Datorită costurilor ridicate de judecată (894 milioane euro), banca a înregistrat pierderi nete de peste 90 de milioane de euro pentru semestrul trei al acestui an.
Ca urmare a rezultatelor financiare, CFO-ul Stefan Krause va fi înlocuit în 2015 de Marcus Schenck de la Goldman Sachs, care în primă instanţă va ocupa poziţia de adjunct al lui Krause.
Deutsche Bank a cheltuit, din 2012 până în prezent, peste 7 miliarde de euro pe amenzi şi costuri judiciare.
Acţiunile Twitter au coborât cu până la 12% în prelungirea şedinţei de tranzacţionare pe bursa de la New York, după anunţarea rezultatelor financiare, potrivit Bloomberg.
Deşi titlurile Twitter se află sub maximul record înregistrat în 26 decembrie 2013, acestea au crescut cu 59% faţă de cel mai jos nivel atins vreodată, consemnat în 23 mai. Atunci, preţul pe unitate a fost de 30,5 dolari, în timp ce la finalul şedinţei de luni preţul a fost de 48,5 dolari pe unitate.
Numărul utilizatorilor activi lunar ai reţelei sociale a avansat în al treilea trimestru cu 23% faţă de intervalul corespunzător din 2013, la 284 de milioane, se arată într-un comunicat al companiei. Rata de creştere a încetinit însă faţă de 25% în trimestrul anterior.
De asemenea, numărul vizualizărilor efectuate de utilizatori pe Twitter a crescut la 181 de miliarde în al treilea trimestru, faţă de 173 de miliarde în trimestrul anterior.
Dick Costolo, CEO-ul Twitter, încearcă să atragă mai mulţi utilizatori, el declarând că vrea să facă reţeaua de socializare mai uşor de folosit, să îmbunătăţească serviciul de mesagerie şi să lucreze cu dezvoltatorii de aplicaţii mobile pentru extinderea serviciilor oferite de companie.
Vânzările s-au dublat în perioada iulie-septembrie în comparaţie cu al treilea trimestru al anului trecut, ajungând la 361,2 milioane de dolari. Veniturile au depăşit estimările analiştilor intervievaţi de Bloomberg, care au anticipat vânzări în valoare de 351 de milioane de dolari pentru al treilea trimestru.
Veniturile din publicitate pe platforme mobile au reprezentat 85% din încasările totale din publicitate înregistrate de Twitter în cel de-al treilea trimestru.
Twitter estimează pentru al patrulea trimestru venituri cuprinse între 440 şi 450 de milioane de dolari.
Costolo a înlocuit mai mulţi şefi de departamente ai Twitter, în urma unor conflicte interne, şi a introdus noi produse, în încercarea de a asigura investitorii că Twitter va continua să crească. Compania americană a fost listată la bursa din New York în luna noiembrie.
Yahoo a raportat un avans important al profitului net în cel de-al treilea trimestru, la 6,77 miliarde de dolari, faţă de 296,7 milioane de dolari în acelaşi interval din 2013.
Creşterea semnificativă este susţinută de vânzarea acţiunilor Alibaba din luna septembrie. Atunci, grupul chinez de comerţ electronic a obţinut o sumă record la listarea pe bursa din New York, de 25 de miliarde de dolari.
Yahoo, care a vândut 140 de milioane de acţiuni Alibaba în cadrul ofertei, a obţinut un câştig brut de 9,5 miliarde de dolari, potrivit MarketWatch. Yahoo a plătit, în 2005, aproximativ 1 miliard de dolari pentru acţiunile pe care le deţine în Alibaba.
Compania americană a consemnat o creştere uşoară a venitului total în cel de-al treilea trimestru, de 1%, la 1,09 miliarde de dolari, faţă de perioada corespunzătoare din 2013, se arată într-un comunicat al companiei.
Totuşi, venitul înregistrat de Yahoo a depăşit estimările analiştilor, care au anticipat venituri de 1,05 miliarde de dolari în al treilea trimestru, potrivit Bloomberg.
Acţiunile Yahoo au urcat cu 4,8% pe bursa din New York după publicarea rezultatelor, potrivit Bloomberg.
În ceea ce priveşte ultimul trimestru din acest an, compania americană estimează că valoarea veniturilor se va situa între 1,14 miliarde de dolari şi 1,18 miliarde de dolari.
