BusinessMagazin

Tag: venit

  • De ce angajează firme din Oradea şomeri din Ungaria

    Firmele din Oradea caută angajaţi în Ungaria. 200 de locuri de muncă au fost puse la dispoziţia maghiarilor, la un târg organizat la doar câţiva kilometri de graniţă. Estul Ungariei este afectat de o cotă ridicată a şomajului: sunt localităţi în care mai bine de un sfert din populaţia aptă de muncă nu are o slujbă, potrivit Digi24.

    La bursa locurilor de muncă organizată în localitatea maghiară Biharkeresztes (Bihorcheresteş), aflată la opt kilometri de graniţă, au venit 10 firme: cinci din Parcul Industrial din Oradea şi restul din Ungaria. Câteva sute de oameni din localităţi aflate în apropierea graniţei cu România au venit să se intereseze de locurile de muncă oferite.

    “(Căutam) electricienii, sculeri matriţeri, frezori, operatori CNC, oameni specializaţi pe o meserie. Nu este o condiţie să ştie limba română sau limba engleză.  Ce le oferim e un pachet de beneficii, un salariu potrivit cu piaţa, atractiv, beneficii precum bonusuri, sporuri, pregătire.”, a declarat Alexandra Galea,reprezentanta unei firme din Parcul Industrial Oradea.

    Explicaţia ar fi că numărul celor specializaţi din Ungaria este mult mai mic decât al celor din România.

  • O tânără de 23 de ani a primit o factură la mobil de 16.000 de euro

    O turistă din Anglia a primit o surpriză neplăcută după ce s-a întors din concediu şi a realizat că ajunsese la o factură de mobil de aproximativ 12.500 de lire (16.000 de euro).

    Londoneza Patricia Al, de profesie consultant imobiliar, a atins această valoare uriaşă a facturii după ce şi-a folosit telefonul mobil, abonat la reţeaua englezească de telefonie O2,  pentru a urmări două episoade al serialului BBC “Familia mea” în Turcia, relatează Techamok.com.

    Internetul Wi-Fi al hotelului a căzut, iar telefonul mobil, conectat la computerul său pentru încărcare, a preluat automat download-ul.

    Tânăra în vârstă de 23 de ani a fost taxată astfel  cu 5.156 lire (cca. 6.500 euro) pentru un episod şi 5.453 lire (cca. 6.900 euro) pentru altul, fiind ulterior taxată cu alte 2.500 de lire (3.100 euro) pentru folosirea serviciilor de date  în concediu. Cu această sumă, ar fi putut cumpăra 323 de seturi de DVD-uri care să conţină toate cele 11 serii ale serialului.

    Reprezentanţii O2 spun că i-au transmis un mesaj atunci când a downloadat primul serial, pentru a o anunţa că factura ei crescuse îngrijorător.

     

  • Trei francezi s-au îndrăgostit de România, iar acum fac afaceri cu vin în valoare de 100.000 de euro

    Un oenolog francez a venit în România acum mai bine de un deceniu şi s-a îndrăgostit de vinul local, motiv pentru care şi-a convins doi conaţionali – un coach personal şi proprietarul unui chateau din zona Bordeaux – să investească într-un domeniu din judeţul Mehedinţi. Povestea domeniului de la Corcova merge însă mult înapoi în timp, când prinţul Anton Bibescu se îndrăgosteşte de această zonă binecuvântată de vreme şi de natură pentru cultura vinului şi începe aici producţia de vin. „Bibescu, prinţul multitalentat de origine româno-francofilă, a fost cel ce a hotărât să-şi extindă via (…) pe dealurile de la Corcova. Proust, admirator şi bun prieten al lui Bibescu, a dorit să i se alăture la Corcova, dar boala l-a împiedicat să călătorească. Evocarea acestui loc a rămas însă prezentă în scrierile sale, ba chiar Bibescu a inspirat unul dintre personajele principale din romanul «În căutarea timpului pierdut»“, povesteşte Laurent Pfeffer, oenologul francez care se află în spatele vinului premium Catleya produs în zilele noastre pe dealurile de la Corcova.

