BusinessMagazin

Tag: Somaj

  • NYTIMES: RDG, distrusa si la 20 de ani de la caderea Zidului

    In acest al 20-lea an de la caderea Zidului Berlinului, guvernul
    cancelarului Angela Merkel se pregateste pentru o serie de
    celebrari si comemorari pana la aniversarea din noiembrie.
    Scenariul oficial al revigorarii landurilor din est a fost reluat
    si de presedintele american Barack Obama in recenta lui vizita in
    Dresda, reconstruita in toata splendoarea sa. Dar in afara catorva
    orase mari, ca Dresda, Leipzig sau Berlin, in fostele orase miniere
    din est, cum e si cazul Hoyerswerda, povestea declinului si a
    parasirii nu s-a schimbat.


    Nu departe de cele cateva centre urbane inca in verva, traficul
    e adesea sporadic pe autostrazile proaspat finisate, iar noaptea,
    in anumite zone din Mecklenburg- Pomerania de Vest din nordul tarii
    abia daca se mai zareste cate o lumina de o parte si alta a
    celebrelor Autobahn. Intr-un cantec popular in urma cu cativa ani,
    artistul Rainald Grebe descria senzatia de singuratate cantand “Ma
    simt atat de gol azi, ma simt Brandenburg”, referindu-se la fostul
    land est-german care inconjoara Berlinul. Ziarele vorbesc, pe de o
    parte, despre intoarcerea haitelor de lupi in Saxonia de-a lungul
    granitei poloneze si, pe de alta parte, despre continua migratie a
    celor tineri si a celor educati spre oportunitatile mai numeroase
    din Vest. Cand oficialii guvernului german si-au prezentat la
    jumatatea lunii iunie raportul anual cu privire la stadiul
    unificarii si la incercarile de a recupera decalajul Estului fata
    de Vest, tabloul pe care ei l-au pictat a fost eminamente pozitiv,
    dar nu chiar complet.

    Guvernul a raportat corect ca a cheltuit, numai intre 2006 si
    2008, peste 60 de miliarde de dolari ca sa sprijine afacerile si sa
    edifice infrastructura. Iar activitatea economica per persoana a
    crescut la 71% din cea a sectorului vestic, de la 67% in timpul
    acestui deceniu. “Gratie dezvoltarii economice pozitive, Estul este
    in cea mai buna pozitie de convergenta cu Vestul”, a spus Wolfgang
    Tiefensee, ministrul responsabil cu dezvoltarea fostelor state
    est-germane. “Decalajul se restrange.” El se restrange in parte
    pentru ca pionierii exporturilor, care au fost cel mai aprig loviti
    de criza din economie, sunt in Vest, iar recuperarea decalajului se
    face astfel de sus in jos. Somajul in fosta Germanie de Est ramane
    dublu fata de cel din Vest. In unele regiuni, numarul femeilor
    intre 20 si 30 de ani a scazut cu peste 30%. In total, aproape 1,7
    milioane de oameni au parasit fosta RDG de la caderea Zidului
    Berlinului – circa 12% din populatie, un proces in desfasurare inca
    dinainte de criza economica. Iar declinul demografic ameninta sa se
    accentueze, ca rezultat al bombei demografice cu ceas cunoscute sub
    numele de “sincopa”, care a urmat dupa prabusirea comunismului.


    Aflati aici de ce s-a prabusit rata nasterilor din Germania de Est
    dupa caderea zidului Berlinului

  • Atentie la 1937!

    De cand a inceput recesiunea, economia Statelor Unite a pierdut 6,5 milioane de locuri de munca si, dupa cum a confirmat acest sumbru raport, continua sa le piarda intr-un ritm alert. Daca luam in calcul si cele 100.000 de locuri de munca necesare in fiecare luna pentru a tine pasul doar cu cresterea naturala a populatiei, suntem pe minus cu 8,5 milioane de slujbe.

