Detin o firma IT suficient de mare, nu o sa-i spun numele, dar
are o cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, si
produce hardware, dar nu in Romania”, a declarat Dinu Patriciu.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Detin o firma IT suficient de mare, nu o sa-i spun numele, dar
are o cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, si
produce hardware, dar nu in Romania”, a declarat Dinu Patriciu.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Bugetarii au luat sporuri ilegale de un miliard de euro. Cum ia
statul inapoi banii pe sporul de refacere dupa concediu”, titreaza
pagina economica a cotidianului Gandul. Jurnalistii scriu ca
institutia Curtii de Conturi are de recuperat aproape un miliard de
euro, reprezentand plati de natura salariala (sporuri) acordate
ilegal bugetarilor in decursul anilor 2005 – 2008. Procesul de
recuperare este in plina desfasurare. Bugetarii beneficiari sunt
invitati sa restituie sumele primite nelegal, iar daca refuza,
Curtea de Conturi se intoarce impotriva ordonatorilor de credite.
Publicatia aduce in prim-plan si extinderea platii cu cardul la
CFR. Societatea nationala CFR Calatori va aloca o suma de maximum
1,26 milioane de lei, fara TVA, in urmatorii doi ani, pentru
extinderea cu 130 de unitati a sistemului de plata prin POS a
legitimatiilor de calatorie emise in gari si agentii de voiaj.
Tema principala din Evenimentul Zilei este cea a
sporurilor ilegale. Statul a demarat campania de recuperare a
sumelor incasate ilegal de bugetari in 2008. Din cele 259 de
milioane de euro acordate fara temei legal, Finantele spun ca pot
recupera doar 1%. In plin an de criza, bugetarii au facut abuz de
prime care ocolesc legea. In 2008, acestia au primit sporuri
ilegale de peste 950 de milioane de lei (259 de milioane de euro),
potrivit unui raport al Curtii de Conturi. Sub titlul ” Inspectorii
Fiscului, in proces cu dezvoltatorii”, EVZ scrie ca razboiul dintre
“dezvoltatorii imobiliari” si Fisc pentru plata TVA aferent
tranzactiilor realizate in perioada 2006-2008 se muta in instanta.
Dupa ce Agentia Nationala de Administrare Fiscala a inceput sa ia
la puricat afaceri imobiliare de milioane sau zeci de milioane de
euro realizate de diverse persoane fizice care nu au platit TVA, au
inceput sa curga si plangerile penale impotriva inspectorilor
fiscali care rea lizeaza controalele.
“Reteta pentru Dacia Duster: 4×2 in Romania, 4×4 – la export”
este titlul din pagina economica a cotidianului Romania
Libera. Duster, modelul SUV Dacia, care se lanseaza in martie,
ar putea avea o perioada de asteptare de 3-5 saptamani de la
comanda. Pentru varianta cu tractiune integrala a Daciei Duster,
perioada de asteptare ar putea fi ceva mai mare decat in cazul
celei cu tractiune simpla, consecinta a dorintei producatorului de
a satisface cererea la export a modelului cu tractiune integrala,
deoarece marjele de profit sunt mai mari pe pietele UE decat in
Romania.
Adevarul scrie ca bugetul general consolidat a avut, dupa
prima luna a acestui an, un usor deficit, de 0,03% din PIB,
potrivit secretarului de stat in Ministerul Finantelor Publice
Gheorghe Gherghina. Oficialul de la Finante spune ca fata de anii
anteriori, ministerul a decis sa inceapa mai in forta cu
cheltuieile, pentru a avea o executie mai liniara in acest an.
Tinta pentru deficitul bugetului general consolidat convenita de
Guvern cu FMI pentru acest an este de 31,9 miliarde lei, din care
cea mai mare parte va fi realizata in ultimul trimestru, in
conditiile unor venituri cumulate de 161,8 miliarde lei si a unor
cheltuieli curente primare de 131,3 miliarde lei.
