Locul secund în clasament este ocupat de Italia, din care România importă bunuri (în valoare de 6,9 mld. euro), în special turbine şi motoare, echipamente electrice şi materiale plastice.
De asemenea, Ungaria este pe locul 3 în topul statelor din care România importă cel mai mult (în cuantum de 5 mld. euro), în special echipamente electrice, combustibili şi uleiuri minerale şi produse farmaceutice.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Dacă nu ne vom opune propunerii cotelor obligatorii de imigranţi, atunci aceasta va fi acceptată, chiar dacă nu în Ungaria, atunci la Bruxelles, care ne spune alături de cine să trăim şi ce fel de formulă etnică va fi în ţară”, a mai spus premierul ungar.
Viktor Orban a adăugat şi că doreşte să formeze o alianţă cu mai multe ţări europene în această privinţă şi că în perioada următoare va călătorii mult pentru a-i convinge pe şefii de stat să i se alăture.
Potrivit Televiziunii publice ungare, citată de site-ul HungaryToday.hu, autorităţile ungare ar fi instalat stâlpi pe linia frontierei cu România, în zona Berekböszörmény, în dreptul localităţilor româneşti Cheresig, Toboliu şi Girişu de Criş.
“Este vorba de marcarea cu precizie a frontierei de stat a Ungariei cu România, dar construcţia propriu-zisă a gardului nu a început”, a transmis Ministerul ungar al Apărării.
“Vrem doar să marcăm cu exactitate linia frontierei”, a precizat instituţia.
Autorităţile din Ungaria monitorizează cu atenţie frontiera cu România şi sunt pregătite să adopte urgent măsuri pentru blocarea imigraţiei masive, afirma pe 28 martie Zsolt Halmosi, director adjunct al Poliţiei ungare. “Continuăm să monitorizăm cu atenţie toate rutele alternative de tranzit al imigranţilor şi suntem pregătiţi să blocăm orice tentativă de trecere ilegală a frontierei dintre România şi Ungaria”, declara Halmosi.
În catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP din 2008 a apărut Florin Panea, proprietarul Leonardo, cea mai mare reţea de magazine de pantofi din ţară la acel moment. Reţeaua avea 146 de magazine în România, 55 în Ungaria, două în Bulgaria şi unul în Republica Moldova, realiza o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro şi un profit de 4 milioane de euro, şi avea 3000 de angajaţi.
Panea începuse, la fel ca mulţi români, imediat după Revoluţie, cărând marfă cu sacoşa la Budapesta la fiecare sfârşit de săptămână. A înfiinţat Leonardo în 1994 împreună cu Dan Pavel, care a ieşit din afacere în 2004. Reţeaua a rămas liderul pieţei de profil de la înfiinţare până în 2013, când locul său a fost luat de Deichmann.
Odată cu venirea crizei şi cu intrarea pe piaţa locală a retailerilor străini, businessul Leonardo s-a confruntat cu o pierdere constantă de teren. În a doua parte a anului 2009 Leonardo SRL a intrat în insolvenţă cu datorii totale de 100 milioane de euro, iar apoi a intrat într-un proces de reorganizare ce urma să dureze trei ani. După circa patru ani şi jumătate însă, compania a intrat în faliment.
Analiştii spun că în cazul Leonardo a fost vorba de un anume model de investiţie, dar şi de dimensiunea publică a companiei: în timp de Deichmann a investit în comunicare pe toate mediile, Leonardo a fost o prezenţă, eufemistic vorbind, discretă. Iar aceasta este o lecţie pe care ar trebui să o înveţe şi să o ţină minte mulţi antreprenori locali, care preferă să fie prezenţe la fel de discrete ca Panea.
Polonia şi Ungaria, două ţări vecine ale României, sunt responsabile pentru peste o treime din valoarea totalată a importurilor de produse lactate care intră în piaţa locală.
În 2015 România a importat produse lactate în valoare de peste 275 de milioane de euro din ţările membre ale UE, din care peste 50 milioane de euro reprezintă importuri din Ungaria, iar 50 milioane de euro din Polonia.
Din punct de vedere cantitativ balanţa importurilor înclină semnificativ spre Ungaria, al cărei aport de produse lactate este de 46% din totalul importurilor din acest sector, conform datelor Eurostat în perioada ianuarie – decembrie 2015.
Ministrul Agriculturii Achim Irimescu a anuţat recent că România este lovită de importurile de lapte, în special din Ungaria şi Polonia, dar şi de carne de porc, şi că doreşte să protejeze piaţa prin stoparea supraproducţiei în unele din statele Uniunea Europeană.