    Si cu cat se adanceste mai mult aceasta prapastie, cu atat ne va fi mai greu sa iesim la liman. Cifrele cu privire la rata somajului nu au fost singurele vesti proaste din acest raport, care a reliefat si stagnarea salariilor si iminenta unui declin al acestora. Aceasta e reteta pentru o deflatie in stil japonez, din care e foarte dificil de iesit. Va spune ceva expresia “deceniul pierdut”?

    Dar stati, ca mai sunt vesti proaste: criza fiscala a statelor. Spre deosebire de guvernul federal, statelor americane li se cere sa aiba bugete echilibrate. Si confruntate cu o scadere dramatica a veniturilor, cele mai multe state pregatesc reduceri drastice de cheltuieli, multe dintre ele avand ca subiect categoriile cele mai vulnerabile. Pe langa ca vor crea saracie pentru multi, aceste reduceri bugetare vor adanci si mai mult criza.

    Atunci ce putem face ca sa contracaram aceasta perspectiva cenusie? Avem deja planul de stimulare al lui Obama, care tinteste sa creeze 3,5 milioane de locuri de munca pana la sfarsitul anului vitor. E mai bine decat nimic, dar nu e de ajuns. Si altceva nici nu pare sa se mai iveasca. Va mai amintiti de planul administratiei de a reduce drastic rata executarii de ipoteci sau de planul de a face bancile sa reia creditarea luandu-le activele toxice din bilanturile contabile? Asa e, nici eu nu-mi mai amintesc. Toate acestea sunt deprimant de familiare cuiva care a studiat politicile economice ale SUA in anii ‘30. Din nou un presedinte democrat militeaza pentru politici de creare de locuri de munca de natura sa combata scaderea economiei, dar aceste politici nu sunt suficient de agresive ca sa produca o redresare completa. Din nou, mare parte din planul federal de stimulare a economiei este contracarat de ajustarile bugetare de la nivel statal sau local.

    Inseamna ca nu am reusit sa invatam din istorie si suntem, asadar, condamnati sa o repetam? Nu neaparat, dar e treaba presedintelui si a echipei sale economice sa se asigure ca lucrurile se vor petrece altfel de aceasta data. Presedintele Obama si oficialii administratiei sale trebuie sa-si mareasca eforturile, sa faca un plan prin care stimulentele economice sa devina si mai puternice.
    Sa fim bine intelesi, sunt foarte constient de cat de greu e de pus la treaba un astfel de plan.

    Liderii republicani nu vor coopera, ei fiind deja intr-o strategie de totala opozitie, fara a se mai uita la fapte sau la logica. Intr-adevar, acesti lideri au raspuns la raportul privind rata somajului proclamand esecul planului de stimulare economica al presedintelui Obama. O reactie stupida, evident. Administratia a avertizat inca de la inceput ca vor trece cateva trimestre pana ca planul sa-si faca vizibile marile efecte pozitive. Dar asta nu l-a impiedicat pe presedintele Comitetului de Studii Republicane sa emita un comunicat cu titlul “Unde ne sunt locurile de munca?”.
    De asemenea, nu e clar daca administratia va putea obtine ceva ajutor si de la “centristii” din Senat, care au golit partial de continut planul original de stimulare, cerand reducerea ajutorului oferit autoritatilor statale si locale; ajutor care, acum se vede, era absolut necesar. As vrea sa cred ca unii dintre acesti centristi au acum remuscari, dar daca au, nu se vede nicio urma pe fata lor.
    Si, ca economist, as adauga ca multi dintre colegii mei de profesie au jucat un rol distructiv aparte.