“RCS&RDS cere acces liber la banda de 900 MHz, ca sa poata
oferi net mobil ieftin”, titreaza Ziarul Financiar. Orange,
Vodafone si Cosmote – cei mai mari operatori de telefonie mobila
din Romania, sunt avantajati de decizia autoritatii de reglementare
de a deschide pentru servicii 3G banda de 900 MHz, pentru ca astfel
isi pot imbunatati reteaua la costuri mai mici, afirma
reprezentantii grupului local telecom RCS&RDS.
Jurnalistii de la Gandul scriu ca Gazprom, gigantul
energetic de stat din Federatia Rusa, a invitat transportatorul
national de gaze naturale din Romania, Transgaz, sa participe la
proiectul South Stream. Expertii spun ca, desi nu poate da cu
piciorul unei astfel de invitatii, ea trebuie tratata cu multa
delicatete, pentru ca South Stream este concurentul Nabucco,
proiect sustinut de UE. Cotidianul aminteste si previziunile
patronilor pentru anul in curs: o economie care va creste cu
0,5-1%, in conditiile unei rate a inflatiei de 4%. Aceasta este
estimarea pentru 2010 a Asociatiei Oamenilor de Afaceri.
Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
titreaza “Doi din trei romani sunt la limita saraciei”. Pentru 41%
dintre romani, veniturile lunare le acopera doar cheltuielile de
stricta necesitate, iar alti 25% traiesc sub acest nivel, arata un
sondaj CURS. EVZ scrie si despre programul “Rabla” care a demarat
de ieri, si inca de la primele ore au existat romani care si-au dus
masinile mai vechi de 10 ani la casat, contra unui tichet valoric
de 3.800 de lei. Varianta noua a programului “Rabla” prevede ca o
persoana poate merge cu oricate autoturisme vechi la Remat, iar
pentru a-si cumpara o masina noua pot fi utilizate trei bonuri
valorice (11.400 de lei). Daca nu are trei masini de casat, isi
poate achizitiona inca doua vouchere de la altii, pentru ca
tichetele sunt acum transmisibile.
“Rabla 2010: Boc vrea sa dubleze casarile de masini” este titlul
principal din pagina de economie a ziarului Romania Libera.
Jurnalistii scriu ca Guvernantii spera ca in acest an sa se
reuseasca, prin intermediul programului de innoire a parcului auto
(denumit si Programul “Rabla”), scoaterea din uz a nu mai putin de
60.000 de autovehicule. Din cauza crizei, anul trecut, “Rabla” a
inregistrat cea mai scazuta rata de succes de la demararea
programului. Persoanele fizice si firmele vor putea inlocui in
acest an masinile uzate incepand cu data de 20 februarie, data de
la care Programul “Rabla” va fi aplicat si pentru anul 2010. In
alta ordine de idei, RL vorbeste despre firmele care angajeaza in
2010 persoane intrate in somaj de cel putin trei luni. Acestea vor
fi scutite pentru maximum sase luni de la plata contributiilor de
asigurari sociale.
Adevarul scrie ca programul de reinoire a parcului auto
incepe cu trei zile mai tarziu decat termenul stabilit initial de
15 februarie, pentru ca voucherele de casare nu au fost tiparite la
timp.
Bilant la Bursa pe 2009: criza a taiat jumatate din profituri,
titreaza Ziarul Financiar. Profiturile insumate a 63 din
cele 69 de companii listate la Bursa s-au redus la jumatate in 2009
in cel mai greu an pe care l-a traversat economia romaneaca in
ultimul deceniu. Totusi veniturile si afacerile companiilor s-au
tinut destul de bine, coborand pe ansamblu doar cu 13%, la 41,2
mld. lei (9,7 mld. euro), comparativ cu declinul drastic al
PIB-ului de 7,2%. Profiturile au fost salvate de ultimul trimestru,
cand pierderile s-au redus substantial ca efect al stabilitatii
cursului de schimb, dar si al masurilor intreprinse de manageri
pentru diminuarea costurilor.