    Laurent Pfeffer a venit pentru prima dată în România în 2003 într‑un schimb de experienţă la Târgu Bujor. Era student la facultatea de agronomie şi oenologie din Bordeaux, Franţa, când i s-a propus, lui şi unui coleg, să vină timp de cinci luni în România pentru un studiu. A acceptat provocarea şi nu doar că s-a îndrăgostit de România, dar şi-a dat şi seama de potenţialul uriaş de business pe care îl are piaţa locală, aşa că s-a întors acasă convins să revină. „Aveam un coleg care avea experienţă în domeniu şi dorea să facă o investiţie în străinătate. I-am propus să vină în România şi a acceptat.“ În 2007 Laurent Pfeffer s-a întors aşadar în România, unde şi-a înfiinţat o firmă împreună cu fratele său şi cu prietenul lor. Alături de Laurent Pfeffer, în proiectul Catleya mai sunt implicaţi alţi doi acţionari. Frédéric Vauthier este proprietarul Château-ului Lucas din Lussac Saint-Emilion (Bordeaux), cu o suprafaţă de 20 de hectare. El reprezintă totodată generaţia de producători de vin cu numărul 18 de pe acest domeniu. „Cu o experienţă solidă de mai bine de 15 ani, atât în vie, cât şi în cramă, el este cel care a sugerat orientările tehnice ce se regăsesc în domeniul Catleya.“

    Al treilea acţionar este Dominique Pfeffer, specialist în vânzari în domeniul informatic, coach personal şi de echipă şi amator de vinuri. El a descoperit România cu ocazia unei călătorii în vederea găsirii unui teren. „El este fratele meu şi este cel care se ocupă de promovarea vinurilor atât în Franţa, cât şi în străinătate“, îl prezintă antreprenorul care a decis să mizeze pe România.

    Cei trei au căutat iniţial un teren în zona Târgu Bujor, pe care Laurent Pfeffer o cunoştea deja, însă nu au găsit, aşa că au luat ţara „la pas“. Atunci oenologul francez l-a cunoscut pe Şerban Dâmboviceanu, care deţinea 25 de hectare la Corcova. Acesta l-a angajat şi totodată l-a ajutat să găsească domeniul actual. „Am decis astfel să mă stabilesc aici pentru a înfiinţa o plantaţie viticolă şi a fonda domeniul Catleya. În paralel, din 2007, colaborez ca director tehnician vie şi cramă pentru domeniul Roy & Damboviceanu.“

    Cei trei investitori francezi au cumpărat un teren de 15 hectare şi au început investiţiile. Vinificarea se face încă în crama domeniului Roy & Damboviceanu. Cei trei au investit până acum 350.000 de euro în domeniul Catleya din Mehedinţi, atât din fonduri proprii, cât şi din subvenţii de la stat primite pentru replantare. „Am cumpărat şi o clădire, un fost atelier mecanic, pe care vrem să o transformăm în cramă. Vom încerca să accesăm şi fonduri UE pentru a face rost de cei 150.000-200.000 de euro necesari pentru utilaje şi pentru a pune crama pe picioare. Vrem ca în 2016 să îi dăm drumul.“

    Oenologul din Hexagon spune că nu vrea să crească foarte mult businessul şi consideră că 20-25 de hectare de viţă de vie sunt suficiente pentru a putea păstra esenţa businessului. În Franţa, spre exemplu, domeniile încep de la 5 hectare şi merg până la câteva sute. Media este însă tot undeva la 15-20 de hectare. „Mi-amintesc că atunci când am venit aici în 2003 erau foarte puţine crame, deşi potenţialul era uriaş. M-am gândit atunci la Franţa şi la zona Bordeaux, unde nu mai ai loc să investeşti şi unde orice depăşeşte 25 de hectare este deja un domeniu mare.“ În caz că ar vrea să se extindă, celor trei le-ar plăcea să o facă tot în împrejurimi, deşi momentan este dificil deoarece terenurile rămase sunt fărâmiţate, existând de asemenea probleme de succesiune în cazul unora.

    România are circa 180.000 de hectare cu viţă-de-vie grupate în 37 de podgorii, din care doar 28% se află în circuitul economic, diferenţa făcând loc apariţiei de noi producători de vin, noi branduri şi specialişti testând producţia şi piaţa în fiecare an.

    Cu acest nivel al suprafeţei ocupate cu viţă de vie, România se află pe locul 5 în Europa şi pe locul 11 în lume, iar potenţialul viticol şi fondurile UE, care pot acoperi până la 75% din investiţii, atrag noi investitori, în special cei străini.

  • Povestea antreprenorului român care a lansat unul dintre cele mai importante pariuri tehnologice ale anului

    Ceasul gândit în România, produs în China şi poziţionat strategic ca brand britanic este unul dintre cele mai importante pariuri tehnologice ale acestui an.

