Daca ma trezesti si in mijlocul noptii, stiu exact care este
cifra de afaceri a celor 30 de companii, dar nu vreau sa spun care
este aceasta”, a spus acesta mentinand astfel tacerea cu privire la
afacerile sale.
Cititi mai multe pe zf.ro
Daca ma trezesti si in mijlocul noptii, stiu exact care este
cifra de afaceri a celor 30 de companii, dar nu vreau sa spun care
este aceasta”, a spus acesta mentinand astfel tacerea cu privire la
afacerile sale.
Cititi mai multe pe zf.ro
Daca ma trezesti si in mijlocul noptii, stiu exact care este
cifra de afaceri a celor 30 de companii, dar nu vreau sa spun care
este aceasta”, a spus acesta mentinand astfel tacerea cu privire la
afacerile sale.
Cititi mai multe pe zf.ro
“Eximtur a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 40,5
milioane euro, iar anul acesta, dupa primele 9 luni are o scadere
de 23% fata de perioada similara de anul trecut” a explicat
directorul zonal Eximtur, Romulus Craciun. Pentru aceasta iarna,
agentia s-a orientat in special spre Austria, care reprezinta 2/3
din oferta de iarna a agentiei, deoarece din cauza crizei, turistii
prefera destinatiile care sunt mai apropiate de Romania, pentru ca
in acest fel costurile sunt mai mici.
Austria a fost o destinatie frecventata de romani si anul
trecut, cand aproximativ 316.000 de romani au calatorit in zona.
“Chiar daca anul acesta preturile de cazare nu au scazut, Estimam
ca anul acesta va fi un numar aproximativ egal de turisti romani
care vor vizita Austria, deoarece preturile la cazare nu au mai
crescut si sunt la nivelul anului trecut”, a declarat Gerhard
Leskovar, director marketing si vanzari in cadrul oficiului de
promovare turistica a landului Salzburg.
Pentru a veni in sprijinul celor care vor sa mearga la ski in
Austria, compania aeriana Tarom va lansa incepand cu 5 decembrie, o
cursa directa Bucuresti-Salzburg, care va zbura o data pe
saptamana, respectiv sambata, pana pe 27 februarie 2009. “Tarom
estimeaza pe ruta Bucuresti – Salzburg, un grad de ocupare de peste
80% pe aeronave de pana la 124 de locuri cu un zbor saptamanal.
Preturile vor incepe de la 138 de euro cu toate taxele incluse”, a
declarat directorul de marketing al companiei, Dragos Dura.
In plus, Tarom ofera pentru cei care merg la ski in aceasta
destinatie, transportul gratuit al echipamentelor de schi si
snowboard, in limita a 15 kilograme.
Paradoxal probabil, cei mai mici membri din familiile cu copii
atrag cele mai mari cheltuieli din bugetul familiei. Conform
calculelor BUSINESS Magazin, piata bunurilor si serviciilor
destinate celor peste 4 milioane de copii si tineri din Romania cu
varste pana la 18 ani depaseste 3 miliarde de euro anual, adica mai
mult decat vanzarile cumulate inregistrate anul trecut de Metro si
Carrefour – cele mai mari retele de magazine de pe piata. Iar
cheltuielile dedicate copiilor cresc de la an la an, stimuland
afacerile cu produse si servicii specifice.
Doi factori duc la cresterea acestei piete: pe de o parte,
cheltuielile parintilor sporesc odata cu varsta copiilor, iar pe de
alta parte, comportamentul de consum se schimba, pe masura ce
veniturile cresc, parintii preferand produse de calitate mai buna,
dar mai scumpe. O valoare exacta este insa greu de stabilit, pentru
ca dintre cei peste 4 milioane de copii si tineri cu varste pana la
18 ani, un sfert au varste de peste 12 ani, iar cheltuielile nu mai
pot fi departajate in mod clar de cele ale adultilor cand e vorba
de produse cosmetice, jocuri pe calculator, imbracaminte sau
alimente.
“In esenta, indiferent de categoria de varsta, in topul
costurilor dedicate copiilor se plaseaza alimentele, imbracamintea
si incaltamintea”, spune Alecsandra Fulga, business development
manager la firma de cercetare de piata 360insights. Evident, daca
pentru primii ani din viata copiilor sunt specifice cheltuieluile
pentru bunurile primare, de-a lungul anilor se adauga si bugete
dedicate educatiei si pentru petrecerea timpului liber, adauga
Fulga, care citeaza din studiul de tip Omnibus realizat de
360insight.