Venitul din publicitatea online, excluzând costurile pentru trafic, a scăzut cu 6% în al treilea trimestru, la 396 de milioane de dolari, în timp ce venitul din programele software pentru telefoane mobile a avansat la 200 de milioane de dolari.
Yahoo ar putea pierde o parte din piaţa de 50,7 miliarde de dolari a publicităţii online în acest an în favoarea competitorilor Google şi Facebook.
Analiştii estimează că Yahoo va avea o cotă de piaţă de 4,9% în 2014, în scădere faţă de anul trecut, când a înregistrat o cotă de 7,2%, în timp ce Facebook îşi va creşte cota la 9,7% faţă de 7,6% anul trecut. Cota liderului Google va scădea la 38,3% anul acesta, prin comparaţie cu 39,7% în 2013, potrivit MarketWatch.
Profitul net a scăzut cu 5,3%, la 2,81 miliarde de dolari, prin comparaţie cu al treilea trimestru din 2013, când s-a situat la 2,97 de miliarde de dolari.
În schimb, veniturile totale ale companiei au urcat cu 20% în al treilea trimestru, la 16,52 miliarde de dolari, faţă de 13,75 miliarde de dolari în perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit unui comunicat publicat joi seară.
Rezultatul este puţin sub aşteptările analiştilor, care au anticipat venituri totale în valoare de 16,58 miliarde de dolari, potrivit The Wall Street Journal.
Excluzând vânzările aferente partenerilor din afara grupului, veniturile Google au fost de 13,2 miliarde de dolari în perioada analizată, sub prognoza analiştilor financiari, potrivit datelor Bloomberg.
Rezultatele includ şi divizia Motorola Mobility, care este în proces de vânzare către grupul Lenovo din China şi este încadrată la operaţiuni discontinue.
Cheltuielile au urcat cu 28% în cel de-al treilea trimestru, în timp ce costurile pentru cercetare şi dezvoltare au înregistrat un avans de 46%, în condiţiile în care Google investeşte în construcţia unor noi centre de date, pentru a putea livra mai mult conţinut pe Internet.
La nivelul primelor nouă luni din acest an, cheltuielile s-au ridicat la 7,4 miliarde de dolari, în urcare cu 45% faţă de acelaşi interval din 2013, când s-au situat la 5,1 miliarde de dolari.
Acţiunile Google au scăzut cu 2% pe bursa din New York, în şedinţa extinsă de tranzacţionare, în urma publicării rezultatelor financiare.
Printre factorii care au influenţat aceste rezultate, se numără şi impozitele pe care Google a trebuit să le achite, în creştere cu 40% faţă de trimestrul al treilea din 2013, din cauza unor taxe adiţionale legate de patentele Motorola.
Google este liderul pieţei de publicitate online, datorită popularităţii motorului său de căutare. Deşi în ultimii ani publicitatea a asigurat un avans constant al venitului şi al profitului companiei, Google trebuie, în prezent, să investească în afaceri noi pentru a menţine ritmul de creştere.
De altfel, compania a triplat cheltuielile cu achiziţiile în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 4,2 miliarde de dolari. Google a preluat la începutul acestui an producătorul de termostate şi detectoare de fum inteligente Nest Labs, într-o tranzacţie de 3,2 miliarde de dolari. De asemenea, Google a cumpărat companiile DropCam, care produce sisteme de supraveghere video, şi Skybox Imaging, care oferă servicii prin satelit, pentru 1 miliard de dolari.
Totodată, utilizatorii au început să renunţe la folosirea calculatoarelor şi a tabletelor şi să migreze spre smartphone-uri, care generează venituri mai mici din publicitate. Totodată, Google se confruntă şi cu ascensiunea rivalilor, dominaţia companiei fiind ameninţată tot mai serios de platforme precum Facebook.
“Sperăm să depăşim anul acesta pragul de 50 de milioane de euro ca cifră de afaceri. Deja calculăm să vedem dacă este sau nu posibil. Pentru 2015 nu avem îngrijorări, depindem de Dacia, Ford, Electrolux şi exporturile sale către Rusia“, a spus Christophe de Korver, care de patru ani este directorul general al Gefco România, divizie a Gefco, compania de transport şi logistică deţinută de ruşii de la RZD Russian Railways în proporţie de 75%, în timp ce restul este în proprietatea francezilor de la PSA Peugeot-Citroën.