“Avem foarte multe de corectat, precum dialogul insuficient cu
mediul de afaceri sau insuficiente studii de piata, insuficiente
actiuni de gasire de noi oportunitati. (…) Misiunile economice
din afara tarii trebuie sa devina incubatoare de afaceri”, a spus
Videanu, in deschiderea unei reuniuni a consilierilor economici din
reprezentantele economice din strainatate ale Ministerului
Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Gandul titreaza pe prima pagina: ” Marea pacaleala a
legii salarizarii unitare. Cum scad veniturile “conservate” ale
bugetarilor “. Marea pacaleala a Legii salarizarii unitare in
sectorul bugetar este ca stabileste conservarea veniturilor din
luna decembrie 2009 si nu a celor din cursul anului 2009. Asa se
face ca guvernantii pot pretinde, acum, fara sa minta, ca nu scad
veniturile, desi media acestora, in 2010, va fi mai mica fata de
anul trecut. Un alt subiect abordat in paginile de economie este
cel al pretului tutunului. Astfel, cele mai scumpe tigari din
Europa, raportate la salariu, sunt in Romania, unde dintr-un
salariu mediu brut pot fi cumparate 183 de pachete, la polul opus
aflandu-se Luxemburgul, cu 1.127 de pachete.
Evenimentul Zilei se concentreaza asupra programului
“Prima casa 2”, care, potrivit jurnalistilor, finanteaza locuinta
noua in rate. Cei care aleg sa-si construiasca o casa prin
programul guvernamental vor primi bani de la banca in transe, in
functie de stadiul lucrarilor, nu la final, ca pana acum. EVZ scrie
si ca una din zece firme a fost controlata de Fisc anul trecut.
Oamenii de afaceri sunt pregatiti sa infrunte si in acest an un val
de controale din partea Fiscului. Principala cauza a inaspririi
verificarilor este scaderea veniturilor la bugetul de stat.
“Statul, cel mai mare camatar: dobanda, 36,5%”. Romania
Libera detaliaza acest subiect: Cand spune ca ia, ia. Cand
spune ca da, doar spune ca da. Asa ar putea fi sintetizata politica
fiscala a statului, care a trimis in incapacitate de plata sute de
companii ce au de recuperat de la Fisc sume mai mari decat
impozitele datorate. Mai mult, statul nu plateste dobanzi, dar
percepe penalitati ramase neschimbate din vremuri de hiperinflatie.
O companie a ajuns chiar pana la Inalta Curte de Casatie si
Justitie dupa ce Fiscul a executat-o silit pentru datorii de 5
milioane de lei. Firma avea de recuperat de la stat zece milioane
de lei, rambursari de TVA. Nu i-a vazut nici pana azi.
Adevarul scrie ca fondul de investitii Advent a cumparat
80% din actiunile retelei de servici medicale Centrul Medical
Unirea detinute de compania 3i si fondatorul ei, medicul cardiolog
Wargha Enayati. Actiunile CMU au fost vandute pentru 40 de milioane
de euro.
“Licitatia anului: 10 constructori se bat pentru renovarea
Teatrului National cu 50 de milioane de euro”, titreaza pe prima
pagina Ziarul Financiar. Initiata in vremuri de crestere
economica, modernizarea TNB, un proiect gigant de 50 de milioane de
euro, este un magnet pentru constructori. Cu aceasta suma se poate
face o cladire de birouri de 30 de etaje. Zece companii si
consortii se lupta pentru contractul de reabilitare si extindere a
Teatrului National Bucuresti, cu o valoare de peste 51 mil. euro
fara TVA, aceasta fiind cea mai mare investitie demarata de stat in
sectorul constructiilor civile anul acesta.
“BNR: Romanii sunt la limita posibila de indatorare”, titreaza
pagina economica a cotidianului Gandul. Jurnalistii scriu ca
principala problema a bancherilor este in momentul de fata gasirea
unor clienti noi cu o bonitate ridicata. Inghetarea sau scaderea
salariilor, explozia somajului si cresterea considerabila a listei
romanilor ajunsi la Biroul de Credit pentru restante au diminuat
drastic “bazinul de clienti noi” din Romania. Publicatia aduce in
prim-plan si temerea romanilor ca bancile straine scot banii si ii
duc “acasa” care, dupa cum sustin bancherii, este nefondata. Nu
numai ca nu au fost scosi bani ci au fost adusi, ca o dovada in
plus ca bancile doresc reluarea creditarii. “Bancile au adus in
Romania anul trecut circa 500 de milioane euro, sub forma de
capital si imprumuturi subordonate, consolidand astfel
solvabilitatea”, a declarat Petre Bunescu, prim-vicepresedinte al
Asociatiei Romane a Bancilor si director general adjunct al
BRD.
Tema principala din Evenimentul Zilei este cea a
programului “Prima casa 2”. Prin actul normativ care intra azi in
dezbaterea executivului se vrea relansarea constructiilor, prin
majorarea plafoanelor pentru cei care isi ridica un imobil, singuri
sau in asociere. Astfel, partea a doua a programului ar putea aduce
majorarea plafonului de garantii la 70.000 de euro pentru cei care
doresc sa-si construiasca lo cuinte de la zero, dar si pentru cei
care se asociaza, plafonul garantat in cadrul unei astfel de
formule urmand sa ajunga la 75.000 de euro. Cel putin asa a
declarat ministrul finantelor, Sebastian Vladescu. Sub titlul
“Romania a obtinut inca un an de relaxare “, EVZ scrie ca Romania a
obtinut o amanare de un an pentru reducerea deficitului bugetar
pana sub 3% din produsul intern brut. Asta inseamna ca guvernul va
fi mai relaxat anul viitor, cand nu va mai fi obligat de
reglementarile europene sa tina deficitul bugetar sub aceasta
limita.
“Bancherii: cresc dobanzile la euro, scad dobanzile la lei ”
este titlul din pagina economica a cotidianului Romania
Libera. Majoritatea bancherilor nu se asteapta la lucruri bune
pe piata creditarii in acest an. Aceasta, in pofida faptului ca au
bani si ca vor sa dea credite. Cauzele stagnarii creditarii sunt
saracia populatiei, somajul in crestere, atingerea pragurilor de
cerere solvabila pe fondul boom-ului imprumuturilor din anii
trecuti. Dobanzile active la lei vor scadea, cel mai probabil, iar
cele la valuta vor creste.
Adevarul scrie ca vicepresedintele Gazprom, Alexander
Medvedev, va veni astazi la Bucuresti, unde va discuta cu ministrul
Economiei, Adriean Videanu, pe tema colaborarii in domeniul
energetic. Desi nu a fost dezvaluita ca tema de discutie intre cei
doi oficiali, unul din punctele fierbinti ale relatiei dintre
Romania si Rusia o reprezinta implicarea tarii nostre in proiectul
South Stream.
“Economia nu-si revine. De ce tace presedintele Traian Basescu,
care in 2009 vorbea saptamanal despre economie si dicta guvernului
Boc?”, se intreaba Ziarul Financiar. Putine lucruri mira pe
cineva care a observat lunga vreme lumea politica decat o tacere
prelungita a presedintelui Traian Basescu. Seful statului a avut o
singura interventie notabila de la inceputul anului: cea din 4
februarie cand, dupa o sedinta a CSAT, convocata rapid si fara o
ordine de zi publicata a anuntat instalarea pe teritoriul Romaniei
a unei parti a scutului american antiracheta.
Zimnicea, intr-o zi din mijlocul saptamanii, la amiaza. E foarte
liniste si vantul bate cu putere, trecand peste casele si blocurile
cu doua-trei etaje. Toata lumea e la scoala sau la munca. Dintre
cei din urma, cam toti cei 5.000 de angajati din oras lucreaza la
fabrica de bioetanol, in constructii, in agricultura, in
distributie, la hotel, la discoteci, la brutarii, la depozite sau
la ferme. Orice potential angajat, fie ca e sofer, muncitor,
economist sau inginer, isi gaseste de lucru la Zimnicea. Si cam
toti sunt, direct sau indirect, angajatii lui Ioan Niculae.
“Nu m-am gandit niciodata sa plec din Zimnicea.” Ioan Niculae se
afla la cabana lui de vanatoare, la 15 minute de Zimnicea. Pe un
domeniu de 11.000 de hectare, Niculae vaneaza iepuri si mistreti.
Merge la vanatoare cu fosti colegi de-ai sai din echipa de fotbal,
pe care i-a si angajat intre timp. |n rest, rareori invita pe
cineva la vanatoare. Mai vin prieteni, dar doar dintre apropiati.
Spune ca nu ii place sa organizeze vanatori: “Orice fac, eu fac
doar pentru mine”.
Acum, nici Ioan Niculae nu merge des la vanatoare. Nu a mers
nici in ultimul an, care a fost neasteptat de rau pentru afaceri.
Totul a inceput din ianuarie anul trecut, odata cu criza gazelor,
care i-a inchis brusc combinatele chimice, principala sa afacere,
dar mai ales principala sursa de profit. Criza gazelor a trecut,
dar au venit efectele crizei economice, lipsa subventiilor si apoi
declinul tuturor celorlalte companii din grup. Lucrand la aproape
jumatate de capacitate in combinatele chimice, Niculae a avut in
2009 afaceri in jur de 700 de milioane pe intreg grupul Interagro.
Afaceri de altfel egale cu cele din 2008, cand de asemenea criza
gazelor si problemele legate de subventii au injumatatit rulajul,
care depasise semnificativ 1 miliard de euro in 2007, de departe
cel mai bun an pentru Interagro.
Jurnalistii de la Gandul se concentreaza investitiilor
bancherilor: “Prefera depozitele, iar la bursa au pierderi”.
Depozitele bancare sunt plasamentele preferate de bancheri cand
vine vorba de propriile lor economii. Toti bancherii contactati de
Gandul au declarat ca cea mai mare parte a banilor a fost depusa la
banca, fara sa ocoleasca insa nici investitiile mai riscante,
precum bursa sau fondurile deschise de investitii. Cotidianul ne
explica si cum sa ne mai imprumutam, daca am ajuns pe lista neagra
a Biroului de Credit. Unii dintre cei peste 655.000 de romani
restantieri la banci, inregistrati la Biroul de Credit la finele
lunii noiembrie, mai pot cere o noua finantare chiar daca au
intarziat cel putin o luna cu plata ratelor.
Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
titreaza “40% din microfirme dau oameni afara” si relateaza ca
primul efect negativ al renuntarii la impozitul de 3% pentru
microintreprinderi va fi cresterea somajului, potrivit unui sondaj
IMM Romania. EVZ scrie si despre comerciantii online care ar putea
avea o problema anul acesta: Sfantul Valentin va fi celebrat intr-o
zi de duminica, iar potentialii clienti ar putea merge singuri in
piata pentru a alege florile pe care le vor darui partenerilor.
Adevarul scrie in pagina economica ca Banca Nationala a
Romaniei a realizat anul trecut un profit brut de 4,6 miliarde de
lei (aproximativ 1,1 miliarde de euro). Valoarea este mai mare
decat castigurile insumate ale tuturor bancilor care au incheiat pe
plus in 2009. Totusi, profitul net s-a limitat la 300 de milioane
de lei.