    Andrei Pitiş îmi arată pe modelul său Vector Watch Luna spaţiile pline din cercul ce dublează cadranul. Spaţiile reprezintă intervalele orare în care are întâlniri, iar cele libere sunt orele în care poate să facă şi alte lucruri. „Pentru o persoană care nu are foarte mult timp, acest calendar clar este valoros“, descrie Pitiş utilitatea ceasului său.

    De fapt, ideea de utilitate a stat la baza conceptului Vector Watch, după cum povesteşte antreprenorul: „Când Vector Watch s-a născut, am pornit de la ideea că viaţa noastră este extrem de fragmentată, că ar trebui să fie mai puţin dependentă de telefon şi de notificările acestuia: vezi pe ceas cine te sună şi cine îţi scrie şi de ce este asta important, aşa că poţi să decizi să ignori persoana respectivă; altfel, dacă iei telefonul ca să vezi SMS‑ul, poate începi să răspunzi, poate mai intri şi în alte aplicaţii şi aşa pierzi 10 minute. 10 minute, de mai multe ori pe zi, înseamnă mult timp pierdut“.

    Vremea, rezultatele sportive, rezultatele bursiere, toate aceste mici bucăţi de informaţii care ar putea genera pierderea timpului verificând neîncetat telefonul pot astfel fi văzute mai rapid pe ceas. Spre deosebire de un ceas obişnuit, modelele Vector Watch, disponibile cu ecran rotund sau dreptunghiular, se conectează prin intermediul tehnologiei wireless Bluetooth la un smartphone şi pot afişa notificări atunci când utilizatorul primeşte un apel sau un SMS. Andrei Pitiş, iniţiator al proiectului, vorbeşte despre Vector la fel de pasionat ca în urmă cu doi ani, când, în cadrul unui eveniment Innovation Labs, mărturisea că vrea să intre pe piaţa de wearables cu ceva revoluţionar. Acum mărturiseşte că în intervalul care s-a scurs de când i-a venit ideea a reînvăţat tot ce ştia. „În ultimul an am învăţat mai mult despre tot – nu doar despre ceasuri, dar tot ce ştiam până atunci şi până anul trecut am învăţat din nou. Nimeni nu înţelege cât de greu este să asamblezi totul: design, hardware, software, manufactură, logistică, distribuţie. Un astfel de produs este un proiect uriaş.“

    La circa două luni de la lansarea pe piaţa din Marea Britanie, în prag de a fi promovat oficial pe piaţa Statelor Unite ale Americii şi la mai puţin de trei săptămâni de prezenţă pe piaţa locală, smartwatch-ul din oţel a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei:  „Durata de viaţă a bateriei: atracţia vânzărilor pentru un nou brand britanic de ceasuri“ – New York Post, „Un smartwatch superb – de la un producător de ceasuri, nu de la Apple“, scria şi ComputerWorld, „Vector Luna Smartwatch: Simplu, Subtil şi Sexy“, sunt caracteristicile sesizate de Wareable. Nu mulţi jurnalişti din presa internaţională au sesizat însă originile adevărate ale Vector Watch. Andrei Pitiş povesteşte cum ideea de a face un smartwatch i-a venit în urmă cu doi ani, când singurii competitori erau Pebble şi primul smartwatch Samsung, iar despre Apple Watch nici nu se discuta încă. „Voiam un ceas inteligent care făcea ce face şi Fitbit, în acelaşi timp Pebble avea unele notificări şi aplicaţii, dar eu voiam ceva care să facă ambele lucruri, dar să fie într-o carcasă din oţel şi să arate mai bine decât Pebble.“S-a asociat cu designerul Irina Alexandru, cât şi cu profesorul Dan Tudose, specialist în hardware, şi au început să construiască prototipul. „Irina făcea desenele, Dan hardware‑ul, iar eu făceam software-ul ca să demonstrez că poate să funcţioneze.“ La momentul când au ajuns să prezinte proiectul lui Radu Georgescu, partener fondator al grupului Gecad, în vederea obţinerii primei finanţări, aveau un prototip dreptunghiular. „Am făcut pitch-ul proiectului, iar sâmbătă am primit mesajul că vom obţine finanţarea de 500.000 de euro.“

    Andrei Pitiş îşi aminteşte cum prezentarea era construită din mai multe prezentări mici, cu mai multe finaluri – o construise astfel pentru a se opri în cazul în care i-ar fi plictisit pe investitori. Investitorii nu s-au plictisit, aşa că luni, după obţinerea finanţării, a început deja să sune specialişti pentru a forma echipa de software – majoritatea participanţi la primul eveniment Innovation Labs. „Căutam programatori care să gândească dincolo de cod, la cum vor arăta produsele.“