Castelul Apaffi situat in satul Costui din judetul Maramures este un castel in jurul caruia s-au tesut nenumarate legende si mistere, inca nedescifrate, legate de multiplele utilizari ale acestuia. In trecut, castelul a fost folosit ca resedinta a familiilor care detineau minele de sare de la Costui, inchisoare si pentru scurt timp a fost numit castel de vanatoare. Astazi, Castelul Apaffi nu mai pastreaza foarte mult din stralucirea de altadata, fiind folosit ca scoala, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.
Istoria castelului este strans legata de familiile nobiliare care s-au perindat prin castel si a caror existenta este la randul ei legata de minele de sare de la Costui. Fiecare propietar al castelului a lasat ca urma, o galerie care poarta numele sau. Numele castelului a fost dat in secolul al XVII-lea cand Voievodul Apaffy devine propietarul castelului, renuntand ulterior la domeniu in favoarea regelui Ungariei.
Mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro
UPS anunţă desemnarea lui Jim Kearney pentru poziţia de country manager UPS Ungaria, România şi Grecia.
De pe această poziţie, Kearney, de origine irlandez şi cu o experienţă de 27 de ani în cadrul UPS, va coordona o echipă de aproximativ 650 de angajaţi şi va fi responsabil de operaţiuni, dezvoltare de business şi strategia UPS în cele trei ţări, Ungaria, România şi Grecia. Kearney îl înlocuieşte pe Tim Helsen, care ocupă în prezent funcţia de country manager pentru UPS Olanda.
„Cu expertiza şi vasta sa experienţă, Jim Kearney are toate premisele să coordoneze cu succes afacerile UPS din Ungaria, România şi Grecia,” declară Daniel Carrera, preşedintele UPS pentru Europa de Est. „Sub îndrumarea sa, clienţii UPS din regiune vor continua să beneficieze de serviciile logistice inovatoare şi de soluţiile pe care le aşteaptă de la noi.”
Kearney şi-a început cariera în 1989 ca funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS Marea Britanie, cu sediul la Londra. Pe parcursul anilor următori, a deţinut numeroase poziţii cu multiple responsabilităţi în cadrul aceluiaşi department. In 1999, a devenit office manager pentru UPS European Consolidated Service Center în Dublin, Irlanda. Patru ani mai târziu, Kearney s-a mutat la Bruxelles, unde a ocupat funcţia de manager financiar al departamentului financiar-contabil al UPS Europa.
În 2004, Kearney a fost promovat ca şi controller pentru o regiune din UPS care, la acel moment, includea zonele Mediteraneană, Orientul Mijlociu şi Africa, având sediul la Bruxelles. Un an mai târziu, a revenit în Dublin, unde a ocupat poziţia de controller în cadrul Consolidated Service Center. In 2009, a fost desemnat country manager pentru UPS Irlanda.
În 2011, Kearney a acceptat poziţia de director pentru contractorii de servicii autorizate pentru UPS din ţările din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, iar în 2013 a început să coordoneze, în calitate de director, contractorii de servicii autorizate pentru UPS din Europa de Est, având sediul în Irlanda. Din ambele poziţii, Kearney a fost responsabil de supravegherea şi coordonarea activităţilor contractorilor de servicii autorizaţi pentru UPS din ţările cuprinse în aceste regiuni.
Kearney deţine o atestare profesională în contabilitate de la Chartered Institute of Management Accountants (CIMA).
Anul 2016 va fi unul cu performante economice solide si va beneficia de rezultatele exceptionale inregistrate anul trecut in aproape toate sectoarele pietei imobiliare, arata raportul CBRE CEE Market Outlook 2016 privind previziunile pe acest an in Europa Centrala si de Est. Astfel, potrivit raportului, cresterea va fi obiectivul principal in regiune, dat fiind ca aici relansarea economica se desfasoara intr-un ritm mai sustinut decat in tarile Europei occidentale.
Factorul esential care va influenta piata imobiliara este consumul, influenţat pozitiv de o serie de factori, de la preturile in scadere ale petrolului si ale bunurilor de larg consum pana la ratele mici ale dobanzilor, somajul in scadere si cresterea preturilor pe piata imobiliara. Cresterea consumului a determinat un val de dezvoltari – formule de retail si depozite logistice impulsionate de cresterea cererilor jucatorilor din comertul online, arata raportul CBRE.
Apetitul pentru consum a dus deja la cresterea cifrelor de afaceri si a stabilizat veniturile operationale ale proprietarilor de spatii din retail; ceea ce a crescut atractivitatea investitiilor in acest sector Pe langa destinatiile traditionale – cum ar fi Praga si regiunile din Polonia – Bucuresti si Budapesta vor fi pe listele investitorilor, ceea ce va impulsiona investitiile in retail in 2016.
Dat fiind ca investitiile in proprietati de calitate nu arata semne de incetinire, este de asteptat ca randamentele investitionale (yields) sa continue sa scada, dincolo de nivelurile atinse in 2007, insa ritmul compresiei va fi mai lent decat in 2015, cresterea de capital va fi realizata mai ales prin comprimarea randamentelor investitionale si mai putin prin cresterea chiriilor.
Chiar in contextul comprimarii randamentelor investitionale, acestea vor continua sa fie mai atractive decat obligatiunile de stat; ceea ce va face ca investitiile imobiliare sa ramana o alternativa solida pentru investitorii institutionali.
Cererea pe pietele de birouri este la niveluri record, impulsionata de companiile din IT si cele de servicii externalizate (outsourcing), majoritatea lor fiind multinationale, mai precizeaza raportul CBRE. Potentialul de spatii de birouri pentru intreaga regiune (pipeline) e la niveluri relativ scazute, cu doua importante exceptii – Varsovia are peste 670.000 de mp de spatii de birouri anuntate a fi livrate in urmatorii doi ani, ceea ce reprezinta 15% din suprafata totala de spatii de birouri. De asemenea, Bucurestiul are o raport procentual chiar mai ridicat – pipeline-ul pentru spatii de birouri reprezinta 21% din totalul spatiilor de birouri disponibile, ceea ce ar putea influenta nivelul chiriilor nete efective si rata de ocupare.
In ansamblu, sectorul spatiilor de birouri din Europa Centrala si de Est va fi o piata a chiriasilor iar tendinta va continua si in urmatorii doi ani. Cata vreme optiunile pentru inchirieri in capitalele tarilor central si est-europene vor fi semnificativ numeroase – in unele tari chiar in crestere – chiriasii vor putea beneficia de conditii financiare atractive.
Inceputul lui 2016 este marcat de optimismul pietei de retail si de cresterea increderii consumatorilor, estimeaza analiza CBRE. Data fiind aglomerarea pe anumite piete de retail, potentialul de spatii (pipeline) este limitat in regiunea central si est-europeana. Doar in trei capitale sunt prevazute a fi inaugurate noi centrel comerciale in 2016 – Bucuresti, Kiev (unde vor fi inaugurate patru centre comerciale) si Varsovia, cu un stoc de spatii noi pentru 2016 de aproximativ 72.000 de mp. Zonele regionale in Europa Centrala si de Est sunt fi mai atractive pentru dezvoltatori; cel mai mare centru comercial care se va deschide in Polonia in ultimii sapte ani este localizat in Poznan si va avea 98.000 de mp de spatii comerciale. Un pipeline redus este in Ungaria si Slovacia, unde se asteapta livrari de aproximativ 972.000 de mp de spatii comerciale, sub nivelul anilor precedenti.
Pe ansamblu, 2015 a fost un an exceptional pentru sectorul industrial, operatorii logistici din retail beneficiind de cresterea cererii consumatorilor, manifestata atat in comertu traditional cat si in cel online. Toate pietele locale au inregistrat cresteri in ultimii 10 ani, in unele sectoare fiind chiar de 65%. Pe piata dezvoltatorilor, anticipam o limitare a constructiilor speculative, pietele fiind dominate de formulele de constructii la cerere (built-to-suit). Exceptia de la regula este Polonia, unde aproximativ 900.000 de mp de spatii logistice sunt in constructie la inceputul acestui an.
Raportul CBRE pe regiunea central si est-europeana se concentreaza si asupa Ungariei, a carui economie a traversat sub radar ultimul an si jumatate; in termeni macroeconomici, economia Ungariei, a carui PIB a crescut cu 2,9% in ultimul an, este sustinuta de preturile scazute la energie, ratele mici ale dobanzilor si o expunere relativ limitata la incetinirea economica din China. Din perspectiva pietei imobiliare locale, consumul casnic in crestere va avea impact asupra pietelor de retail, unde chiriasii au inregistrat cresteri ale cifrelor de afaceri cu doua cifre procentuale. Sectorul industrial va beneficia din plin de optimismul industriei producatoare de componente auto in timp ce expansiunea IT&C va impulsiona piata spatiilor de birouri din Budapesta, unde cererea a crescut cu 51% fata de anul precedent. Piata dezvoltatorilor ramane relativ precauta ceea ce va impulsiona cresterile de capital, in timp ce nivelul chiriilor va ramane unul pozitiv pentru proprietari. Impulsionate de o piata solida a fortei de munca si de contextul financiar accesibil, nivelurile randamentelor investitionale (yields) din Ungaria vor cobori, micsorandu-si astfel decalajul fata de celelalte piete din Europa Centrala si de Est.