Iniţiat în 2013 ca un program educaţional – pilot, dezvoltat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, „Smart Classroom” este unul dintre proiectele principale ale Samsung în acest domeniu – au fost utilate cu tehnologie de ultima generaţie în materie de tablete, E-Board-uri şi Smart TV patru clase în licee din Bucureşti, Timişoara, Iaşi si Constanţa. „Conceptul Smart Classroom este viziunea Samsung pentru o clasă a viitorului. Aceste săli de clasă au fost create pentru a deveni huburi digitale – centre de competenţe digitale pentru profesori şi studenti”, spune Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung. De asemenea, Samsung Electronics România a lansat manuale digitale interactive pentru clasele întâi şi a doua, disponibile pe generaţiile de Smart TV-uri lansate după anul 2014, precum şi pe tablete. Manualele digitale de limba şi literatura română, matematică şi limba engleză, al căror conţinut a fost realizat de Ascendia şi Editura Edu, au fost acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi sunt disponibile gratuit în Smart Hub şi în Galaxy Apps. „Misiunea noastră este de a transforma şi moderniza procesul de educare, convertindu-l într-unul interactiv, interesant şi colaborativ”, mai spune aceasta.
Tag: Timisoara
-
Vom avea un ‘Muzeu al Prostiei’! Ultimul atac al primarului Nicolae Robu, la Timisoara
Edilul sustine cu tarie ca, daca CNI alege Girocul, el va face din banii timisorenilor o alta sala polivalenta la stadion.
„Daca nu face CNI-ul Sala Polivalenta in locatia excelenta, din zona Dan Paltinisanu, in campusul sportiv a Timisoarei, din vecinatatea stadionului, atunci Primaria Timisoara va face pe venituri proprii acea sala. Vom da drumul in curand la studiul de fezabilitate, si, daca CNI doreste sa preia si sa faca investitia aici, vom colabora. Daca nu, vom merge pe bani de la bugetul local si vom face aceasta sala. Sa vedem cum vor raspunde in fata timisorenilor, daca se va face o sala acolo. Va fi o sala Muzeu al Prostiei si a lipsei de loialitate fata de Timisoara, pentru ca Timisoara va avea evenimente in paralel cu acea sala de acolo, si o sa vedem ce se va intampla in acea sala„, a spus furios primarul Nicolae Robu.
Edilul sef al Timisoarei recunoaste ca nu are niciun act oficial din care sa reiasa ca sala polivalenta de 16.000 de locuri, pe care o va face Compania Nationala de Investitii, va fi ridicata la Giroc.
-
Ofertă FULGER de la Ryanair: Scoate la vânzare bilete la 5 euro. Unde puteţi călători
Ryanair, cea mai mare companie aeriană din Europa, a ajuns la 100.000 de clienţi transportaţi pe ruta Timişoara – Bucureşti, din momentul în care Ryanair şi-a deschis prima sa bază în România, la Timişoara, în septembrie 2016, conform unui comunicat transmis de companie.
Compania scoate la vânzare locuri la tarif promoţional, din Timişoara, la preţuri începând de la doar 4,99 euro pentru călătorii. Aceste locuri, la tarif redus, sunt disponibile pentru rezervări până la…
-
Povestea omului care a pus bazele Automobile Bavaria
Portofoliul grupului include companii precum Bavaria Leasing – leasing operaţional, Bavaria Broker – intermediere asigurări, Bavaria Rent – închirieri auto premium. În anul 2001 Michael Schmidt a introdus pe piaţa din România camioanele şi autocarele marca MAN şi a dezvoltat Grupul MHS Truck & Bus, care include astăzi opt unităţi în ţară (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Braşov, Sibiu, Cluj, Bacău).
Cinci ani mai târziu, a cumpărat dealerii BMW din München, Germania, care au devenit Grupul Autohaus Michael Schmidt cu locaţii în Starnberg, Wolfratshausen, Germering, Bad Tölz şi Baierbrunn. La scurt timp, portofoliul grupului este îmbogăţit cu marca Rolls-Royce, prin deschiderea singurului showroom pentru acest brand din München şi a unor locaţii de service pentru aceste autoturisme în Baierbrunn şi Bucureşti. Grupul Michael Schmidt, incluzând divizia BMW/ MINI/Rolls-Royce, Divizia MAN şi companiile de suport menţionate, numără aproape 1.000 de angajaţi în România şi Germania.
Potrivit celui mai recent interviu acordat ZF, cele mai noi planuri ale lui Michael Schmidt includ lansarea unui lanţ hotelier la nivel naţional şi să intre pe piaţa auto de volum, prin adăugarea unei noi mărci alături de BMW, Rolls-Royce, MAN şi Neoplan.
-
Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi restul
Cei din prezidiu, şefi de recrutare – Lugera şi directori de HR de la EY (firma de audit şi consultanţă) şi Pepsi – răspund că salariile entry-level sunt de 2.000 – 2.500 de lei net pe lună, plus bonuri de masă.