    Ca în mai toate poveştile cu antreprenori din zona IT, odată ce au format echipa de aproximativ 10 dezvoltatori, au început să lucreze la primele prototipuri într-un apartament din apropiere de Piaţa Victoriei. „Primul era ca un panou, iar pentru al doilea am făcut chiar şi carcasă la un bijutier. Este foarte greu să faci ceasul propriu-zis şi să îl vinzi. Să găseşti producători care să construiască designul tău este iarăşi foarte complicat, trebuie să îi convingi, să pui la punct linia de producţie, să faci ingineria produsului.“ Acesta a fost principalul motiv pentru care, în iunie 2014, au prezentat proiectul fostului CEO al Timex, Joe Santana. Necesitatea de a aduce la conducerea Vector Watch un specialist din industria ceasurilor s-a dovedit ulterior un atu important al produsului, produsul fiind lansat la târgul de ceasuri de la Basel de către fostul CEO al Timex, care a devenit CEO al Vector Watch. Referitor la producţia în China, spune că aceasta a fost singura variantă de a produce smartwatch-urile: „Am căutat şi fabrici în România, m-am uitat spre exemplu în Braşov, unde avem fabrici pentru componente din industria auto, dar mi s-a spus că nimeni din România nu va face ceva atât de mic şi la precizia aceasta“.

  • Cum arată viitorul pieţei de lux?

    Luxul a fost întotdeauna punctul de pornire pentru limuzinele de top ale marilor constructori premium. Lux nu înseamnă neapărat pielea cea mai fină sau furnirul cel mai nobil, ci noutăţile pe care le oferă maşina, iar bavarezii de la BMW au mizat mereu pe inovaţie când a venit vorba de nava-amiral a grupului.

    Seria 7 a fost în ultimii aproape 40 de ani modelul care a implementat cele mai noi tehnologii ale constructorului german, cel care a concentrat esenţa limuzinei sportive, cea proiectată atât pentru a fi condusă, cât şi în care să fii condus. BMW a lansat în 1977 prima limuzină Seria 7, moment când a demarat legenda care de-a lungul timpului a adus în industrie o serie de echipamente considerate a fi science fiction până în acel moment. Prin Seria 7 bavarezii redefinesc periodic experienţa condusului, dar şi a călătoriei într-un automobil din segmentul de lux. Tehnologiile noului produs al seriei, care pornesc de la designul ultrauşor, sistemul de propulsie, şasiul sau sistemele de operare şi control şi până la conectivitatea inteligentă combină ceea ce este emblematic pentru marcă („plăcerea de condus“) cu confort şi cu o experienţă unică la interior, totul într-o limuzină de lux care îşi propune să rescrie standardele pieţei – iar standardele sunt momentan scrise de Mercedes-Benz S-Klasse, care fără îndoială este în acest moment cel mai luxos automobil din segmentul său.

    „Peste 600.000 de automobile BMW Seria 7 din generaţia actuală s-au vândut la nivel mondial, iar noul model are potenţial să vândă mult mai mult de atât. De anul viitor vom veni inclusiv cu o versiune hibridă de tip plug-in“, explică Kurt Egloff, CEO al BMW Group Austria, locul actual al maşinii în piaţă.

    Predarea ştafetei între generaţiile de la vârful portofoliului de modele BMW face ca brandul să prezinte, încă o dată, o serie de inovaţii în premieră. Chiar dacă modelul este programat să îşi facă debutul mondial la sfârşitul acestui an, clienţi români şi-au manifestat interesul pentru primele comenzi, primele unităţi vor fi livrate cel mai probabil în noiembrie-decembrie, iar cele mai luxoase versiuni, precum noul 750iL, vor depăşi pragul de preţ de 180.000 de euro cu TVA. Ce aduce în plus maşina în ceea ce priveşte dinamica, eficienţa, confortul la rulare şi siguranţa pe timpul deplasării? Noul BMW Seria 7 „împrumută“ de la modelele i3 şi i8 plasticul ranforsat cu fibră de carbon (CFRP) în structura caroseriei, sistemul hybrid plug-in pentru noul BMW 740e, care de asemenea beneficiază de experienţa BMW i, sistemul de şasiu activ Executive Drive Pro cu reglaje proactive ale trenului de rulare pe baza informaţiilor oferite de o cameră video cu vedere stereoscopică şi sistemul de navigaţie sau butonul Driving Experience Control cu mod Adaptive alături de setările Sport, Comfort şi EcoPro.