“Eliminarea impozitului de 3% pe venit baga in faliment jumatate
din microintreprinderi” este titlul principal din pagina de
economie a ziarului Romania Libera. Jurnalistii scriu ca
microintreprinderile inactive sau cele create cu scopul vadit de a
derula activitati ilicite vor fi inchise ca urmare a introducerii
cotei de impozitare de 16% pe profit. Eliminarea impozitului de 3%
pe venit pentru microintreprinderi este o masura normala prin care
se face “curatenie” in sistem, desi perioada in care a fost
introdusa aceasta masura este nepotrivita, sustin specialistii. In
alta ordine de idei, RL scrie despre declaratia presedintelui
Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, care considera ca, la
nivelul sistemului bancar, creditarea a scazut in 2009 si daca se
va ajunge in acest an la un plus de 2-3% ar fi foarte bine, iar
economisirea va continua sa creasca, insa intr-un ritm mai
lent.
Pana sa inceapa programul “Rabla”, a inceput programul “Vindem
vouchere”, scrie Ziarul Financiar. Astfel, cei care detin o
masina de 10-20 sau chiar 30 de ani o pot vinde acum chiar si la o
valoare tripla.
Jurnalistii de la Gandul se concentreaza asupra pozitiei
patronatelor din alimentatie care sustin ca taxa pe fast-food ar
putea scumpi mancarea cu 20%. Desi oficialii Ministerului Sanatatii
nu au stabilit inca o lista a produselor alimentare care ar putea
fi supuse noului bir si nici valoarea acestuia, reprezentantii
patronatelor din alimentatie au calculat deja ca peste 36.000 de
oameni isi vor pierde locurile de munca. Gandul vorbeste si despre
aprecierea leului de la inceputul lui 2010. Jurnalistii scriu ca de
la inceputul acestui an pana acum, leul a castigat 3,4% fata de
euro, cursul oficial anuntat de BNR scazand luni pana la 4,08 lei
pentru un euro. Desi aprecierea consistenta a monedei nationale ar
trebui sa ieftineasca produsele importate si sa contribuie si la
micsorarea ratelor la creditele in valuta, economistii atrag
atentia ca este posibil ca momentul bun in care se afla leul sa fie
de termen scurt, fiind posibila o noua depreciere dupa trecerea
valului de optimism.
Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
titreaza ” Leul prinde putere fata de euro, dar cu injectie BNR” si
relateaza ca moneda nationala s-a apreciat ieri fata de euro cu
4,15 bani, valoarea de referinta comunicata de banca centrala de
4,0805 lei/euro, fiind cea mai redusa din ultimele 13 luni. EVZ
scrie si despre efectele reducerii dobanzii-cheie de catre BNR la
inceputul lunii trecute, care incep timid sa se faca simtite in
piata. Astfel, Banca Comerciala Romana a redus, de ieri, cu pana la
2,5 puncte procentuale dobanzile la creditele noi, in lei, acordate
persoanelor fizice.
Adevarul scrie in pagina economica despre cresterea cu
500% a afacerii Dacia, din finalul anului trecut. In ultima luna
din 2008, productia constructorului pitestean a fost de numai 4.572
de automobile, pe cand in decembrie 2009 a ajuns la 26.851 de
unitati.
“Programul “Rabla”, intr-o singura etapa, pana pe 11 decembrie”
este titlul principal din pagina de economie a ziarului Romania
Libera. Jurnalistii scriu ca programul de innoire a parcului
auto demareaza si in acest an cu intarzieri, desi patronatele din
industria auto solicitasera inceperea acestuia din primele zile ale
lunii ianuarie, iar guvernantii anuntasera ca nu va fi nici un
impediment care sa blocheze desfasurarea programului. Cel mai
probabil, programul “Rabla” va demara efectiv in a doua jumatate a
lunii februarie si se va desfasura intr-o singura etapa. In anii
precedenti programul s-a desfasurat in cate trei etape anuale, iar
cotele alocate producatorilor au fost ajustate de la o etapa la
alta, in functie de vanzarile realizate. In alta ordine de idei, RL
vorbeste despre decizia ministerului agriculturii de a le plati
agricultorilor, in 2010, 730 milioane euro in cadrul schemei de
plata unica pe suprafata, respectiv 81 de euro pe hectar, mai mult
decat in 2009, cand s-au platit 623 milioane euro.