Pentru producatorii de materiale didactice, imbracaminte si
incaltaminte, acesta este un varf de sezon, la fel ca si in cazul
unitatilor de invatamant particulare. Pentru multe alte segmente –
de la alimentatie si pana la produse cosmetice sau de ingrijire
care nu sunt la fel de puternic influentate de sezon – toamna aduce
un flux constant de incasari in conturile producatorilor si ale
vanzatorilor.
Mai mult, in timp ce alte domenii sufera din pricina scaderilor,
cele mai proaste vesti din industria produselor ce se adreseaza
copiilor sunt de stagnare: pentru cele mai multe categorii,
vanzarile marcheaza in continuare plusuri de peste doua cifre. Sunt
doua motive clare, crede Diana Stoian, psiholog si psihoterapeut:
“In primul rand, copilul este vazut ca o completare a ideii de
implinire si realizare in viata” – ca atare, chiar daca parintii au
fost nevoiti sa reduca in ultima perioada cheltuielile pe ansamblul
bugetului familial, nu fac deloc rabat in ce priveste copilul. “In
al doilea rand, ritmul de viata alert, care reduce timpul alocat
familiei, face ca parintii sa vada ca o compensatie ceea ce ofera
material copiilor.”
“Pentru mine mesajul crizei nu s-a sfarsit. Poate in 2012, 2013
vom reusi sa atingem din nou nivelul de productie din 2007 sau
poate din 2008. Dar va lua ceva timp. Si trebuie sa fim foarte
prudenti cand facem astfel de predictii. Sa nu uitam ca toate
estimarile facute in ultimul an de experti au fost gresite”.
Thierry le Gall, managerul de criza adus de ArcelorMittal la
Galati, nu este genul optimist de manager. A preluat din iunie de
la Augustine Kochurampil, fostul CEO, un combinat care lucrase in
primele luni din 2009 la 40% fata de anul trecut, avea pierderi cu
50% mai mari decat profitul obtinut in aceeasi perioada din 2008,
avea sindicalistii furiosi pe platforma si, cel mai important, nu
vedea capatul tunelului.
Le Gall raspunde repede si scurt la intrebari si asculta foarte
atent cand cineva vorbeste romaneste langa el. La prima incercare a
cuiva de a-i traduce, da din mana semn ca a inteles. E foarte
grabit. Nu are timp sa stea la povesti cu traducerile, asa ca
prefera sa aproximeze intelesul frazelor folosind limba materna,
franceza, precum si ceea ce aude de jumatate de an in Macedonia sau
Turcia, tari pe care le coordoneaza de la Galati. Venirea lui Le
Gall la conducerea combinatului de la Galati a coincis cu o
reorganizare a activitatilor din regiune, ArcelorMittal Galati
devenind centrul Diviziei de Produse Plate din Europa de Est,
divizie coordonata de Le Gall din Cladirea Turn de la intrarea in
combinat.
Locarea lui Le Gall in Romania a fost motivata de faptul ca
Galati reprezinta 80% din capacitatea si afacerile generate de
aceasta divizie – in Macedonia este o fabrica de laminare, iar in
Turcia e o divizie comerciala, dar si o capacitate de laminate
zincate, tot pe parte de finisare. Galati furnizeaza acestor
fabrici rulouri de otel, astfel ca cele trei capacitati lucreaza
intregrat. Modificarea organizarii a urmarit in primul rand o mai
clara localizare a deciziilor la nivel european: Le Gall este acum
responsabil de productie si marketing de produse plate (rulouri si
table) pentru intreaga regiune – Romania, Turcia, Balcanii,
Grecia.
Le Gall e grabit pentru ca are multe sedinte si multe teancuri
de hartii pe birou, dar si pentru ca are un mandat de doar doi ani
(desi ar putea fi mai mult sau mai putin de doi ani, dupa cum
precizeaza managerul) in care trebuie sa rezolve problemele de la
Galati. Pana acum, le-a identificat si se gandeste la un plan “de
bataie”.
Anul 2009 a inceput pe scadere pentru grupul Edy. La Hunedoara
si Timisoara, declinul cererii l-a facut pe liderul
transportatorilor romani sa revanda companiei de leasing 200 de
camioane. Dupa o rentabilizare la sange a afacerii, dezvoltarea de
noi segmente si atragerea de noi clienti, grupul a reintrat pe o
panta ascendentA. Acum insa, Alin Popa, fondatorul si dezvoltatorul
Edy, se uita la dezvoltarea pe orizontala, la vanzarea activelor
din afara businessului de baza, la achizitii si la extinderea
agresiva in strainatate. E momentul.