    O noutate pentru acest segment sunt farurile BMW cu laser. Pentru că este vorba de o limuzină, unde deseori beneficiarul stă pe locul din spate, maximizarea stării de bine în spate este susţinută prin Executive Lounge, ce include o funcţie de rabatare a scaunului pasagerului faţă pentru mai mult loc în spate, funcţie de masaj extinsă şi Vitality – program asistat de stretching pentru călătoriile lungi –, acoperiş din sticlă Sky Lounge Panorama cu iluminare LED, covor de lumini Welcome, la deschiderea uşilor, sau suportul de smartphone cu staţie de încărcare prin inducţie.
    De-a lungul istoriei BMW Seria 7 a venit cu inovaţii precum instalarea unui sistem de navigaţie la bord încă din 1994, când sistemul GPS era încă la început pentru utilizarea „civilă“. De asemenea, tot BMW Seria 7 introducea la începutul deceniului trecut conceptul de sistem de infotainment cu BMW iDrive, concept preluat acum de mai toţi constructorii, atât premium, cât şi de volum.

    Inovaţiile din sistemul de operare şi tehnologia de asistare a conducătorului includ extinderea sistemului iDrive pentru a include un Touch Display şi control al gesturilor BMW, precum şi Touch Command, ce reprezintă o tabletă pentru controlul funcţiilor din automobil, şi noul BMW Head-Up Display ce oferă o suprafaţă de proiecţie cu 75% mai mare, avertizare la trafic transversal, asistare a controlului direcţiei şi al benzii, protecţie activă în caz de coliziune laterală, Surround View cu imagine 3D View şi sistem Remote Control Parking ce permite parcarea asistată de la distanţă prin intermediul telecomenzii din cheie.
    Versiunea cu ampatament lung a noului BMW Seria 7 va fi disponibilă şi cu acoperiş de sticlă Sky Lounge Panorama, care de asemenea este o dotare unicat în segmentul sedanurilor de lux. Lumina emisă de modulele LED montate pe lateral este distribuită uniform pe suprafaţa de sticlă, unde luminează un model imprimat care creează imaginea unui cer înstelat. Pentru acest efect se folosesc în total 15.000 de LED-uri. Tehnologia nu este una nouă, ci este preluată de la Rolls-Royce. O altă opţiune ce poate fi comandată pentru accentuarea stării de bine la bordul automobilului este pachetul Ambient Air, care ionizează şi parfumează aerul.

    În prezent este disponibilă o selecţie de opt arome. Totodată, calitatea remarcabilă a sunetului se datorează nou dezvoltatului sistem de sonorizare surround Bowers & Wilkins Diamond de 1.400 W, care a fost special acordat pentru interiorul noului BMW Seria 7.

    Primele limuzine Seria 7 sunt aşteptate la sfârşitul lunii noiembrie pe piaţa locală şi este de aşteptat ca noul model să aducă schimbări în piaţă. Cel mai important este rezultatul luptei dintre giganţii auto şi vârfurile lor de gamă, care vor modela piaţa auto şi structura de achiziţii în viitorul apropiat.

  • Cum arată viitorul pieţei de lux?

    Luxul a fost întotdeauna punctul de pornire pentru limuzinele de top ale marilor constructori premium. Lux nu înseamnă neapărat pielea cea mai fină sau furnirul cel mai nobil, ci noutăţile pe care le oferă maşina, iar bavarezii de la BMW au mizat mereu pe inovaţie când a venit vorba de nava-amiral a grupului.

    Seria 7 a fost în ultimii aproape 40 de ani modelul care a implementat cele mai noi tehnologii ale constructorului german, cel care a concentrat esenţa limuzinei sportive, cea proiectată atât pentru a fi condusă, cât şi în care să fii condus. BMW a lansat în 1977 prima limuzină Seria 7, moment când a demarat legenda care de-a lungul timpului a adus în industrie o serie de echipamente considerate a fi science fiction până în acel moment. Prin Seria 7 bavarezii redefinesc periodic experienţa condusului, dar şi a călătoriei într-un automobil din segmentul de lux. Tehnologiile noului produs al seriei, care pornesc de la designul ultrauşor, sistemul de propulsie, şasiul sau sistemele de operare şi control şi până la conectivitatea inteligentă combină ceea ce este emblematic pentru marcă („plăcerea de condus“) cu confort şi cu o experienţă unică la interior, totul într-o limuzină de lux care îşi propune să rescrie standardele pieţei – iar standardele sunt momentan scrise de Mercedes-Benz S-Klasse, care fără îndoială este în acest moment cel mai luxos automobil din segmentul său.