    A fost un soc pentru mine sa vad atat de multi economisti cu nume sonore recicland vechi fantome – cum ar fi ideea ca orice crestere a cheltuielilor guvernamentale va disloca o felie comparabila din investitiile private, chiar in conditiile unui somaj masiv – si alaturandu-si numele de avertismentele masiv exagerate cu privire la pericolele deficitelor bugetare pe termen scurt. (In acest moment, riscurile asociate unei datorii suplimentare sunt mult mai mici decat riscurile care ne pasc daca nu oferim economiei sprijinul adecvat.)
    De asemenea, ca si in anii ‘30, opozantii actiunii propaga povesti de groaza despre pericolele inflatiei, chiar daca deflatia isi arata coltii. Asa ca aprobarea unui nou plan de stimulare economica va fi dificila. Dar este esentiala.
    Economistii administratiei Obama inteleg care sunt mizele. Intr-adevar, in urma cu doar cateva saptamani, Christina Romer, presedinta Consiliului Consilierilor Economici, a publicat un articol despre “lectiile lui 1937” – anul cand Franklin Delano Roosevelt a cedat in fata “vulturilor” deficitului si ai inflatiei, cu consecinte dezastruoase atat pentru economie, cat si pentru agenda sa politica.
    Ce nu stiu este daca administratia si-a dat seama cumva de greselile pe care le-a facut pana acum.

    Asa ca acesta este mesajul meu catre presedinte: trebuie sa va puneti toti consilierii economici si politici sa munceasca pentru un nou plan de stimulare, acum. Pentru ca daca nu o veti face, va veti confrunta cat de curand cu propriul dumneavoastra 1937.

  • Rata somajului isi continua cresterea

    Rata somajului a crescut atat fata de trimestrul anterior (5,8%), dar si fata de perioada similara a anului trecut, cand era de 6,3%.

    Pe sexe, somajul in randul barbatilor a fost de 7,9%, in timp ce femeile au inregistrat o rata mai mica, de 5,5%. Rata somajului in mediul urban a fost de 7,5% si a depasit somajul rural, care a inregistrat o valoare de 6%.

    In primele 3 luni ale anului 2009, Romania inregistra o populatie activa de 9,7 milioane, dintre care 0,66 milioane erau someri.

    Rata de ocupare a populatiei in primul trimestru a fost de 57,4%, mai scazuta cu 0,3 puncte procentuale fata de perioada similara a anului trecut si cu 0,9 puncte procentuale fata de trimestrul anterior.

    Gradul de ocupare al barbatilor se mentine in continuare mai ridicat pentru barbati (64,1%) fata de femei (50,7%), dar este aproape egal pentru persoanele din mediul rural (57,6%) fata de cele din mediul urban (57,2%).
     

    Cititi mai multe despre cine mai face angajari

  • Atentie, somaj in crestere in UE

    Datele arata ca rata somajului este intr-o continua crestere, in luna aprilie inregistrandu-se o valoare de 8,9% in Uniunea Europeana si 9,3% in zona euro. Potrivit Eurostat, 21,5 milioane de persoane nu au un loc de munca.

    Cele mai ridicate rate ale somajului s-au inregistrat in Spania (18,7% ), Letonia (16.3%), Estonia (15,6%).Dintre tarile cu ratele de somaj cele mai scazute se afla Olanda (3,2%) si Austria (4,3%).
    Potrivit agentiei Reuters, rata somajului din zona euro (9.5%) este cea mai mare din ultimii 10 ani. Se estimeaza pentru anul in curs, o crestere a ratei somajului de pana la 9,9 % din populatia activa, iar pentru 2010 o crestere cu 1.6 procente (11.5%).

  • Cine mai face angajari?

     

    “Pentru noi, numarul mare de someri din economie este o oportunitate, pentru ca avem de unde sa angajam”, spune Theodor Alexandrescu, directorul general al companiei de asigurari AIG Life, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Pentru asiguratori, recrutarea de personal a fost pana nu de mult o problema complicata, din cauza competitiei stranse din sectorul financiar si a putinilor specialisti disponibili. Anul acesta, AIG vrea sa angajeze agenti noi de vanzare si, spre deosebire de alte perioade, Alexandrescu are de unde alege acum, pentru ca sunt destui cei care si-au pierdut sau isi vor pierde locul de munca. Pentru companiile care nu sunt constranse de criza sa-si reduca personalul, numarul mare de someri este o oportunitate, pentru ca gasesc mai usor oamenii potriviti si la costuri mai reduse decat in trecut. Pentru altele, faptul ca au de unde alege e o buna ocazie de a-si reduce bugetele salariale, inlocuind angajatii cu salarii ridicate cu unii mai modesti.
     
