCIALE

    Revista BUSINESS Magazin a lansat catalogul CENTRE COMERCIALE prin care prezinta care este reteta succesului pentru un mall.

    Catalogul se adreseaza tuturor celor care doresc sa stie:

    • care sunt proiectele anuntate pentru urmatorii ani si unde se vor ridica acestea
    • care sunt lanturile internationale de fashion care se vor “caza” in acestea
    • ce argumente are fiecare mall pentru a deveni cel mai bun loc pentru cumparaturi.

    Proiectul BUSINESS Magazin prezinta aproximativ 100 de proiecte de centre comerciale (mall-uri si centre comerciale bazate pe hypermarket si galerie comerciala) anuntate spre deschidere in urmatorii ani, cu detalii privind:

    • suprafetele fiecarui centru
    • numarul de magazine
    • care sunt cele mai importante retele de magazine aflate pe lista chiriasilor
    • alte detalii care sunt determinante pentru cea mai buna experienta de shopping
     
    Catalogul se gaseste incepand cu 16 aprilie la toate puctele de difuzare a presei la pretul de 15 lei.
    ESTE GRATUIT PENTRU ABONATI

  • 20 de idei nebunesti care au facut bani

    “Daca as lua-o acum de la capat, as avea foarte putine sanse sa evoluez atat de repede si atat de bine. Am facut multe greseli, dar piata m-a iertat, pentru ca nu existau termeni de comparatie”, recunoaste Iulian Dascalu, dezvoltatorul retelei Iulius Mall. Dascalu, ca multi altii, a inceput afacerile in prima parte a anilor ‘90 si a incercat mai multe idei, in special magazine de pantofi si magazine en-gros, pana a ajuns la ideea de a construi un mall.

    “As fi vrut ca primul mall din Romania sa fie al meu si sa fie la Iasi, dar nu am reusit”, isi exprima Dascalu regretul ca Anchor Group, dezvoltatorul turc al Mall Vitan din Bucuresti, a intrat pe piata cu mai putin de un an inaintea Iulius Mall. Daca pentru inceputul anilor 2000, ideea unui mall in Capitala se sustinea, deschiderea unui mall la Iasi atunci, cand in oras erau in jur de 300.000 locuitori si un salariu mediu de putin peste 100 de euro, a fost un pariu riscant. Cele mai dificile au fost primele 8-10 luni: “in acea perioada toata lumea imi spunea ca o sa dau faliment, dar nu imi faceam griji, pentru ca m-am gandit ca voi amortiza investitia in zece ani si aveam incredere in apetitul iesenilor pentru cumparaturi”, isi aminteste Dascalu, care detine acum trei mall-uri si il construieste pe al patrulea la Suceava, valoarea activelor sale fiind evaluata la 500 de milioane de euro.

    Increderea in propriul instinct si in faptul ca afacerea va merge indiferent de ce spune lumea i-a caracterizat pe multi oameni de afaceri din Romania anilor ‘90, care au dezvoltat de multe ori empiric o idee personala. Cei mai multi nu au avut strategii de dezvoltare, considera Adrian Banciu, consultant de business. “Cei mai multi dintre ei au avut o viziune, o idee de care au tinut cu dintii pana a dat rezultate sau au dat gres iremediabil.”

    Cei care au reusit sa devina milionari dintr-o idee noua si bine aplicata nu sunt multi, dar fiecare a adus la momentul respectiv ceva indraznet, ceva ce a parut celorlalti o “nebunie”: Dan Ostahie a deschis primele magazine de electronice si electrocasnice pe suprafete de peste 2.000 de metri patrati, Nicolae Petrov a inceput in 1999 sa concureze TAROM, care avea atunci pierderi de zeci de milioane de dolari, prin deschiderea unei companii de aviatie la Timisoara, Horia Ciorcila a lansat de la zero Banca Transilvania si concureaza pe piata mari grupuri bancare internationale, fratii Ioan si Viorel Micula incurca vanzarile Coca-Cola sau Pepsi prin brandurile European Drinks, Virgil Mailat a lansat berea la PET, Florin Andronescu a dat primele credite de consum de pe piata si lista ar putea continua.