Companiile, în special multinaţionalele şi firmele de recrutare care lucrează pentru multinaţionale, umblă ca zombii în căutare de forţă de muncă, în căutare de oameni tineri, în căutare de studenţi, în căutare de talente.
De cinci ani de zile Bucureştiul şi principalele oraşe din ţară ca pondere economică cresc continuu, punând presiune pe piaţa muncii şi pe salarii, ceea ce înseamnă, la polul opus, coşmarul companiilor şi directorilor de HR.
Dragoş Gheban, managing partner la firma de recrutare Catalyst Solutions, spune că piaţa salariilor creşte susţinut: aşteptările salariale ale candidaţilor au crescut cu peste 10% în primele trei luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Un angajat cu cinci ani de experienţă în sectorul tehnic, IT sau în industrie se aşteaptă la un salariu de 5.500 de lei net, iar unul din domeniul financiar la 4.000 de lei.
Andrei Caramitru, partener la Boston Consulting Group, spune că Bucureştiul ar putea plăti un salariu mediu de 1.500 de euro net (6.750 de lei net), fără probleme, având în vedere nivelul ridicat de productivitate şi PIB-ul, mai mare cu o treime decât media UE.
În acest moment în Bucureşti salariul mediu este de 2.800 – 3.000 de lei net (660 – 700 de euro).
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că regiunea Bucureşti-Ilfov poate face faţă fără probleme Uniunii Europene şi chiar poate adopta euro.
„În zona Bucureşti-Ilfov, nivelul de trai a devenit superior mediei UE, iar vestul şi centrul ţării converg rapid spre acest deziderat, având drept principal catalizator prezenţa investiţiilor străine directe. În schimb, regiuni din sudul şi estul ţării sunt printre cele mai sărace regiuni din Europa şi au realizat progrese relativ modeste în ultimul deceniu. Comisia Europeană a semnalat riscul ridicat de excluziune socială în aceste zone, însă noi ar trebui să sesizăm primii aceste probleme. Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acţionează în sensul permanentizării decalajelor de dezvoltare. Este evident că se impun măsuri concrete în sensul ameliorării acestei situaţii dacă ne dorim ca România să adere cu succes la zona euro.”
Într-un articol din luna martie din Bloomberg Businessweek, una dintre cele mai cunoscute reviste săptămânale de business din lume, se vorbeşte despre Brexit şi despre faptul că marile firme din centrul financiar al Londrei discută extrem de serios să plece de acolo cu centrele lor de servicii şi să vină în Europa de Est. Polonia este prima pe listă, cu Varşovia şi Cracovia, urmează Cehia cu Praga şi Ungaria cu Budapesta, după care vine România cu Bucureşti şi Cluj.
Conform studiilor centrelor de servicii, numărul de joburi în finance, marketing, IT, cercetare şi dezvoltare, HR pentru regiunea Europei de Est se vor tripla în următorii 3-5 ani, până la un milion.
Nu ştim câte joburi vor „veni” în România, dar cu puţin noroc 50.000 de poziţii pot fi transferate în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi.
Din păcate, piaţa românească nu s-a pregătit pentru acest lucru, România neavând o politică coerentă pentru a face rost de forţe de muncă care să vină în întâmpinarea cererii.
Cu excepţia studenţiilor din Republica Moldova care vin în Bucureşti, Iaşi şi Cluj, nu există politici de a atrage tineri din Ucraina, Serbia, Ungaria, chiar şi din Spania, Portugalia, Italia, Grecia, care nu-şi mai găsesc locuri de muncă acasă (în Spania şi Grecia şomajul în rândurilor tinerilor este de 40%).
Bucureştiul şi Clujul pot atrage fără probleme tineri din alte ţări. Engleza este o limbă universală, iar în câţiva ani poţi să înveţi şi româna ca să te descurci în conversaţii uzuale.
România încă este o ţară închisă din punctul de vedere al legislaţiei; autorităţile şi administraţiile sunt încremenite în timp, cei de la Palatul Victoria, partidele şi cei din Parlament au alte teme, şi putem rata o şansă istorică de a lua joburi mai bine plătite delocalizate din alte părţi şi de a schimba piaţa muncii într-un sens pozitiv. Bucureştiul trebuie să devină un oraş de centre de servicii, cercetare şi dezvoltare, de head quarter pentru companii, un oraş multinaţional, ca New York sau Londra.
Clujul ar putea să devină un Silicon Valley, pentru că este mai antreprenorial, mai naţionalist, mai liniştit; acolo proiectele au timp să se aşeze. Timişoara ar putea lua centrele de dezvoltare în industrie şi IT. Iaşiul ar putea fi un centru de entry-level pentru Moldova, Ucraina, Rusia, care să distribuie apoi forţă de muncă şi proiecte la următorul nivel, unde valoarea adăugată este mai mare.