    Anul 2009 se prefigureaza a fi insa foarte greu pentru cei ce isi vor pierde locul de munca din cauza ca firmele unde lucreaza sunt nevoite sa reduca din personal, sa se reorganizeze sau pur si simplu sa-si inchida portile. La fel de multi someri pot veni anul acesta din sectorul de stat, acolo unde autoritatile sunt obligate sa dea afara o parte din oameni, din cauza presiunilor de costuri. La mai mult de jumatate de an de cand s-a declansat primul val de disponibilizari, e clar deja ca problema somajului e numai la inceput. Nu la fel de clara e si strategia autoritatilor, ce promiteau sa ofere solutii celor ce isi pierd locul de munca. In teorie, “avem unde sa-i angajam”, sustine Dumitru Cornoiu, secretar de stat in cadrul Ministerului Muncii, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Unde, mai exact? Macar putem estima de cati oameni va fi vorba?
     
    Estimarile referitoare la numarul celor ce isi vor pierde slujbele au variat destul de mult. Daca anul trecut Ministerul Muncii anticipa ca vor fi in jur de 525.000 de someri in 2009, cifra a fost reevaluata in primavara, urcand la aproape 800.000, pentru ca saptamana trecuta, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) sa aprecieze ca pana la sfarsitul anului nu vom avea mai mult de 620.000 de persoane fara loc de munca, judecand dupa tendinta recenta de aplatizare a ratei somajului, care a ajuns la 5,8% in mai, cu numai 0,1% mai mult decat in aprilie si cu 2,1% mai mult decat in aprilie 2008. In total, circa jumatate de milion de oameni nu au un loc de munca, arata evidentele autoritatilor.
     
    Problema somajului se complica insa cu faptul ca, fortati de conditiile economice din tarile unde muncesc, pana la o jumatate de milion de romani din Italia si Spania s-ar putea intoarce anul acesta acasa. Nu in ultimul rand, numarul de candidati pentru putinele locuri de munca disponibile va creste si mai mai mult in lunile urmatoare, cand intra pe piata fortei de munca peste 100.000 de absolventi de facultate.
     
    Deocamdata, semne ca economia se va repune pe picioare in curand nu sunt. Prognozele oficiale nu sunt deloc imbucuratoare, indicand o scadere a economiei in jur de 4%. Investitiile straine directe, care au sustinut in ultimii ani crearea de locuri de munca, se vor injumatati in 2009, la aproximativ 4,5 miliarde de euro, aprecia Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. Cel mai probabil, spun specialistii, recesiunea e doar la inceput, iar semne de revenire s-ar putea vedea, intr-un scenariu optimist, doar spre finele anului sau inceputul lui 2010.

    Mult mai realiste par scenariile potrivit carora primele semne de recuperare se vor simti abia la sfarsitul anului viitor. Pe piata fortei de munca, problemele au inceput sa se simta inca de anul trecut, cand companii precum Dacia, Mittal Steel sau Petrom au facut concedieri importante. Cel mai rapid si mai puternic s-au gripat industria constructiilor, sectorul auto si textilele, insa treptat virusul s-a extins si spre zone ce pareau mai stabile, precum comert, industrie si sistemul financiar-bancar.

    Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa: “Asteptam sa vina cam jumatate de milion anul acesta”

    Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life: “Anul acesta vrem sa angajam cateva sute de agenti noi”

    Anca Georgescu, director de resurse umane la Romtelecom: “Pana acum au fost trimisi acasa 2.000 de oameni. Mai sunt 500, dupa care acest proces se va incheia”

     