    „Peste 600.000 de automobile BMW Seria 7 din generaţia actuală s-au vândut la nivel mondial, iar noul model are potenţial să vândă mult mai mult de atât. De anul viitor vom veni inclusiv cu o versiune hibridă de tip plug-in“, explică Kurt Egloff, CEO al BMW Group Austria, locul actual al maşinii în piaţă.

    Predarea ştafetei între generaţiile de la vârful portofoliului de modele BMW face ca brandul să prezinte, încă o dată, o serie de inovaţii în premieră. Chiar dacă modelul este programat să îşi facă debutul mondial la sfârşitul acestui an, clienţi români şi-au manifestat interesul pentru primele comenzi, primele unităţi vor fi livrate cel mai probabil în noiembrie-decembrie, iar cele mai luxoase versiuni, precum noul 750iL, vor depăşi pragul de preţ de 180.000 de euro cu TVA. Ce aduce în plus maşina în ceea ce priveşte dinamica, eficienţa, confortul la rulare şi siguranţa pe timpul deplasării? Noul BMW Seria 7 „împrumută“ de la modelele i3 şi i8 plasticul ranforsat cu fibră de carbon (CFRP) în structura caroseriei, sistemul hybrid plug-in pentru noul BMW 740e, care de asemenea beneficiază de experienţa BMW i, sistemul de şasiu activ Executive Drive Pro cu reglaje proactive ale trenului de rulare pe baza informaţiilor oferite de o cameră video cu vedere stereoscopică şi sistemul de navigaţie sau butonul Driving Experience Control cu mod Adaptive alături de setările Sport, Comfort şi EcoPro.

    O noutate pentru acest segment sunt farurile BMW cu laser. Pentru că este vorba de o limuzină, unde deseori beneficiarul stă pe locul din spate, maximizarea stării de bine în spate este susţinută prin Executive Lounge, ce include o funcţie de rabatare a scaunului pasagerului faţă pentru mai mult loc în spate, funcţie de masaj extinsă şi Vitality – program asistat de stretching pentru călătoriile lungi –, acoperiş din sticlă Sky Lounge Panorama cu iluminare LED, covor de lumini Welcome, la deschiderea uşilor, sau suportul de smartphone cu staţie de încărcare prin inducţie.
    De-a lungul istoriei BMW Seria 7 a venit cu inovaţii precum instalarea unui sistem de navigaţie la bord încă din 1994, când sistemul GPS era încă la început pentru utilizarea „civilă“. De asemenea, tot BMW Seria 7 introducea la începutul deceniului trecut conceptul de sistem de infotainment cu BMW iDrive, concept preluat acum de mai toţi constructorii, atât premium, cât şi de volum.

    Inovaţiile din sistemul de operare şi tehnologia de asistare a conducătorului includ extinderea sistemului iDrive pentru a include un Touch Display şi control al gesturilor BMW, precum şi Touch Command, ce reprezintă o tabletă pentru controlul funcţiilor din automobil, şi noul BMW Head-Up Display ce oferă o suprafaţă de proiecţie cu 75% mai mare, avertizare la trafic transversal, asistare a controlului direcţiei şi al benzii, protecţie activă în caz de coliziune laterală, Surround View cu imagine 3D View şi sistem Remote Control Parking ce permite parcarea asistată de la distanţă prin intermediul telecomenzii din cheie.
    Versiunea cu ampatament lung a noului BMW Seria 7 va fi disponibilă şi cu acoperiş de sticlă Sky Lounge Panorama, care de asemenea este o dotare unicat în segmentul sedanurilor de lux. Lumina emisă de modulele LED montate pe lateral este distribuită uniform pe suprafaţa de sticlă, unde luminează un model imprimat care creează imaginea unui cer înstelat. Pentru acest efect se folosesc în total 15.000 de LED-uri. Tehnologia nu este una nouă, ci este preluată de la Rolls-Royce. O altă opţiune ce poate fi comandată pentru accentuarea stării de bine la bordul automobilului este pachetul Ambient Air, care ionizează şi parfumează aerul.

    În prezent este disponibilă o selecţie de opt arome. Totodată, calitatea remarcabilă a sunetului se datorează nou dezvoltatului sistem de sonorizare surround Bowers & Wilkins Diamond de 1.400 W, care a fost special acordat pentru interiorul noului BMW Seria 7.