Ziarul Financiar analizeaza decizia consiliul de
Administratie al BNR care va reduce, miercuri, pentru a doua oara
de la inceputul anului, cu 0,5 puncte procentuale, rata dobanzii de
politica monetara, de la 7,5% la 7%, ca urmare a performantei bune
in procesul de dezinflatie si pentru stimularea creditarii.
“Eu nu-mi doresc sa am atat de mult teren cat am acum. Personal,
nu cred in viitorul exploatatiilor mari”, replica insa Stefan
Poienaru. Modelul de agricultura pe care il vede pentru Romania
este cel al unei suprafete de teren de dimensiuni mici, de tip
familial, in care proprietarii sa stie exact ce resurse au folosit
si sa beneficieze in totalitate de roadele muncii lor. In viziunea
lui, implicarea directa a familiilor ar duce la o mai buna
gestionare a exploatatiei, a carei suprafata optima ar trebui sa
aiba in jur de 300-500 ha.
“Politica Agricola Comuna se va orienta spre exploatatiile mici,
din proprietatea tinerilor, pentru ca aceasta este tendinta in
Vest. Exploatatiile mari, ca acelea din Ucraina sau Rusia, nu sunt
agreate de UE, pentru ca ele creeaza concurenta neloiala
fermierilor mici”, crede Poienaru. In plus, contribuabilul european
ar putea fi deranjat de ideea de a subventiona un mare cultivator
in detrimentul unui fermier mic care practica agricultura de
subzistenta. De aceea, Poienaru declara ca este pregatit sa inceapa
divizarea companiilor sale in exploatatii mai mici. Optiunea
potrivita ar fi o impartire pe ferme, in care salariatii vor deveni
participanti directi la castig.
Actualmente, holdingul controlat de Poienaru cuprinde cinci
societati. Agrofam Prod se ocupa cu gestionarea terenului din
Insula Mare a Brailei, iar Agrofam Com cu terenul din afara
Insulei. Agrofam Trading este societatea care se ocupa de partea
comerciala a grupului – comert cu cereale, export si aprovizionare
a grupului. “E mult mai usor ca o companie sa negocieze pentru tot
grupul, deoarece cumparand cantitati mari putem beneficia de
discounturi de pana la 40% din pretul de lista”, explica
proprietarul. Compania specializata in comert coordoneaza si
activitatea logistica, de la transport pana la silozuri si baze de
receptie. Cea de a cincea firma a grupului este Vitifam, care are
in proprietate 60 de hectare de vie si o crama, iar la primavara se
pregateste de lansarea in retail a unei marci de vinuri denumita
Viata Lunga.
Pentru a avea profit, Poienaru a inteles ca are sansa sa castige
din produsele cu valoare adaugata mai mult decat din materii prime
vegetale. Agrofam a dezvoltat deci un sector zootehnic, format din
doua ferme – una de ovine, care are 4.000 de capete si una de
caprine, cu 2.000 de capete. Pentru ca nu putea vinde animalele in
viu, conducerea companiei a adaugat un abator (adus pe trailer din
Rovaniemi, de la Cercul Polar, pentru care a platit peste 1 milion
de euro), o carmangerie si o mica fabrica de procesare a laptelui.
Planurile de dezvoltare creionate de Poienaru prevad ca lactatele
produse la Fetesti sa iasa pe piata tot in primavara, sub marca
Ovidiu, atacand o nisa care nu este foarte bine exploatata in
Romania – a produselor din lapte de capra.