  • Nici Europa n-o duce bine

    • 17,9 mil. someri s-au inregistrat, la sfarsitul lunii decembrie 2008, in cele 27 de state ale Uniunii Europene
    • 1,67 mil. persoane si-au pierdut locul de munca in ultimul an
    • 8% a fost rata somajului, inregistrata la sfarsitul lui 2008, in zona euro
    • 7,2%rata somajului in randul barbatilor, in decembrie 2008
    • 8,5% rata somajului in randul femeilor, in crestere cu 0,4% fata de luna decembrie a anului 2007
    • 18% cea mai ridicata rata a somajului din Europa, inregistrata in Spania. Letonia se situeaza pe locul secund, cu 16,1%
       

  • Cum au facut altii

    Tarile vestice au apelat la diverse masuri sociale pentru pastrarea locurilor de munca. Cele mai multe guverne considera ca e esential ca oamenii sa nu fie concediati, chiar daca sunt platiti mult mai putin.
     
    • Germania
      Programul “Kurzarbeit” (“program scurt de munca”) ofera compensatii pe timp de 18 luni, din fondurile sociale de la buget, pentru angajatii companiilor care convin reducerea programului (de pilda, o saptamana lucrata, una nu) in loc de concedieri pur si simplu. Oficiul Federal pentru Munca estimeaza ca anul acesta va cheltui 2,85 miliarde de
      euro (fata de 135 de milioane in 2006 si 2007) pentru un sfert de milion de oameni despre care se estimeaza ca vor ramane angajati anul acesta in regim de Kurzarbeit. “Initial, companiile nu indraznesc sa angajeze oameni, pentru ca ei se vor lipi de ele pe urma. Dar e bine ca ei sunt lipiti de companii; isi pastreaza slujbele, veniturile, consuma”, considera Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului de Cercetare Economica Ifo din München, citat de New York Times.
    • Franta
      Probabil cea mai controversata legislatie a muncii din Europa este cea franceza, unde “legea Aubry” din 1998 a initiat trecerea la plafonul de 35 de ore de lucru pe saptamana, calculat ca medie pentru fiecare an, plafon care a devenit obligatoriu din 2000 pentru toate firmele cu mai mult de 20 de angajati. Scopul legii era sa reduca somajul si sa ofere o flexibilitate mai mare contractelor de munca. In schimbul RTT (Reduction du Temps de Travail), angajatii francezi au acceptat si anumite reduceri ale salariilor, fapt care i-a incurajat acum pe unii comentatori sa sustina ca, pe cat de criticata a fost legea dupa venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, care a predicat pe vremea cand economia crestea ca “munca mai multa aduce salarii mai mari”, pe atat se va dovedi acum de utila. Mai mult, unii cred ca ar putea fi si o solutie pentru alte tari, ca Japonia sau chiar SUA.
    • Statele Unite Ale Americii
      Sunt economisti care cred ca SUA nu-si mai pot permite sa dispretuiasca politicile de protectie sociala promovate pana acum de europeni. “Intr-o economie unde exista, statistic, mai mult de patru someri pentru fiecare loc de munca disponibil, concedierea completa poate fi devastatoare pentru bunastarea unei familii”, afirma Heather Boushey, senior economist la Center for American Progress. Ea noteaza ca, pe langa venituri, angajatii dati afara pierd si accesul la asistenta medicala, din moment ce majoritatea angajatilor obtin asigurarea medicala de la angajator. Truman Bewley, profesor de economie la Yale, adauga ca avantajul pastrarii oamenilor este ca angajatorul nu-i pierde in favoarea concurentei. Pe de alta parte, dupa Bewley, dezavantajul e ca angajatii reduc instinctiv ritmul activitatii, simtind ca nu prea au ce face, si “pot dezvolta obiceiuri proaste de lucru”.