“- Dar Edy cine e?
– Edy e fiul patronului.
– Nu e patronul?
– Nu.
– Eu asa am crezut.
– Nu. Patronul este din judetul Hunedoara. La inceput firma s-a
chemat Alin Trans, dupa numele patronului, si a avut doar cateva
camioane, 2-3, a inceput de jos, cu putin, apoi a inceput sa se
dezvolte si sa cumpere din ce in ce mai multe camioane. La un
moment dat a inceput sa cumpere multe tiruri deodata. Mergeau
soferii in grupuri mari si aduceau tiruri Volvo nou-noute. Un cap
tractor Volvo e in jur de 70.000 de euro sau cel putin asa era.
Semiremorca e mai ieftina.
– Cam cat castiga oare Edy pe luna cu camioanele astea?
– Ba, si 100 de euro daca ii raman pe luna de la un camion dupa ce
scade toate cheltuielile si tot ramane cu 100.000 de euro pe luna,
dar eu cred ca face mai mult.”
“Cu Edy in Europa” este un subiect deschis pe forumul Softpedia de
utilizatorul Florin37, care povesteste, de-a lungul a mai multe
postari, experienta unui drum din Romania pana in Irlanda in cabina
unui tir Edy, alaturi de un sofer al companiei. Istoria firmei prin
ochii soferului este aproape exacta. Alin Popa a inceput de jos, ca
multi dintre oamenii de afaceri care au incercat sa dezvolte ceva
la inceputul anilor ’90.
“Noi facem bine. Si vom face si mai bine.” Alin Popa are un
zambet multumit. E intr-o zi de marti, la inceputul lui octombrie
2009. Au trecut 18 ani de cand a parasit slujba pe care o avea in
Coca-Cola pentru a intra, la 20 de ani, pe cont propriu in afaceri.
Acum, pe cartea sa de vizita scrie “Chairman of the Board”. Nu mai
e implicat de ceva timp in operatiunile de zi cu zi ale companiei.
Mai precis de vreun an si mai bine, de cand a decis ca metoda de
conducere antreprenoriala e deja insuficienta pentru dimensiunea la
care ajunsese compania. A angajat atunci un board de directori cu
experienta in multinationale si le-a cerut sa eficientizeze firma.
A durut putin si au fost si decizii atipice. Insa EBITDA din 2009 a
crescut fata de 2008, desi veniturile ar putea fi in scadere. Dar
Alin Popa e in continuare Chairman al unei companii evaluate, la
nivelul anului 2009, la 62 de milioane de euro.
Articolul a fost publicat pe coperta primului numar al revistei BUSINESS Magazin. Tot in urma cu cinci ani, in sala de sedinte a Consiliului de Administratie al BNR intra pentru prima data un fotoreporter, iar articolul rezultat in urma acestui demers aducea in lumina cateva dintre secretele celor mai puternici oameni din Romania, cei care influenteaza dobanzile, cursul euro sau al dolarului si modul de acordare a creditelor.
Au urmat articole privind cele mai importante tranzactii din economia romaneasca de pana atunci, de la preluarea Connex pana la privatizarea BCR, dar si materiale despre antreprenorii locali, precum Ciolan (Ambient), Raul Ciurtin (Albalact), Gabriel Carlig (Jolidon) sau Nicolae Petrov (Carpatair), care au beneficiat din plin de anii de boom economic. Altii, precum Zoltan Prosszer (fondatorul grupului Paneuro) si Razvan Petrovici (Univers’all) isi inchideau afacerile. Esecurile povestite chiar de cei doi antreprenori pot constitui oricand studii de caz pentru scolile de afaceri.
De fapt nu dupa cinci ani, ci poate mai corect BUSINESS Magazin la cinci ani – fiindca orice publicatie, la cinci ani de la aparitie, e intr-adevar la varsta copilariei, cand invata sa numere si se tine bine de ce-a invatat.