Gefco lucrează pe piaţa din România cu Automobile Dacia şi Ford, pentru care transportă atât com-po-nente, cât şi automobile finite, dar şi cu producători de componente precum Conti-nen-tal sau de electro-casnice precum Electrolux, care deţine o uzină la Satu Mare. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 47 mil. euro, în creştere cu 11% comparativ cu valoarea din 2012.
Din cifra de afaceri a companiei, transportul de maşini reprezintă 30%, iar cel de componente auto 20%, astfel încât jumătate din businessul companiei este reprezentat de contractele din auto. Pe de altă parte, dacă anul trecut creşterea producţiei Ford a ajuns la un nivel istoric de aproape 68.000 de maşini asamblate la Craiova, anul acesta uzina constructorului american va produce cel mult 50.000 de maşini, în timp ce şi uzina Dacia şi-a redus turaţia. „În a doua jumătate a anului am avut multe rezultate comerciale bune care vor avea un impact asupra activităţii de anul viitor. După rezultatele înregistrate cu Ford, am extins colaborarea cu Dacia, în special pe zona de importuri, iar din vara acestui an am început realizarea de importuri din Franţa, Polonia, Slovacia pentru uzină. Acestea au început acum, dar efectele le vom vedea anul viitor. În vară am realizat mai mult teste, iar din septembrie am început realizarea unor volume mai importante. De asemenea, mai avem şi alte proiecte. În ceea ce priveşte volumele, am fost afectaţi de activitatea de la Ford, mai ales în prima jumătate a anului, dar acum am reuşit să compensăm“, a spus Christophe de Korver.
Producţia la Dacia a scăzut cu 3,5% în primele opt luni ale acestui an la 213.559 de autoturisme, pierzând aproape 7.800 de maşini, echivalentul a 31 de garnituri de tren de transport.
„Situaţia de la Dacia este mai complicată. Totul depinde de zonele către care exportă. Avem exporturi prin Constanţa şi exporturi către Italia, unde am avut rezultate bune în trimestrul doi al acestui an. În prima parte a anului am avut un business foarte bun către Africa de Nord, în special către Algeria. Întotdeauna depinde de piaţa pe care se vinde Dacia cel mai bine. Da, au mutat Sandero, însă acest lucru nu se vede la Mioveni. Ei produc în continuare la capacitate maximă“, a declarat şeful Gefco România.
În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, acesta s-a extins în 2014, atât pe zona de industrie, cât şi pe zona de agricultură: „În partea de vest a ţării lucrăm acum cu Hella, companie ce deţine o fabrică de corpuri de iluminat lângă Timişoara, dar şi cu cei de la Pioneer. Am început anul foarte bine deoarece am colaborat cu cei de la Pioneer, pentru care am transportat seminţe. Ei sunt o subsidiară a DuPont şi produc aici seminţe ce sunt exportate în Ucraina şi Rusia, în special înainte de criză“.
Colaborarea cu Hella vine la mai puţin de un an de când Gefco a deschis, în toamna anului trecut, o nouă platformă logistică de 2.000 mp la Arad, în Parcul Industrial Cefin.
Compania de logistică s-a extins pe domeniul agricol nu doar prin colaborarea cu Pioneer, ci şi prin colabrarea cu IPSO, importatorul utilajelor John Deere în România.
MIHAELA FEODOROF (EXECUTIVE COACH ŞI FONDATOR YOURWAY LIFE & COUNSELING)
În firea omului este să caute soluţia cea mai potrivită lui şi să aleagă cum acţionează. Se naşte pregătit să facă faţă oricăror situaţii, dar, grijulii din fire, adulţii pun la îndemâna copilului opţiunile lor. „Nu face aşa, uite cum îţi spun eu. Ar fi cel mai bine pentru tine să mă asculţi, eu am fost ca tine!“ Antrenarea de la primii paşi pentru a urma modelul reuşitei altora ne duce, comod şi sigur, către uniformizare. Oaia rătăcită şi răţuşca neagră sunt personaje care se evidenţiază prin diferenţele fizice şi atitudinale, cărora li se admite integrarea în comunitate după o lungă şi chinuitoare dovadă a umilinţei.