Din păcate, lipsa infrastructurii şi a investiţiilor publice din România face ca numai câteva oraşe să beneficieze de schimbările la nivelul Europei, de trecerea de la industriile tradiţionale la cea a serviciilor. Restul oraşelor vor rămâne mult în urmă, cu foarte puţine posibilităţi de a atrage investiţii şi de a fi parte a unor trenduri globale.
-
Primarii din 4 mari oraşe din vestul ţării vor reabilitarea transportului public din bani europeni
Directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, Sorin Maxim, a declarat, joi, că cele 150 de milioane de euro au fost împărţite între Timişoara, Arad, Reşiţa şi Deva, care sunt municipii reşedinţă de judeţ. Timişoara are la dispoziţie cei mai mulţi bani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
eMAG deschide la Sibiu cel mai mare showroom din provincie
Noul showroom este primul inaugurat anul acesta de eMAG în afara Bucureştiului, după lansarea de luna trecută a magazinului offline din cadrul Galeriilor Titan. eMAG estimează că peste 80.000 de comenzi vor fi livrate anual aici.
Clienţii eMAG vor putea testa aici, înainte de a plasa o comandă, peste 600 de produse şi accesorii expuse din categorii precum electrocasnice, electronice, produse şi soluţii IT, gaming, aparate de îngrijire personală şi smart tech.
eMAG a deschis primul showroom în 2008, în Bucureşti, în cadrul Grant Shopping Center din cartierul Crângaşi. În prezent, eMAG are două showroom-uri proprii în Capitală şi câte un showroom în oraşele Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Sibiu şi Timişoara. eMAG mai are două puncte de livrare proprii, în Băneasa şi Piteşti, şi încă 202 puncte de livrare deschise în parteneriat cu Poşta Română.
-
3Pillar Global deschide un nou centru de dezvoltare la Iaşi
Compania americană a anunţat încă de anul trecut intenţia de a-şi extinde operaţiunile prin deschiderea unui birou într-un alt oraş din România sau din regiune. Iaşi a fost alegerea desemnată de board-ul companiei după o lungă etapă de analiză care a luat în considerare mai multi factori dintre care menţionăm: un centru universitar important, nivelul de calificare a specialiştilor IT şi disponibilitatea acestora pe piaţa muncii, posibilităţile de extindere a operaţiunilor, infrastructura oraşului.
Anul acesta, 3Pillar Global îşi propune să angajeze un număr de 50 specialişti IT în centrul din Iaşi, urmând să depăşească 100 până în 2018. Compania doreşte să atragă specialişti cu o experienţă de minim 2 ani de zile şi competenţe dovedite în tehnologii utilizate pentru dezvoltarea de aplicaţii web (Java, Phyton, Ruby on Rails, Front End) şi mobile (iOS şi Android).
3Pillar Global Romania face parte dintr-o organizaţie globală cu operaţiuni pe trei continente şi 800 de angajaţi. Cu 400 de angajaţi şi managementul operaţional în România, 3Pillar Global Romania are o importanţă strategică pe harta globală a organizaţiei. Experţii IT 3Pillar Global Romania îmbină gândirea de business şi expertiza tehnică în tehnologii de ultimă generaţie, cu aplicabilitate în mobile computing, cloud şi big data, pentru a dezvolta produse solicitate de clienţi de top din media şi entertainment, informare, sănătate şi financiar, printre care: PBS, televiziunea publică din SUA, CARFAX, lider în furnizarea de informaţii sau Equinox.
-
Oraşul din România care vine puternic din urmă, după Bucureşti şi Cluj-Napoca
Timişoara se concentrează în sfârşit pe birouri, aşa cum se întâmplă de multă vreme în Bucureşti şi Cluj-Napoca, iar proiectele din zone centrale găsesc uşor chiriaşi, spune omul de afaceri Ovidiu Şandor.
”Avem semnale din partea unor companii care încă nu există în Timişoara şi care vor să vină aici”.
Ovidiu Şandor investeşte într-un proiect mixt, 130 de milioane de euro, sub numele ISHO. Din proiect vor face parte atât birouri, cât şi locuinţe. „Timişoara se concentrează în sfârşit pe birouri, aşa cum se întâmplă de multă vreme în Bucureşti şi Cluj-Napoca. Proiectele situate în zone centrale, care sunt bine realizate din punct de vedere arhitectural şi tehnic, găsesc cu uşurinţă chiriaşi”.
Omul de afaceri nu se află la primul proiect de birouri, fiind responsabil şi pentru The Office, din Cluj-Napoca, unde este partener cu investitorul în real estate NEPI, însă este la prima încercare pe rezidenţial.
„Am demarat construcţia în februarie, iar prima etapă, de 16.000 de metri pătraţi, va fi gata în martie 2018. Suntem în discuţii cu firme din IT, telecomunicaţii, consultanţi, servicii financiare. Până acum, proiectul de birouri este închiriat în proporţie de peste 50%. Avem semnale din partea unor companii care încă nu există în Timişoara şi care vor să vină aici”, spune Ovidiu Şandor.