Mai exact, ce am numarat vedeti in aceste pagini – procente de crestere a PIB, someri, magazine din reteaua unor firme, milioane de euro trimise in tara de capsunari, metri patrati de suprafata construita, ani de la inceputul unei afaceri care in timp a ajuns o forta in economie, procente de crestere a preturilor, megapixeli de camere foto performante, kilometri de autostrada (nu neaparat din Romania), milioane de dolari pierdute pe pietele financiare intrate in criza, cate 25, 50 sau 100 de firme in topul celor mai profitabile sau al celor cu cele mai mari cifre de afaceri, milioane de abonati la telefonia mobila, hectare de teren cumparate de dezvoltatorii imobiliari, sute de mii de masini vandute de dealeri, puncte de baza cu care BNR a crescut sau a scazut dobanda, MB de trafic pe internetul mobil, tone de marfa tranzitate prin porturi, sute de ordonante si legi schimbate sau promise. Adica (aproape) tot ce s-a intamplat in economie de cinci ani incoace.
Si am mai numarat sferturi de ora consumate cu gasirea unui titlu de articol, ore de sedinte cu discutii aprinse intre redactori, zeci de tineri care au lucrat in aceasta redactie, zile de concediu petrecute tot cu ochii dupa subiecte, pagini de reclama in plus sau in minus de la o editie la alta, sute de oameni intervievati pentru articole, mii de poze de unde am incercat sa le alegem pe cele mai bune si, mai important decat toate, zecile de mii de cititori care ne-au cumparat, ne-au comentat, ne-au criticat si ne-au apreciat. Cam asa ne-am petrecut cinci ani din viata. Am incercat sa crestem. Şi o sa crestem si de-acum inainte.
CARE CREZI CA A FOST CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT AL ULTIMILOR CINCI ANI? COMENTEAZA PE BLOGUL BUSINESS MAGAZIN SI POTI CASTIGA O CARTE SAU UN CONT DE E-LEARNING
Mai jos se afla o selectie a celor mai importante materiale publicate in BUSINESS Magazin in ultimii cinci ani.
2004
2005
Primul roman miliardar in euro
2006
Marirea si decaderea Univers’all
Radiografia unei fuziuni bancare
2007
Cine administreaza pensiile private
Cum pilotezi trei miliarde de euro
Cat mai tine cursa importurilor auto
Cea mai buna reteta de afacere imobiliara
Personalitatea anului: capsunarul
2008
Cel mai mare proprietar de hoteluri
Lectii de afaceri cu Gica Popescu
Cel mai puternic strain din Romania
Cei mai mari vanzatori de credite
Micii milionari din imobiliare
Milionari dintr-o industrie falimentara
Cel mai mare petrolist independent
Doi romani care au privit criza in direct
Cei mai puternici romani de la Moscova
Personalitatea anului: Isarescu
2009
Marirea si decaderea unui broker
Un an de la caderea Lehman Brothers
Mostenitorii miliardarilor romani
Bursa
Investitii
In 2004 luxul insemna masini de 315.000 de euro, ceasuri de
47.000 de euro sau vacante de 10.000 de euro, valori care cativa
ani mai tarziu parea-vor mici si care acum, intr-o perioada de
apogeu de criza economica, pot suna a dezmat. Dar sunt numai
aprecieri, masuratori nestatornice a ceea ce incepe acolo unde se
termina nevoia si, in acelasi timp, prilej de afaceri bune. Si
ne-am simtit importanti facand un inventar documentat al unei piete
ce valora atunci, pe plan mondial, in jur de 20 de miliarde de
dolari, al marcilor prezente in Romania si a modului in care
clientul reactioneaza la ofertele frumos mirositoare sau la volane
din lemn de trandafir.
Click aici pentru a citi materialul intreg.
“Obiectivul pentru intreg anul 2009 este sa ajungem la o cifra
de afaceri de 13 milioane de euro”, spune IEduard Pughin,
directorul operational al companiei. In prima jumatate a acestui
an, Maguay a asamblat peste 5.000 de desktop-uri si 1.700 de
notebook-uri si netbook-uri, in timp ce in aceeasi perioada din
2008, numarul sistemelor asamblate s-a cifrat la 2.000 de
desktop-uri si 400 de notebook-uri.
Maguay a livrat in prima parte a anului 3.000 de desktopuri si
300 de laptopuri catre Serviciul Romaân de Informati, iar care
Agenta Natonalade Administrare Fiscala 2.500 de statii de lucru.
“Acestea sunt contracte câstigate prin licitatii electronice. Ne-am
orientat catre segmentul public, reducând preturile, ca sa devenim
competitivi”, a precizat directorul operaţional al companiei.
De asemenea, companiile vor incepe sa puna din ce in ce mai mult accent pe centrele de dezvoltare si cercetare, precum si pe resursele care vin din Occident, cum ar fi experienta absolventiilor romani care studiaza la universitati de prestigiu din afara.