În mediul profesional ajungem în urma unui laborios parcurs educaţional la care am adăugat experienţe care să probeze că ne putem plia, adapta, armoniza. Cultura societăţii în care ne dezvoltăm îşi lasă amprenta, pe lângă, sau uneori în lipsa, valorilor familiei în care creştem. Nici mediul organizaţional nu oferă întotdeauna cadrul potrivit pentru firile independente care caută să-şi croiască drumul după măsura lor. Ce te faci însă cu diferenţa dintre potenţialul individual şi plafonul bugetelor sau schema organizatorică? Cum să depăşeşti rezultatele an de an, dacă te uiţi numai la locul limitat în care trebuie să se dezvolte resursa umană?
Potrivit dicţionarului explicativ al limbii române, individul este definit ca: 1) Persoană privită ca unitate distinctă faţă de alte persoane; 2) Organism având o existenţă proprie şi considerat ca unitate distinctă faţă de specia din care face parte; exempla; 3) Persoană considerată ca unitate particulară, distinctă faţă de toate celelalte persoane; ins; cetăţean. Fiecare dintre noi suntem caracterizaţi de percepţii şi abordări individuale care, aduse într-un grup, cresc eficienţa acestuia. Unde-s doi puterea creşte, spune o vorbă din bătrâni. Mai mult, de la inventarea managementului definit ca arta de a conduce în scopul desfăşurării eficiente a activităţilor unui grup/echipă de oameni, contextul devine din ce în ce mai anevoios pentru individualitate.
Ne place însă la nebunie să citim poveştile
de succes ale răzvrătiţilor. Ediţii ale biografiilor lui Richard Branson, Steve Jobs şi mulţi alţii sunt la vedere pe rafturile bibliotecilor de business din orice companie respectabilă. Le parcurgem ca să ne încurajăm cât să acţionăm diferit în anumite contexte, cu speranţa că demersurile noastre vor avea şi rezultate pe măsură. Că astfel o să găsim spaţiul şi persoana care să-şi asume un model de management al excelenţei individuale, în loc să fie deranjată că trebuie să facă faţă provocărilor. Vestea bună este că generaţia de tineri care se pregăteşte să bată la uşa angajatorilor este complet diferită de părinţii lor.
Credinţa mea în potenţialul lor îmi este întărită de rezultatele studiului lansat la începutul acestui an care a analizat profilurile de personalitate ale generaţiilor X, Y şi Millennials. Cum ştim deja, angajaţii de astăzi sunt mai degrabă preocupaţi de rezultatele muncii lor, cu spirit autocritic şi fac faţă destul de dificil stresului. Relativ ambiţioşi, prietenoşi şi sociabili, ei sunt caracterizaţi de prudenţă. Au fost învăţaţi să respecte regulile şi procedurile şi exercită aceste comportamente asupra celor cu care lucrează prin micromanagement şi nevoia de control. Valorile şi motivaţiile care îi susţin în demersurile lor profesionale sunt nevoia de putere şi securitate, tradiţiile şi un simţ ridicat al esteticului.
La polul opus, mi s-a confirmat, se află generaţia Millennials, născută la pragul dintre secole. Dornici să se afirme, ei tind să aleagă cu precădere printre preferinţele lor modalităţile de expresivitate artistică în care pot utiliza limbajul verbal şi corporal pentru a întruchipa personaje şi situaţii. Nu ne vom mira dacă scena li se pare un loc în care trebuie să se afle chiar dacă vorbesc despre crezurile lor.
Viitorilor angajaţi nu le este teamă să cunoască străini şi să vorbească cu încredere despre subiecte variate, în faţa unui număr restrâns de indivizi sau în faţa unei audienţe numeroase. Pentru că îşi doresc să dovedească de ce sunt în stare, se vor orienta mai degrabă către domenii profesionale pragmatice şi mai puţin către latura social–educaţională.
Ceea ce am probat prin evaluările ambelor categorii, actuali şi viitori profesionişti, susţine faptul că suntem sau nu pregătiţi, că a venit vremea autenticului care aduce plusvaloare în grupuri sau echipe. Liniaritatea şi încadrarea nu pot susţine creşterea peste limite dorită de companii. Un alt model de gestiune îşi face simţită prezenţa la nivel executiv, urmând să se rafineze prin aplicarea pe alte câteva generaţii de angajaţi. Sunt conştientă că abordând tema autenticităţii care susţine potenţialul individual nu voi închide discuţia cu acest articol. Dar întorcându-mă zi de zi la exemplele din viaţa reală, chiar merită să o împărtăşesc.