  • Noul Cod Fiscal va duce la inflorirea afacerilor necurate

    Pozitia este comuna, chiar daca vorbim despre micii intreprinzatori sau despre greii din industrie, cum sunt cei care produc automobile. Reprezentantii micilor intreprinzatori spun ca au reusit sa convinga autoritatile sa aplice diferentiat impozitul forfetar minim. Firmele cu o cifra de afaceri de pana la 12.000 de euro pe an, adica 1.000 de euro pe luna, vor plati un impozit minim, de 500 de euro. Reprezentantii patronatelor au cerut ca pentru aceste societati impozitul sa fie zero, insa secretarul de stat Gratiela Iordache i-a refuzat. "Doamna Iordache a zis in felul urmator: Eu nu pot ca pe firmele acestea foarte mici sa nu iau cei 500 de euro pentru ca e o conditie impusa de Fondul Monetar International si noi ne-am angajat ca asa vom face," a declarat Florea Parvu vicepresedinte CNIPMMR.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
     

  • Atentie, somaj in crestere

    Marian Sarbu, ministrul muncii, estima la inceputul acestui an ca piata fortei de munca poate absorbi in 2009 minim 400.000 de persoane. Declaratia a atras atentia din doua puncte de vedere: cine vor fi cei care se vor incumeta sa mai faca angajari si sa ofere locuri de munca pentru un numar atat de mare de oameni si, in al doilea rand, cine vor fi marii ghinionisti ai anului, cei ce vor fi nevoiti sa-si caute de lucru in urmatoarele luni?

    Teoretic, nimeni nu e in siguranta; in orice companie pot aparea surprize in ciuda anunturilor linistitoare de ieri sau de azi, iar reducerile de costuri prin restructurari de personal sunt o solutie preferata de multi manageri. Potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), deja la sfarsitul lunii decembrie erau in toata tara 403.441 de persoane somere, cu 26.470 mai multe decat in luna precedenta. Important de mentionat este faptul ca acestia sunt doar cei inregistrati de ANOFM si care primesc indemnizatie lunara de somaj.

    In realitate, numarul romanilor care nu au loc de munca este mult mai mare, daca ii adaugam si pe cei care au iesit de sub observatia agentiei. Rata somajului, ajunsa la 4,4% in decembrie, este in crestere, in conditiile in care anul a inceput cu numeroase noi anunturi de concedieri.

    European Food & Drinks, producatorul japonez de componente auto Takata Petri, AAV Group, Electrica, Secuiana, RTC, producatorul finlandez de componente pentru industria telecomunicatiilor Elcoteq sau producatorul de cablaje auto Leoni fac parte dintre cei care au inceput anul cu astfel de decizii.

    Scaderea cererii pentru produsele lor, restrangerea activitatii, imposibilitatea de a mai plati la fel de multi oameni au fost motivele pentru care angajatii acestor companii au fost sau vor fi trimisi acasa. Aceeasi Agentie pentru Ocuparea Fortei de Munca a inaintat o estimare potrivit careia angajatorii vor face peste 47.500 de concedieri pana in luna martie.

    Cei mai multi someri vor veni din domeniul constructiilor, urmati de cei din industria auto, petrol si gaze, companiile din industria chimica si cele din productia de imbracaminte. “In mod evident, angajarea celor disponibilizati ar putea fi problematica, dat fiind faptul ca aceste persoane vor cauta un nou loc de munca in aceleasi domenii de activitate unde au lucrat si pana acum”, spune Iuliana Badea, sales manager la Lugera & Makler, a doua companie de recrutare de pe piata.

    Or, e greu de crezut ca daca o companie dintr-o anumita industrie a facut concedieri pentru ca vanzarile au fost afectate de deteriorarea generala a situatiei din industrie, alte companii din acelasi segment vor ramane neafectate si vor putea sa absoarba cu usurinta noi candidati. In consecinta, revine in actualitate ideea de reconversie profesionala catre domenii asupra carora criza a avut efecte mai slabe.

    Dar si acest lucru ar putea genera o supralicitare a unui numar limitat de posturi, ceea ce inseamna ca problema reintegrarii somerilor pe piata muncii va fi doar partial rezolvata. Trebuie amintit si ca nu doar cei trecuti pe listele de disponibilizari isi vor cauta un loc de munca.

    Lor li se adauga tinerii care in vara vor absolvi studiile liceale sau universitare, dar si romanii care muncesc in strainatate si care ar putea fi nevoiti sa se intoarca in tara anul acesta. Astfel, daca luam in considerare aproape 110.000 de studenti ce ar putea absolvi la vara o forma de invatamant de stat si cateva mii de romani intorsi acasa, este greu de crezut ca nu vor avea probleme in a-si gasi un loc de munca.

    Pentru recrutori, cel putin, lucrurile sunt deja lamurite: “Daca inainte erau scoase pe piata 500 de posturi libere pe zi, acum, abia daca mai sunt 50”, spune Florin Rusu, directorul general al Global Consulting. Pentru cine vrea sa vada partea plina a paharului, este totusi un semnal ca mai sunt si companii care, in ciuda tendintei generale, se incumeta sa mai angajeze oameni

    Ursus Breweries, cel mai mare producator de bere dupa cifra de afaceri raportata in 2007, se afla in momentul de fata in proces de recrutare pentru compania proprie de distributie, ANDIP Distribution. Judetele in care se vor face angajari sunt Constanta, Galati, Cluj, Vrancea, Brasov, Harghita si Covasna.

    Distribuitorul are in plan ca in prima parte a acestui an sa ocupe pozitiile de credit manager, regional credit controller, credit controller sau finance supervisor in Brasov, Cluj, Constanta, Vrancea sau Galati. Un alt exemplu este cel al producatorului american Procter & Gamble, care, dupa ce anul trecut a anuntat deschiderea unei noi fabrici la Urlati, se pregateste acum si de inceperea angajarilor.

    Constructia fabricii de sampoane si alte produse de ingrijire a parului va incepe in februarie, urmand ca recrutarile sa inceapa din luna martie. Pana in 2010, compania are planificate 300-350 de angajari. Potrivit informatiilor publicate recent de Ziarul Financiar, alte 300 de locuri de munca sunt scoase in piata si de catre Auto Cobalcescu, firma cu activitati in taximetrie, service auto si concesionar pentru marcile Dacia, Renault si Nissan.

    Linea Directa Communication, companie care activeaza pe piata de marketing direct, este inca un angajator activ in aceasta perioada. Dejan Grbic, directorul general al companiei, spune ca anul acesta trebuie sa angajeze 250 de oameni, iar scaderea plafoanelor salariale transforma acest moment in unul propice pentru angajari.

    Cu toate acestea, posturile puse la bataie raman in ansamblu putine. Drept urmare, se anunta concurenta pentru obtinerea lor. “Revenim la situatia din primii ani dupa Revolutie, cand se gasea foarte greu un loc de munca, se faceau selectii dure inainte de angajare, iar candidatii nu puneau prea multe pretentii.

    Se vor bucura pur si simplu ca vor avea un loc de munca”, apreciaza Florin Rusu, punctand si faptul ca nivelul salariului pentru o pozitie de intrare a scazut cu aproximativ 300 de euro in ultimele luni. Aceasta ar fi vestea proasta pentru cei care abia acum vor sa se angajeze. Pentru cei ce lucreaza deja, vestea proasta este ca, in cele mai multe companii, salariile au fost inghetate.

    Este cu atat mai rau cu cat, de la inceputul anului, deprecierea leului a atins noi recorduri in fiecare saptamana, iar majoritatea salariatilor din Romania isi primesc veniturile in lei. “Desi exista multe companii in care salariile si bonusurile se negociaza in alte monede, de obicei la un curs stabilit de companie si care este valabil pe sase luni, plata se face in lei, la fel cum se intampla si cu statele si toate declaratiile depuse la autoritatile responsabile”, comenteaza Iuliana Badea.

    Iar daca aproximativ jumatate dintre angajatii romani isi negociaza salariul in alta valuta, este de asteptat ca acest procent sa scada. “In toate companiile multinationale exista doua bugete de salarii: unul in euro sau dolari si altul in lei. In ultima perioada, din cauza variatiilor mari ale cursului valutar, tot mai multe companii isi fac bugetul in lei, la un curs de schimb acceptat de grupul din care fac parte, pentru a face posibila comparabilitatea datelor”, mai spune Badea.