    Primele limuzine Seria 7 sunt aşteptate la sfârşitul lunii noiembrie pe piaţa locală şi este de aşteptat ca noul model să aducă schimbări în piaţă. Cel mai important este rezultatul luptei dintre giganţii auto şi vârfurile lor de gamă, care vor modela piaţa auto şi structura de achiziţii în viitorul apropiat.

  • Propunerile care îi vor entuziasma pe români. Vor munci mai puţin şi vor lua bani mai mulţi

    Un proiect politic va stârni un val de entuziasm din partea românilor.

    Potrivit acestuia, românii vor lucra mai puţin şi vor primi mai mulţi bani.

    Propunerile care îi vor entuziasma pe români. Vor munci mai puţin şi vor lua bani mai mulţi

     

  • Cuplu care a hotărât să cheltuiască doar 6% din veniturile lor pentru a putea dona 100.000 de dolari oamenilor care chiar au nevoie

    Un cuplu din Statele Unite a hotărând să cheltuiască doar 6% din veniturile totale pentru a putea dona 100.000 de dolari în fiecare an organizaţiilor de caritate.

    Julia Wise şi soţul ei Jeff Kaufmann au donat din 2008 până acum un procent considerabil din venitul acestora. Julia Wise este asistent social, iar Jeff Kaufmann este inginer de software în cadrul Google. În 2013, venitul cumulat a fost aproximativ 245.000 de dolari.
    În acel an, cuplul a trăit doar cu 15.280 de dolari, excluzând taxele şi economiile, adică doar cu 6% din venitul din 2013.

    “Fiecare dolar pe care-l cheltuiesc este un dolar de care altcineva ar avea nevoie. Tot timpul am gândit aşa şi am fost norocoasă să găsesc pe cineva care gândeşte la fel.” a spus Julia Wise. “Şi eu şi Jeff ne pasă şi vrem să ajutăm lumea. Încă din timpul facultăţii am început să donăm o parte din venituri. Anul acesta vrem să donă 45%”, a adăugat ea.

    “Vrem să facem lumea mai bună şi credem că unul dintre cele mai bune moduri de a face acest lucru este prin donare către organizaţiile de caritate eficiente”, a spus Kaufmann.

    Cuplul a donat 49.000 de dolari în 2012, anul următor 98.000 de dolari, în 2014 suma s-a mărit la 128.000 de dolari, iar în 2015, până acum, cuplul a dat 55.000 de dolari. 

  • „Bine aţi venit în capitalism 3.0“ sau în hipercapitalism? Sau în sharing economy?

    Digitalizarea a bulversat în profunzime societatea. De la economie, sănătate, muncă la viaţa privată şi la politică, nimic n-a rămas neatins. Prin cartea „Bienvenue dans le capitalisme 3.0“ (Bine aţi venit în capitalism 3.0), jurnaliştii francezi Sandrine Cassini şi Philippe Escande propun un plonjon în lumea capitalismului secolului XXI, în cea de-a treia revoluţie industrială. Publicaţia Les Echos redă câteva idei din această carte.

    Maşinăria digitală este pe cale să atace toată societatea şi nimeni nu va scăpa nevătămat. Lumea se schimbă la toate nivelurile, de la cele mai concrete – chemarea unui taxi, rezervarea unei camere la hotel, fabricarea unei maşini -, la cele nepalpabile – comportamentul, modul de a gândi, de a trăi şi de a organiza societatea. Acesta este principiul marilor revoluţii industriale, care se propagă în toate sectoarele, cizelând societatea şi aducând beneficii materiale. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine şi de ce a investit în România? Investiţiile străine ca barometru al atractivităţii mediului de afaceri

    Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Sunt corelate cu mersul economiei şi pot să stimuleze la rândul lor PIB-ul. Investiţiile străine directe (ISD) în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei.

    Volumul ISD‑urilor a crescut în salturi înainte de criza financiară, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. 10 miliarde de de euro au ajuns în România în ultimii şase ani, soldul sumelor aduse de investitorii străini în România reuşind să treacă anul trecut de pragul de 60 miliarde de euro.

    Olanda, Austria şi Germania s-au menţinut în ultimii şase ani pe podium în topul ţărilor care au cele mai mari investiţii străine directe în România, cu o pondere cumulată de peste 50% din total. Franţa, care se plasase din 2009 până în 2013 pe locul al patrulea după procentul deţinut în soldul investiţiilor străine, a coborât o poziţie, cedând locul Ciprului. Singura prezenţă nouă în top 10 este Marea Britanie, care ocupa anul trecut locul 10, în timp ce Ungaria a ieşit din acest clasament. Anul trecut, Olanda avea 23,6% din soldul ISD, Austria 16%, Germania 12,4%, Cipru 7,1% şi Franţa 6,8%, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Germania şi Franţa sunt pe podium şi în topul principalelor ţări partenere la export ale României.

    În 2014 s-a înregistrat o creştere cu 6,3 miliarde de euro a soldului investiţiilor provenind din Olanda, Austria şi Germania, faţă de anul de referinţă 2008.

    Cumulat, ţările din top 10 au avut în perioada 2008-2014 o pondere de peste 80% în soldul total al investiţiilor străine. Creşterea soldului investiţiilor din ţările din top 10 în anii 2008-2014 a fost de 7,7 miliarde de euro.

    La finele anului trecut, soldul investiţiilor străine directe a ajuns la 60,2 miliarde de euro (cu circa 10 miliarde de euro peste 2008), dintre care 43,2 miliarde de euro (72%) au fost participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit şi 16,9 miliarde de euro a fost creditul net primit de la investitorii străini. Repartizarea soldului ISD pe ţări a fost realizată în funcţie de ţara de rezidenţă a deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% din capitalul social al unei întreprinderi investiţie străină directă din România, potrivit raportului pentru 2014 privind ISD, publicat de BNR.

    Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, din punctul de vedere al orientării pe ramuri economice, cu aproape 50% din totalul ISD. Investiţiile au vizat până la finalul anului 2014 în principal industria prelucrătoare. Pe lângă industrie, activităţile care au atras importante investiţii străine au fost intermedierile financiare şi asigurările (13% din total), comerţul (11,7%), construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (9,8%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (6%).

    Structural, în anii de criză s-a observat o mutare a investiţiilor străine din domenii precum construcţiile şi tranzacţiile imobiliare în sectorul industrial şi cel energetic. În funcţie de localizarea teritorială a sediului social al întreprinderilor care au beneficiat de ISD, orientarea investiţiilor a fost în principal către regiunea Bucureşti-Ilfov (cu circa 60% din soldul total), valoarea ISD-urilor ajungând aici la 35,6 miliarde de euro. Pe poziţia secundă s-a plasat zona centrală a ţării, cu 9,7% din totalul ISD, urmată îndeaproape de regiunea Vest, cu 7,7%. În anul 2014 investiţiile greenfield şi cele din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au înregistrat un nivel redus, de 77 milioane de euro, respectiv 196 milioane de euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2014 este reprezentată de restructurările de firme cu o valoare de 2,4 miliarde de euro, respectiv 58% din participaţii şi de dezvoltările de firme cu 1,5 miliarde de euro, reprezentând 36% din participaţii.

    Investiţiile străine directe au urcat spectaculos până la un vârf de 9,5 miliarde de euro în anul de graţie 2008, când economia creştea cu 7,3%. La fel de spectaculos, s-au prăbuşit în anii de criză. În 2009-2010, în timp ce economia se afunda în recesiune, au urmat căderi ale ISD-urilor, nivelul oscilând în jurul a 2 miliarde de euro, aproape de valoarea din 1998. Economia a revenit pe creştere în 2011, însă investitorii străini nu s-au grăbit să revină în România. 2012 a fost anul când investiţiile străine directe nete au revenit pe creştere, urcând, surprinzător, pentru prima dată de la debutul crizei. Saltul a fost de 18,7%, la 2,14 miliarde de euro. În 2013 şi în 2014 investiţiile străine au rămas la un nivel modest, sub 3 miliarde de euro.

    ISD-urile au ajuns în 2013 la 2,7 miliarde de de euro, depăşind cu aproape 27% nivelul din 2012, iar anul 2014 a adus investitţii străine de 2,4 miliarde de euro, din care 2,8 miliarde de euro aport la capitalurile proprii şi – 425 milioane de euro credit net de la investitorii străini.

    Investiţiile străine directe au continuat să crească în primul semestru din acest an şi s-au apropiat la sfârşitul lunii iunie de 1,7 miliarde de de euro, nivelul fiind în creştere cu aproximativ 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au ajuns la 943 milioane de euro, iar creditele intragrup au totalizat după şase luni 716 milioane de euro (net).

    România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe. În primul semestru contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 285 milioane de euro.