Unicitatea performanţei hrăneşte visele multora dintre noi, aşa cum de curând ne-am bucurat de reuşitele Simonei Halep sau ale junioarelor campioane mondiale la handbal. Avem multe alte exemple, dintre noi sau la nivel global, care ne amintesc de putinţa noastră. Indiferent de cadrul în care ne aflăm, alegerile pe care le facem, de la a discuta sau scrie până la acţiunea propriu-zisă, vor produce rezultate. Iar rezultatele, cum am văzut, sunt cele care contează.
Măsura reuşitei este medalia, venitul, siguranţa noastră şi a familiei, dar uleiul care întreţine angrenajul este împlinirea personală. Aceea că într-o discuţie cu tine însăţi, fără a vrea să dovedeşti nimănui nimic, ai ales ceea ce te reprezintă.
Scriam, la sfârşitul lunii mai, de cât de repetitiv este şeful Băncii Centrale Europene în discursuri. Reamintesc: Mario Draghi despre evoluţia preţurilor, în octombrie 2013: „… and are ready to consider all available instruments“; noiembrie 2013: „… but there are a whole range of instruments that we can activate, if needed“; decembrie 2013: „… and are ready to consider all available instruments“; ianuarie 2014: „ … and to take further decisive action if required“; februarie 2014: „… and to take further decisive action if required“; martie 2014: „… and to take further decisive action if required“; aprilie 2014: „… and act swiftly if required“; mai 2014: „… and act swiftly, if required“.
Săptămâna trecută, pe fondul crizei politice din Franţa şi al revoltei miniştrilor francezi împotriva programenolor de austeritate, Draghi a făcut din nou pieţele să vuiască anunţând că oficialii BCE vor folosi „toate instrumentele pe care le au la dispoziţie şi de care este nevoie pentru a asigura stabilitatea preţurilor pe termen mediu“. Poate că de această dată bancherii europeni vor purcede la programe de relaxare cantitativă şi la măsuri de relansare a economiei continentului. Mai sigur nu, pentru că avem de-a face cu un act de procrastinare: vin datele, sărim ameninţători, nu facem nimic pentru că nu sunt suficiente date, apar date suficiente care confirmă dar în loc de acţiune începe o nouă perioadă de aşteptare a următorului rând de date. Şi aşa trece austeritatea din economie în intelect.
Aş sări acum de la îndepărtaţii europeni la neaoşi. Există domenii în care până la 70% din personalul calificat a plecat. 10% din populaţia activă a României lucrează peste hotare. Cei mai mari zece angajatori şi-au redus efectivele cu 55.000 de oameni faţă de 2008; s-au pierdut slujbe în energie, în servicii, în siderurgie, telecomunicaţii, transporturi, industria auto. Cresc doar retailul şi recrutarea şi închirierea de forţă de muncă temporară, oricum nu la nivelul plecărilor – adică slujbe lipsite de competenţe tehnice şi de creativitate.
Bănuim cu toţii că urmează o perioadă dominată de campania electorală, ceea ce s-ar traduce, eufemistic vorbind, printr-o „toamnă interesantă“. Mi-ar plăcea să regăsesc temele dezindustrializării şi deprofesionalizării în programele şi cuvântările şi promisiunile candidaţilor şi partidelor, dar cum austeritatea intelectuală se manifestă de o bună bucată de vreme, mă tem că vor fi de ajuns atacurile tembele, acuzaţiile absurde şi micile chiţibuşării din zona „ba pe-a mă-tii“. Pentru că austeritatea intelectuală deja s-a instalat.
România suferă în mod cronic de reducerea competenţelor, iar clasa de mijloc înregistrează, indiferent de rezultatele economice, o pierdere importantă de substanţă. Trăim nu numai efectele crizei economice internaţionale, ci şi pe cele ale limitării competenţelor pe bază de criterii politice, în care insul este judecat pe baza carnetului de partid şi nu a rezultatelor sau ideilor. Există studii clare, documentate, cu formule, explicaţii şi grafice, care leagă ştiinţa de carte a unei naţii de creşterea PIB, de calitatea vieţii, de investiţii, economii şi spor economic. România are nevoie şi de investiţii străine şi de credite şi de reducerea deficitelor şi de producţie industrială, dar în egală măsură are nevoie de creativitate, de idei, de un mediu social stabil, de şcoală decentă, cu absolvenţi întregi la cap.
Un tablou delicat pentru un subiect sumbru: Dantelăreasa, de Caspar Netscher.