    “Contextul pietei si un spirit antreprenorial efervescent”, sintetizeaza Codrut Pascu, directorul biroului companiei de consultanta Roland Berger, de ce mediul de afaceri romanesc a fost constant surprins de tot felul de incercari, mai mult sau mai putin reusite, de afaceri. Contextul pietei este suma unor factori cum ar fi intarzierea marilor companii europene de retail sau de bunuri de larg consum de a veni in Romania, distanta fata de Europa de Vest, dar si faptul ca Romania e o piata generoasa ca dimensiuni si dorinta de cumparare. BUSINESS Magazin a identificat 20 de astfel de oameni de afaceri, care nu au inventat ceva cu totul nou, dar, in lipsa consultantei, a partenerilor experimentati si a concurentei, au construit de la zero.
    Mirajul retailului l-a facut pe Dan Sucu sa se plimbe trei ani la rand prin Europa. Calatorea cu arhitectul lui si vizita zeci de magazine de mobila, se uita dupa acel “ceva” care sa transforme Mobexpert dintr-o afacere cu mobila, cum mai existau si altele in Romania, intr-un concept. Rezultatul a aparut in 2001, cand Dan Sucu a deschis Mobexpert Pipera – un magazin de 15.000 de metri patrati, cel mai mare in acel moment. “Am riscat, dar a fost singurul mod in care puteam sa ma diferentiez”, spune acum Dan Viorel Sucu. “Tot ce am facut eu a fost sa adaptez o realitate europeana la piata romaneasca”, considera Sucu, adaugand ca toate magazinele pe care le-a deschis ulterior au devenit profitabile din prima luna.

    Din 20 de oameni de afaceri vizionari alesi de BUSINESS Magazin, opt au mizat pe retail. “Retailul a avut cresteri de minim 25% pe an in ultimii ani – in Romania vorbim despre un consumator foarte orientat spre consum si de o piata goala in anii ‘90, unde majoritatea produselor s-au vandut pur si simplu”, spune Codrut Pascu. Au castigat cei care au venit cu unul din doua elemente esentiale: gandirea la scara mare sau un concept deosebit. Dan Sucu a mizat pe amandoua: a deschis primul cel mai mare magazin de concept – Mobexpert Pipera -, apoi a trecut la expansiune regionala, prin deschiderea primului magazin in Bulgaria anul trecut, iar acum se gandeste la intrarea pe piata Ucrainei.

    Ce inseamna gandire la scara mare? Dan Ostahie a ignorat cu buna stiinta scaderea pietei de electrocasnice din ultimii doi ani si a continuat sa inaugureze magazin dupa magazin, pe suprafete din ce in ce mai mari, iar Cezar Rapotan, dupa ce a extins afacerea Arabesque in toata tara, a exportat-o in piete estice, precum Ucraina. Arabesque s-au dezvoltat semnificativ in ultimii cinci ani, pe fondul saltului pietei imobiliare, crescand de la 60 de milioane de euro in 2002 la w450 de milioane de euro estimate pentru 2007.

  • Poate schimbam coperta

    Iren Arsene, coproprietara editurii Curtea Veche, a inceput anul cu mari sperante in Jamie, bucatarul britanic care a adunat cu zambetul lui cuceritor o avere de 25 de milioane de lire. Iren Arsene l-a adus pe britanicul Jamie Oliver in Romania din 2006, i-a lansat trei titluri, iar vanzarile cartilor lui de bucate, impreuna cu alte titluri, precum cele ale lui Orhan Pamuk, castigatorul premiului Nobel pentru literatura de anul trecut, au adus editurii un salt al afacerilor de 50% in 2007.

    Aceeasi crestere o asteapta Iren Arsene si pentru acest an, desi considera ca Jamie, Pamuk sau cartea cu dieta South Beach mai au inca un potential de crestere imens: „In tarile vestice, o editura face avere doar din copyright-ul pentru dieta South Beach, nemaiavand nevoie sa mai scoata si alte titluri, iar in Marea Britanie din cartile lui Jamie se vand intr-o saptamana mult mai multe decat in Romania intr-un an“ (in 2007, cartile scrise de Jamie Oliver s-au vandut in Romania in 25.000 exemplare). E mult, e putin? Iren Arsene exemplifica prin faptul ca tirajul considerat mediu de statisticile Ministerului Culturii este de 2.000 de exemplare si ca, practic, orice e peste acest prag poate fi considerat bestseller. „Este mult daca luam in calcul faptul ca e vorba de o carte destul de scumpa (pretul de lista este de 90 de lei – n.red.), ceea ce imi confirma teoria ca vanzarile de carte nu sunt mici pentru ca oamenii nu au bani, ci pentru ca acestea nu sunt pe lista lor de prioritati“, spune Iren Arsene. Iar cartile bucatarului britanic nu sunt scumpe pentru ca asa a vrut editura, ci pentru ca acestea au fost conditiile agentului: „Noi am fi vrut sa scoatem si o varianta mai ieftina, sa atragem cat mai multi cumparatori, dar conditiile copyright-ului sunt foarte dure si nu te lasa sa te abati deloc de la politica lor de marketing“.

    Tocmai potentialul de crestere rezultat din drepturile de autor pe care le detine editura a fost si motivul pentru care un fond de investitii a intrat in negocieri cu familia Arsene, la sfarsitul anului trecut, pentru a cumpara Curtea Veche. Iren Arsene spune ca negocierile cu fondul de investitii, al carui nume prefera sa nu il spuna, s-au si incheiat, deoarece ea si sotul ei, Grigore Arsene, au preferat sa refuze oferta. „Au fost doua variante – achizitia unui pachet minoritar sau a intregii edituri -, insa nu am ajuns la o varianta avantajoasa pentru ambele parti“, spune coproprietara editurii, care nu exclude insa o vanzare a editurii, daca vor fi oferte avantajoase pentru a da un impuls de crestere afacerii. Editura Curtea Veche, ca si majoritatea celorlalte edituri din Romania, sunt afaceri mici (cifra medie de afaceri in acest domeniu fiind de 3-4 milioane de euro, in conditiile in care intreaga piata este evaluata la 60 de milioane de euro). „Sunt cateva edituri care au o crestere destul de interesanta, insa in general sunt afaceri mici si care au nevoie de investitii mici, ceea ce face ca foarte putine astfel de companii sa intre in atentia fondurilor de investitii“, spune Dragos Rosca, CEO al fondului de investitii Gemisa Investments, care spune ca nu a fost interesat pana acum de editurile romanesti. Infiintat in 2004, Gemisa vizeaza start-up-urile si afacerile de mici dimensiuni si este in prezent singurul fond de investitii ce detine in prezent o companie cu activitati de editare (este vorba despre Press Pro International, care editeaza zece publicatii medicale).

    Cu toate ca nu a intrat inca in segmentul editurilor de carte, Dragos Rosca nu exclude aceasta posibilitate in viitor: „Depinde de companie, de managementul ei si de posibilitatile de dezvoltare pe piata pe care activeaza“. Oferte de achizitie au mers si spre editurile mai mari: in 2006 Gabriel Liiceanu a facut public faptul ca nu intentioneaza sa vanda editura Humanitas dupa ce avusese mai multe oferte, iar editura Polirom a primit de asemenea oferte de achizitie. Adrian Butuca a preferat insa sa consolideze afacerea, preluand editura Cartea Romaneasca, iar discutiile despre vanzare au fost deocamdata refuzate.

    Posibilitatile de dezvoltare sunt de fapt principalul „activ“ pe care se bazeaza acum editurile: „Piata este foarte jos si va creste cu doua sau poate chiar trei cifre multi ani de acum inainte, bazandu-se pe o cerere din ce in ce mai mare, pe vanzarile online (internetul a ajuns acum la 15% din vanzarile totale si estimam ca vor creste din ce in ce mai mult), dar si pe vanzarile din hipermarketuri, care de asemenea au avut o crestere importanta in ultimii doi ani“, considera coproprietara de la Curtea Veche. In aceste conditii, ce valoare are o editura? Iren Arsene spune ca valoarea este egala cu cifra de afaceri plus depozitul de carte, evaluat la jumatate din cifra de afaceri. „Cifrele finale ale valorii pot fi ajustate ulterior cu elemente ce tin cont de ritmul de crestere a afacerii, atractivitatea sectorului in ansamblu, tipul de clienti pe care ii vizeaza si natura veniturilor generate“, mai spune Dragos Rosca.

    Iren Arsene spune insa ca si cresterea organica este o optiune la fel de buna, dat fiind ca numai aceasta a fost modalitatea de crestere de pana acum. Este drept, editura a ajuns la acest nivel in zece ani (a fost infiintata in 1998), intr-un moment cand Iren Arsene, care avea pe atunci o firma de tehnoredactare si lucra cu alte edituri, a citit o carte a lui Dale Carnegie („Secretele succesului“) si a decis sa o aduca in Romania pe cont propriu. „Acum e multumita de doua lucruri: ca prima carte pe care a decis sa o aduca in Romania se indreapta spre 200.000 de exemplare vandute, dar si ca activeaza intr-o piata unde fiecare isi vede de treaba lui: „Piata este evaluata grosso modo la 50-60 mil. euro, dar de fapt nu se stie dimensiunea exacta, si asta imi da un confort incredibil“.

    Viata la curte