Complexul de birouri City Gate, cel mai important activ al companiei în România, era evaluat la finele primului semestru la 156 milioane de euro, cu 1% sub nivelul de la finele lunii martie.
Reevaluarea în scădere a centrelor comerciale a avut loc ca urmare a reducerii veniturilor actuale şi viitoare din chirii, potrivit raportului financiar al companiei, în care se arată că mall-urile au pierdut 6 milioane euro din valoare. Aceasta reprezintă 20% (cel mai mare nivel) din pierderea de 67 milioane de euro rezultată din reevaluarea în scădere a întregului portofoliu GTC în Europa Centrală şi de Sud-Est.
Veniturile din chirii obţinute de GTC în România şi Bulgaria s-au redus uşor la 11,8 milioane de euro, faţă de 12,2 milioane de euro în perioada corespunzătoare a anului trecut. Veniturile totale au crescut însă de la 16,3 milioane de euro la 17,9 milioane de euro, iar pe fondul reducerii cheltuielilor, rezultatul net obţinut de dezvoltatorul imobiliar pe cele două pieţe a urcat de la 6,4 milioane de euro la 6,8 milioane de euro.
GTC operează centrele comerciale Galleria Arad, Piatra Neamţ şi Buzău, pentru ultimele două dintre acestea, care se confruntă cu mari probleme, compania luând decizia să le vândă, însă fără succes.
Compania a încercat anul trecut să vândă cele două proprietăţi, împreună cu un mall din Suceava, însă a reuşit să găsească cumpărător doar pentru cel din urmă, cedat pentru 800 de euro, în condiţiile în care investiţia a fost de 25 de milioane de euro.
“Centrele comerciale Galleria din Buzău şi Piatra Neamţ au devenit active aflate în operare şi asta facem, la administrăm şi căutăm constant, împreună cu chiriaşii, să găsim soluţii pentru îmbunătăţirea rezultatelor. Organizăm zeci de evenimente lunar pentru locuitorii din oraşele unde deţinem un mall Galleria şi acest fapt s-a văzut şi în creşterea veniturilor (trimestrul doi 2014 versul trimestrul unu 2014 şi trimestrul doi 2013). Estimăm ca până la finalul acestui an nu vom mai înregistra o scădere a veniturilor pe acest segment”, a declarat pentru MEDIAFAX, Danny Bercovich, directorul executiv GTC România.
Suprafaţa închiriabilă a celor trei centre comerciale totalizează 59.000 de metri pătraţi, din care 87% este ocupată, faţă de 89% la martie. Chiria medie generată de cele trei centre comerciale este de 3,8 euro/mp/lună, iar randamentul investiţional este de 10,9%.
Complexul de birouri City Gate, cu o suprafaţă închiriabilă de 48.000 de metri pătraţi, are o rată de ocupare constantă, de 93%, în timp ce chiria medie pe care o generează proprietatea s-a situat la 19,7 euro/mp/lună. Randamentul investiţional al City Gate este de 7,9%.
GTC a anunţat în anul trecut că nu mai poate construi mall-ul Galleria Bucureşti, după ce autorităţile au clasificat terenul ca zonă verde pentru alte scopuri, astfel că spaţiul nu mai poate fi utilizat pentru dezvoltarea centrului comercial. Compania a înregistrat o pierdere de 15,1 milioane euro în urma acestei decizii, reprezentând două treimi din valoarea terenului. În raport se arată că, dacă proiectul nu va fi realizat în termenul stabilit, compania va fi nevoită să ceară băncii care a finanţat achiziţia terenului să prelungească termenul de rambursare a creditului, măsură puţin probabilă.
“Valoarea acestui teren ar putea scădea ca urmare a suspendării dezvoltării, iar abilitatea grupului de a-l vinde poate fi limitată. Incapacitatea grupului de finaliza acest proiect în timp, sau deloc, ar putea avea efecte materiale adverse asupra businessului companiei, condiţiilor financiare, rezultatelor operaţionale şi asupra preţului acţiunilor”, se menţionează în raport.
Terenul se află în zona Petricani, într-o arie aflată pe traseul proiectului de racordare la autostrada Bucureşti-Ploieşti. GTC estimează că ar putea recupera 7 milioane euro în urma exproprierii.
Compania mai deţine în Bucureşti două complexuri rezidenţiale, Rose Garden şi Felicity, unde a vândut în primul semestru locuinţe în valoare de 5 milioane de euro, respectiv 2 milioane de euro.
GTC s-a asociat cu omul de afaceri George Copos pentru a dezvolta complexul de birouri, lângă Piaţa Presei în Bucureşti, însă începerea construcţiei a fost întârziată din cauza lipsei finanţării.
“Nu putem face niciun update privind situaţia proiectului de birouri Ana Tower însă sperăm ca până la finalul acestui an să încheiem câteva tranzacţii pe segmentul de birouri din Bucureşti. Suntem în diferite etape de negociere pentru mai multe clădiri din Bucureşti. Nu putem oferi detalii, fiind vorba de aspecte confidenţiale, însă ne dorim să creştem portofoliul de spaţii de birouri pe care îl deţinem în România”, a adăugat Bercovich.
Compania este activă în Polonia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Rusia şi Ucraina, unde deţine active de 1,1 miliarde de euro.
Rompetrol Rafinare, parte a KMG International, fostul grup Rompetrol, a înregistrat în primele şase luni ale anului trecut o cifră de afaceri brută de 1,96 miliarde de dolari. “Indicatorii financiari au fost susţinuţi în principal de rezultatele operaţionale pozitive – materiile prime procesate (+46%), vânzările de carburanţi pe piaţa internă (+24%) şi la export (+75%), dar şi de reducerea costurilor de procesare prin creşterea eficienţei energetice şi menţinerea disponibilităţii mecanico-operaţionale”, arată un comunicat al companiei transmis miercurea trecută Bursei de Valori Bucureşti.
Rafinăriile companiei, Petromidia şi Vega, au prelucrat în primul semestru peste 2,4 milioane tone de materie primă, cu 46% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. Creşterea producţiei, alături de investiţiile derulate de companie au făcut ca pierderile aferente sectorului de rafinare să scadă în intervalul analizat cu 28,8%, de la 78,37 milioane de dolari la 55,79 milioane de dolari.
Exporturile Rompetrol Rafinare au depăşit 1 miliard de dolari în prima jumătate a anului, iar compania estimează că în întregul an 2014 va exporta cu 20% mai multe produse comparativ cu nivelul de 1,7 miliarde de dolari atins în 2013.
Cifra de afaceri consemnată de Rompetrol Rafinare în zona distribuţiei de carburanţi a crescut în intervalul analizat cu 28% în primul semestru, de la 1,17 miliarde de dolari la 1,49 miliarde de dolari. Pe acest segment, compania a înregistrat un profit net de 6,93 milioane de dolari, de la 324.136 de dolari în perioada similară a anului trecut. Vânzările totale de carburanţi prin Rompetrol Downstream, divizia de retail a KMG International în România, au urcat cu 18% în primul semestru, de la 743.000 de tone la 881.000 de tone.
În România, compania operează peste 744 puncte de distribuţie a carburanţilor, 230 de staţii de gaz petrolier lichifiat, 9.000 de puncte de distribuţie a buteliilor şi trei staţii de îmbuteliere a gazului petrolier lichefiat.
Electrica a înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2013 un profit net de 209,1 milioane de lei.
Compania a avut la şase luni un un profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) consolidat de 466 milioane de lei, mai mare cu 10,8% faţă de 420,6 milioane de lei în primul semestru din 2013, potrivit unui raport al Electrica transmis Bursei de Valori Bucureşti.
Veniturile companiei din activitatea de distribuţie a electricităţii au crescut cu 1,5%, la 1,03 miliarde de lei, ca urmare a majorării tarifului reglementat. Activitatea de distribuţie a electricităţii contribuie cu 33% la veniturile Electrica.
În perioada analizată, Electrica a înregistrat din furnizarea de electricitate venituri de 2,06 miliarde de lei, în scădere cu 15% faţă de perioada similară a anului 2013. Furnizarea de energie contribuie cu 66% la veniturile companiei de stat.
“Această scădere s-a datorat în principal scăderii cu 5% a tarifului mediu de furnizare de energie electrică şi scăderii cu 36% a valorii certificatelor verzi inclusă în factura către consumatorul final (…). În plus, cantităţile furnizate au scăzut cu 6% ca urmare, în principal, a scăderii consumului de energie electrică la nivel naţional şi ca efect al liberalizării pieţei”, se precizează în raport.
În primele şase luni ale acestui an Electrica a distribuit aproape 8 TWh de electricitate şi a furnizat aproximativ 5 TWh către 5,57 milioane de clienţi.
Compania este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie.