BusinessMagazin

Tag: retail

  • Black Friday, ediţia a doua. Comercianţii vor să depăşească recordul de anul trecut

    ZGÂRCIŢI CU ORICE FEL DE DETALII ÎNAINTE DE DERULAREA PROPRIU-ZISĂ A CAMPANIILOR, din dorinţa de a-şi păstra secretele cât mai bine, retailerii se pregătesc însă pentru sfârşitul acestei săptămâni, care dă semne că ar putea bate din nou recordurile. Black Friday este deja o tradiţie la americani şi marchează deschiderea sezonului pentru cumpărăturile de Crăciun.

    “Va fi cel mai tare eveniment de shopping organizat vreodată în România”, spune Iulian Stanciu, director general al eMag. Aceeaşi idee este avansată şi de Violeta Luca, director general al Flanco. La rândul său, Domo Retail a anunţat printr-un comunicat de presă că pe 23 noiembrie reţeaua îşi deschide larg porţile pentru “vizită şi cumpărături deştepte”, în cadrul promoţiei fiind reunite sute de produse. Debutul campaniei pe site-ul domo.ro va fi dat la miezul nopţii, chiar de la primele minute ale zilei de vineri “şi va continua pe parcursul zilei atât pe site, cât şi în reţeaua de magazine din toată ţara”” spune Iuliana Georgescu, client service director la Domo Retail. Cu mai bine de o săptămână înainte de startul la cumpărături cu discount, Koyos a anunţat că va face reduceri de preţ de până la 80% la sute de repere, ba, mai mult, faţă de anul trecut ofertele vor include două noi categorii de produse – electrocasnicele mari şi produse pentru baie. “Ne pregătim intens pentru campania de anul acesta, acesta fiind al treilea an consecutiv în care ne-am aliniat marilor retaileri internaţionali pentru campania Black Friday”, declară Dana Iorga, director general al Koyos.ro. Concret, compania s-a pregătit din punct de vedere tehnic şi logistic, serverele magazinului online având acum o capacitate suplimentară, astfel încât Koyos.ro poate suporta acum cu 500% mai mulţi vizitatori simultan faţă de anul trecut. Anul trecut, site-urile care au derulat promoţii pe 25 noiembrie nu au făcut faţă valului de vizitatori şi cele mai multe magazine îşi epuizaseră stocurile până la amiază.

    Dana Iorga spune că se aşteaptă ca vânzările de pe 23 noiembrie să fie mai mari decât în Vinerea Neagră a anului trecut, când valoarea comenzilor a fost comparabilă cu vânzările din două săptămâni normale.
    Koyos.ro va demara campania la ora 6.00 pe 23 noiembrie, iar din experienţa anilor trecuţi, reprezentanţii magazinului online se aşteaptă ca tabletele, telefoanele mobile şi electrocasnicele să fie în topul preferinţelor clienţilor, urmate de laptopuri, componente PC şi televizoare.

    LA MARE CĂUTARE S-AR PUTEA DOVEDI GADGET-URILE, “pentru că sunt foarte potrivite pentru cadouri în perioada de sărbători”, se aşteaptă Marius Ghenea, omul de afaceri care deţine, prin Fit Distribution, o serie de magazine online, printre care şi PCGarage. El crede că toate site-urile din grup vor avea rezultate foarte bune, pe de o parte graţie ofertelor pregătite, iar pe de altă parte pentru că în preajma Crăciunului “clienţii sunt mai interesaţi de o varietate mai mare de produse decât în alte perioade ale anului”. Pentru PCGarage, Black Friday a fost în 2011 cea mai bună zi de vânzări din întreg anul.

    De fapt, bilanţul zilei a fost anul trecut în mai toate zilele peste aşteptări. eMAG a avut de 14 ori mai multe comenzi decât într-o obişnuită zi de vineri şi a vândut în total peste 100.000 de produse în valoare de opt milioane de euro. La Flanco, încasările din întreg weekendul au fost de aproape şapte milioane de euro, de cinci ori mai mari decât în mod normal şi cât într-o lună întreagă de februarie sau iunie, când, de regulă, vânzările sunt mai scăzute. În acelaşi sfârşit de săptămână Domo a avut vânzări duble faţă de un sfârşit de săptămână oarecare, iar evoMAG a consemnat în ziua de vineri venituri de un sfert de milion de euro. Comercianţii din electro-IT îşi pun mari speranţe în Vinerea Neagră, mai cu seamă că 2012 este un an în care piaţa a continuat să se contracte. În primele trei trimestre ale anului, piaţa de electroIT a scăzut cu 1,3%, ajungând la 929 de milioane de euro, conform studiului GfK TEMAX.

    ANUL TRECUT, comercianţii au fost plăcut surprinşi de reacţia pe care au stârnit-o în piaţă cu Black Friday şi chiar dacă lucrurile nu au mers strună tocmai pentru că au generat un interes peste aşteptări, s-au adaptat din mers. Site-ul eMAG, spre exemplu, a fost accesat de la 5 dimineaţa, momentul începerii campaniei, şi până la ora 10 peste 400.000 de vizitatori unici au comandat în total 34.000 de produse, dintre care 28.000 din promoţia specială de Black Friday. Numărul vizitatorilor urcase deja la peste 700.000 după prânz, existând probleme tehnice timp de 48 de minute din cauza unui vârf de trafic de peste 100.000 de vizitatori aflaţi simultan pe site-ul magazinului online.

    Valoarea comenzilor plasate pe eMAG în primele cinci ore de la pornirea campaniei a fost de 4 milioane de euro, potrivit informaţiilor publicate pe blogul companiei. “Impactul campaniei a depăşit orice aşteptări dacă o raportăm la orice alt eveniment din istoria comerţului online din România. Încercăm să suplimentăm cantităţile de la furnizori pentru promoţiile speciale”, anunţa compania care aplica reduceri de până la 60% produselor din campanie, în timp ce restul produselor din afara promoţiei au avut un discount de 10%.

    Flanco a fost în 2011 singurul lanţ de electroretail care a derulat campania şi în întreaga reţea de magazine. Compania a postat eticheta “Black Friday” pe 3.000 de produse, iar problemele tehnice ale magazinului online au determinat managementul companiei să atragă clienţii spre reţeaua de magazine. Pe site-ul flanco.ro a fost afişat mesajul “BlackFriday, trei zile nebune pline de reduceri. Te aşteptăm în reţeaua noastră de magazine”, lucru care a determinat formarea de cozi la casele de marcat. Până la ora 12:00, peste 18.300 de clienţi au trecut pragul magazinelor Flanco şi au cumpărat 4.800 de produse, valoarea medie a unei achiziţii fiind de 600 de lei, conform unui anunţ al companiei.

    Black Friday a depăşit însă graniţele retailului electro-IT; alte companii au încercat să fructifice interesul ridicat al cumpărătorilor pentru reduceri şi au intrat în hora vânzării de chilipiruri. Dovadă că de eticheta Black Friday s-a folosit, de pildă, şi agenţia de turism Charisma Tour, care a promovat prin e-mail reduceri de până la 50% la rezervarea unei vacanţe pentru 2012. Un alt exemplu a fost Comstal.ro care a derulat până la Crăciun o campanie de reduceri pentru instalaţiile termice şi sanitare pe care le comercializează.

  • Carrefour deschide al 53-lea supermarket din tara, la Pitesti

    Magazinul, situat in zona centrala, pe strada Victoriei, are un spatiu de vanzare de cca 450 mp, modelul comercial se axeaza pe o gama de aproximativ 5.500 de produse, iar oferta include peste 1.000 articole marca proprie Carrefour, vandute la acelasi pret ca in hipermarket. In magazin vor lucra 49 de angajati.

    Clientii care doresc sa afle diferite informatii legate de produsele, serviciile disponibile, precum si alte informatii utile au la dispozitie un telverde: 0800 0800 02, disponibil 24 de ore din 24, in fiecare zi a saptamanii.

    Grupul Carrefour este cel mai mare distribuitor european si cel de-al doilea la nivel mondial. Prezent in 32 de tari din lume cu peste 15.500 magazine, grupul Carrefour numara peste 475.000 de angajati. In Romania, Grupul Carrefour numara incepand de astazi 53 de supermarketuri, 8 francize si 25 de hipermarketuri.

    Vanzarile Carrefour in Romania au crescut anul trecut cu 4,8%, la 1,184 mld. euro (cu TVA), datorita extinderii retelei de magazine. In conditii comparabile ca dimensiune a retelei, vanzarile Carrefour in Romania au scazut cu 0,7%, in timp ce extinderea operatiunilor a contribuit cu un plus de 6,1% la afaceri.

  • Vrei să începi o afacere în retail sau producţie? Cât te costă un spaţiu?

    Pe lângă o idee care trebuie să “rupă” piaţa şi banii necesari punerii în aplicare a acesteia (nu ştiu exact care este ordinea), un tânăr întreprinzător trebuie să găsească însă şi cel mai bun amplasament pentru afacerea sa.

    Care sunt cele mai bune soluţii de ocupare pentru afacerile tinerilor, din punct de vedere al vizibilităţii, dar şi al costurilor?

    Am încercat să analizăm din acest punct de vedere oferta de pe piaţa imobiliară din trei oraşe importante, respectiv Bucureşti, Cluj şi Constanţa. Am luat în considerare ca domenii de activitate comerţul cu amănuntul şi producţia. În comerţ, spun specialiştii, secretul succesului ţine, cel puţin teoretic, de trei elemente: locaţie, locaţie şi locaţie. Am putea spune că pentru o afacere la început, aceste criterii sunt esenţiale, însă unii consultanţi imobiliari contrazic convingerile noastre.

    “Dacă ar fi să încep o afacere, aş încerca să caut un spaţiu care nu este neapărat ceea ce noi numim «prime» şi să atrag oamenii prin alte mijloace. Trebuie să ai costuri cât mai mici pentru chirie pentru că oricum vor fi alte cheltuieli care vor pune presiune pe afacere. Pe de altă parte, acum este un moment mai bun pentru a închiria un spaţiu decât în urmă cu câţiva ani, când preţurile erau duble”, declară Andrei Văcaru, şeful departamentului de Retail al companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle România (JLL).

    Un nivel maxim al chiriei în Bucureşti este de 60-70 de euro pe metru pătrat pe lună pentru spaţii de 100 metri pătraţi în cele mai bune locaţii. În zone secundare, precum Moşilor sau Mihalache, nivelul chiriilor a scăzut foarte mult, ajungând la 25-30 de euro pe metru pătrat pe lună.

    Dar acestea se adresează în special chiriaşilor tipici pentru astfel de spaţii, respectiv farmacii sau bănci, fiind mai puţin accesibile tinerilor aflaţi la începutul unei afaceri.Aşadar, cel puţin pentru Bucureşti, o variantă viabilă şi care implică costuri cu chiria mai reduse rămân zonele care nu intră neapărat în categoria celor comerciale. “Se pot găsi spaţii şi în zona centrală la preţuri avantajoase. Astfel, dacă pe Calea Victoriei, vizavi de Hotelul Radisson, chiria ajunge la 60-70 de euro/mp/lună, tot în zona Calea Victoriei, în spaţii mai retrase, pe străzi laterale, chiriile sunt şi de trei ori mai mici”, a adăugat Văcaru. El consideră că în Bucureşti se pot găsi chirii şi de 10 euro pe metru pătrat în zone care nu sunt neapărat de retail.

    “Dacă eşti creativ, poţi găsi astfel de spaţii. Proprietarul unui start-up se poate gândi şi la spaţii mai bine poziţionate după ce are un anumit cash-flow care să poată susţine o chirie mai mare. Este un moment bun pentru că nivelul costurilor s-a redus semnificativ şi există şansa de a găsi un spaţiu bun fără a concura cu multe alte companii mari”, consideră reprezentantul JLL.În ceea ce priveşte centrele comerciale, şansele de a găsi un spaţiu la costuri reduse sunt extrem de limitate pentru start-up-uri. “În Bucureşti, în centrele comerciale importante, proprietarii nu sunt dispuşi la compromisuri când vine vorba de start-up-uri, care în general nu au putere financiară sau un brand important”, spune Văcaru.

  • Reţelele de supermarketuri înghit spaţiile tradiţionale

    100 de hectare de teren în centrul Braşovului, 13.000 mp pentru un nou magazin Auchan, o investiţie de 50-60 de milioane de euro doar pentru prima din cele cinci faze ale proiectului Coresi. Sunt doar câteva cifre “puse pe masă” de reprezentanţii filialelor locale ale Auchan şi Immochan, care fac parte din grupul Auchan. Strategia acestora nu este totuşi singulară pe piaţa românească: de la începutul anului zeci de noi magazine şi-au deschis porţile. Reţele de magazine ca Mega Image, Carrefour Market, H&M sau Billa sfidează parcă scăderea puterii de cumpărare şi nu trece săptămână fără anunţarea unei inaugurări.

    Reţeaua de hipermarketuri Auchan, care are acum nouă magazine, din care două deschise în a doua parte a anului trecut, are un program de extindere bine stabilit. Pe 31 mai vor să deschidă un magazin în Palas Iaşi, altul în Giuleşti (Bucureşti) în decembrie, iar în 2013 hipermarketurile Auchan Tricodava şi cel din proiectul Coresi Braşov. “Ne interesează foarte mult numărul de vizitatori”, spune Patrick Espasa, directorul general al Auchan România. Argumentul este foarte logic: traficul ridicat menţine interesul viu şi pentru magazinele din galeria comercială ce însoţeşte un hipermarket. Lanţul francez a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei (433 de milioane de euro), în creştere cu 6,7% faţă de 2010. “Anul acesta am putea ajunge la vânzări de 2,2-2,3 miliarde de lei (500 milioane de euro)”, declară Espasa. Pentru planurile de extindere – şase noi hipermarketuri până în 2015 – francezii sunt pregătiţi să investească 150 de milioane de euro. Cu sume generoase este pregătită să iasă la rampă şi compania soră a reţelei de supermarketuri, Immochan România, divizia imobiliară a grupului, care însoţeşte activitatea comercială a retailerului.

    Vârful de lance al Immochan în România este Coresi Shopping Center, un proiect ce va fi dezvoltat în inima Braşovului, pe o suprafaţă de 100 de hectare. Tractorul Braşov este una dintre cele mai importante foste platforme industriale din ţară, spaţiul fiind generos, respectiv circa 10% din suprafaţa oraşului. Platforma este acum în paragină, iar pe cele 100 de hectare vor fi dezvoltate, în mai multe faze, o zonă comercială, una rezidenţială şi una de birouri. Tatian Diaconu, director general al Immochan România, spune că pentru dezvoltarea acestui proiect este nevoie de circa zece ani şi, în plus, ritmul este legat şi de factori precum contextul economic şi găsirea unor parteneri pentru dezvoltarea segmentului rezidenţial, de pildă. El precizează totuşi că Immochan nu şi-a propus să facă speculă imobiliară, adică să vândă teren la bucată la preţuri mai mari. “Nu excludem însă colaborările sau vânzările, dacă Immochan va controla proiectul până la final”, adaugă Diaconu.

    O strategie de extindere în această perioadă are o sumă de avantaje, punctează Adrian Comăneci, manager în cadrul companiei de consultanţă Contrast Management-Consulting (CMC). Retailerii beneficiază de spaţii comerciale la preţuri avantajoase, de o concurenţă redusă din partea magazinelor de comerţ tradiţional (care au fost puternic afectate de scăderea consumului) şi de o atenţie sporită din partea clienţilor, “care au început să aprecieze din ce în ce mai mult noua ofertă propusă prin formatele noi: proximitate, diversitatea produselor, preţuri accesibile”, precizează Comăneci. Cinci sau chiar şase magazine Belforno Fresh va deschide anul acesta Titan, una dintre cele mai mari companii de morărit şi panificaţie. “Oportunitatea principală în această perioadă este ocuparea unor locaţii foarte bune”, declară Violeta Niculae, marketing manager, Titan. Ea completează însă că sunt deopotrivă şi pericole, unul dintre cele mai importante fiind timpul scurt de pregătire a oamenilor – în cazul extinderii rapide. “Ceea ce ar însemna, în cele din urmă, servicii slabe calitativ oferite consumatorilor”, spune Niculae. În 2011 11% din vânzările companiei s-au datorat propriei reţele de magazine. “În ultimii ani trendul a fost crescător, iar ţinta noastră este, evident, să menţinem acest ritm”, adaugă reprezentanta Titan. Lanţul Belforno Fresh a avut anul trecut o cifră de afaceri de 11 milioane de euro, iar previziunile pentru 2012 se referă la o cifră de afaceri de aproximativ 12 milioane de euro.

    Titlul de cel mai agresiv retailer al momentului este însă adjudecat de lanţul belgian de supermarketuri Mega Image, care a ajuns la o reţea de 124 de magazine, dintre care 108 sub marca Mega Image şi alte 16 sub sigla Shop & Go. Numai pentru luna aprilie au fost planificate trei noi deschideri.

  • Nissa şi drumul către inima Parisului

    Denisa Radian a intrat în afacerile de modă în 2001, împreună cu sora şi mama sa. Iniţial s-au axat pe producţie şi abia cinci ani mai târziu s-au orientat şi către retail. “Deţineam o unitate de producţie unde realizam produse sub brand propriu pe care le vindeam apoi în sistem en-gross.” Compania deţinea o serie de parteneri – magazine multibrand – care îi cumpărau colecţiile. Patru ani mai târziu însă familia Denisei Radian a luat decizia de a deschide şi magazine proprii, deoarece “simţeam că produsele nu sunt vândute într-un spaţiu de retail adecvat”.

    Primele două locaţii deschise au fost la Craiova, unde este şi sediul social al companiei. Ulterior, lanţul de magazine Nissa s-a extins în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării, ajungând să deţină astăzi 12 unităţi. “Ultimul deschis este magazinul din centrul comercial Electroputere din Craiova în primele luni din 2012.” În acelaşi oraş Nissa mai deţine un magazin, într-un spaţiu stradal, în centrul oraşului. Cele două unităţi deschise iniţial au fost închise în timp. “Am mers şi în mallul din Craiova deoarece mixul de chiriaşi este bun, motiv pentru care sperăm la un trafic ridicat. În alte condiţii nu am fi deschis un al doilea magazin aici deoarece vorbim de un oraş mic, cu o putere de cumpărare medie spre mică.”

    După acelaşi model au mers şi în Constanţa, unde există două magazine Nissa – unul în Maritimo Constanţa deschis în octombrie anul trecut şi unul în centrul comercial Tom inaugurat anterior. “Am mizat pe aceeaşi idee ca în Craiova, însă nu suntem încântaţi de rezultatele magazinelor.” Cel mai bine evoluează cele cinci unităţi din Bucureşti, în frunte cu magazinul din piaţa Romană. Acesta din urmă şi cel din Craiova sunt singurele magazine deschise în spaţii stradale. Celelalte zece sunt toate în malluri, centre şi galerii comerciale, deoarece au avantajul traficului generat de mall în ansamblu. “Am stat mult să ne gândim şi să analizăm înainte să deschidem în piaţa Romană.

    Am fost în discuţii şi cu Calea Victoriei, însă în final am ales locaţia actuală deoarece ne-a plăcut şi clădirea, şi poziţionarea.” Denisa Radian recunoaşte însă că zona piaţa Romană nu a atras încă multe nume cunoscute din modă deoarece nu există clădirile potrivite, cu suprafaţa necesară disponibilă şi nu există nici traficul din malluri. Totuşi “majoritatea clientelor fidele preferă magazinul nostru din piaţa Romană deoarece este mai mare şi experienţa de shopping este diferită. Deşi nu au locuri de parcare în zonă, am observat că au găsit o soluţie: vin fie în pauza de masă, fie după program. Astfel, au timp să stea mai mult în magazin”.

    Ea mai spune că timpul petrecut la cumpărături în magazinul din piaţa Romană este evident mai mare decât în cazul celorlalte magazine. “Suntem mulţumiţi de evoluţia vânzărilor, însă suntem convinşi că se poate şi mai bine, de aceea mizăm pe creştere.” Nissa nu este singurul retailer de modă care şi-a găsit loc în piaţa Romană. Anul trecut, după aproape două decenii în care a scris o pagină lungă din istoria modei locale pe Calea Victoriei, brandul italian Stefanel şi-a mutat flagshipstore-ul într-o vilă istorică din piaţa Romană. În zonă mai au magazine Dika, Tina R şi Glow.

    Pe piaţa locală Nissa deţine două concepte de magazine – stradal şi în mall sau centru comercial. Pentru produsele care merg la export antreprenoarele au acceptat şi un alt model: “Există formatul shop in shop pe care îl deţinem pe pieţele externe”.

    Compania românească deţine un astfel de magazin în galeriile Lafayette din Dubai şi poartă discuţii cu alte trei galerii Lafayette. Denisa Radian nu dă numele acestora pentru că, spune ea, pentru moment negocierile nu s-au finalizat. “În funcţie de volumul de vânzări şi de recomandările pe care le primesc produsele noastre, este posibil să mergem şi în galeriile Lafayette din Paris.” Pentru moment însă compania încearcă să îşi relocheze magazinul din Dubai într-un spaţiu mai mare şi mai bine poziţionat.

  • Ce vedete au participat la deschiderea celui mai nou magazin cu produse Apple

    Camelia Şucu, Amalia Năstase şi solistul Cosmin Tudoran s-au numărat printre cei prezenţi la evenimentul de lansare.

    Deschiderea oficială pentru publicul larg va avea loc vineri, 30 martie 2012, de la ora 10. Organizatorii speră ca reducerile de până la 10% la iPad2 vor atrage pasionaţii brandului Apple. Astfel, iPad2 Wi-Fi 16 GB va costa 1.825 de lei, iar varianta Wi-Fi+3G va costa 2.375 de lei. Noul magazin este cel mai mare premium reseller Apple din această regiune a Europei, având o suprafaţă de 260 mp, din care zona destinată vânzării este de 156 mp. Magazinul oferă clientilor circa 800 de tipuri de produse.

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri consolidată de peste şase milioane de euro, în creştere cu 27% faţă de anul anterior. Previziunile pentru anul în curs se referă la o creştere de 15%, iar Dora Popeneciu, proprietarul iStyle, crede că până la finalul acestui an reţeaua va mai creşte cu încă un spaţiu de vânzare.

  • Cel mai mare magazin cu produse Apple din sud-estul Europei se deschide în România (GALERIE FOTO)

    de Ioana Mihai

    Este cel mai mare magazin premium reseller Apple din această regiune a Europei, având o suprafaţă de 260 mp, din care zona destinată vânzării este de 156 mp. “La început mi s-a părut imens; după ce a fost vopsit mi s-a părut ceva mai mic, dar după ce a fost instalat mobilierul m-a luat leşinul”, spune Dora Popeneciu, director general al reţelei iStyle, referindu-se la faptul că noul magazin are o gamă mult mai mare de produse faţă de celelalte spaţii pe care le mai are.

    De pildă, magazinul deschis în urmă cu un an în AFI Palace Cotroceni are o suprafaţă de 100 mp, celelalte două pe care le mai operează pe piaţa românească având câte 50 mp (unul în Cluj, iar altul tot în Bucureşti).

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri consolidată de peste 6 milioane de euro, în creştere cu 27% faţă de anul anterior. Previziunile pentru anul în curs se referă la o creştere de 15%, iar Dora Popeneciu crede că până la finalul acestui an reţeaua va mai creşte cu încă un spaţi de vânzare.

  • Producătorii locali de cosmetice pleacă să cucerească lumea

    Produsele Gerovital, Ivatherm şi Elmiplant se găsesc de ceva timp pe rafturile magazinelor şi farmaciilor din Europa, aşezate lângă cremele şi demachiantele giganţilor mondiali care investesc în promovare sume ce se pot apropia de valoarea întregii pieţe de cosmetice din România. În România branduri precum Gerovital sau Elmiplant sunt populare şi au în spate o istorie, dar cu toate acestea au fost devansate de brandurile externe. În aceste condiţii, cum pot ajunge produsele româneşti în coşul de cumpărături al femeilor din alte ţări? Să aibă legătură cu preţul şi cu scăderea puterii de cumpărare în toate ţările din cauza crizei?

    “Companiile româneşti au o serie de atuuri pe care le pot exploata pe pieţele străine în lupta cu multinaţionalele. Ele pot oferi produse poziţionate pe segmentul economic cu un raport atractiv calitate-preţ. În general, marile branduri din industria cosmetică au o prezenţă mai redusă pe segmentul economic care este disputat de brand-uri locare sau regionale”, este de părere Adrian Comăneci, manager în cadrul companiei de consultanţă Contrast Management Consulting. El mai spune că jucători precum Gerovital, Ivatherm şi Elmiplant pot dezvolta un produs nou adaptat la nevoile, condiţiile de utilizare şi puterea de cumpărare a segmentului de clienţi targetat. “În acest fel, companiile pot exploata o nişă de piaţă care este doar tangenţial vizată de produsele standard ale companiilor multinaţionale.” Un alt avantaj poate fi legat de elemente locale cu renume internaţional, precum apa termală Herculane. Adrian Comăneci crede că aceste elemente oferă credibilitate produselor şi îi determină pe consumatori săle încerce. Ulterior, dacă şi raportul calitate-preţ este atractiv, atunci clientul se poate transforma într-un consumator fidel.

    “Apa termală Herculane este un ingredient prezent în toate produsele noastre. Ea nu numai că vine din cea mai veche staţiune balneară din Europa, Băile Herculane, dar are proprietăţi calmante şi antiiritante pentru piele, demonstrate prin studii ştiinţifice realizate în Franţa şi România”, spune Rucsandra Hurezeanu, cea care deţine şi conduce în prezent businessul Ivatherm.

    Dacă Armani şi Burberry produc haine în sistem de lohn în România căutând costuri de producţie mai mici, Rucsandra Hurezeanu schimbă rolurile şi merge în Franţa pentru a produce sub un brand local şi cu apă de la Herculane dermato-cosmeticele Ivatherm. În timp ce lohn-ul în mod tradiţional urmăreşte diminuarea costurilor, proprietara Ivatherm îşi explică decizia de a merge în Hexagon prin faptul că piaţa are know-how şi dotări tehnologice peste nivelul României. Piaţa de cosmetice din Franţa este evaluată la peste 15 miliarde de euro, faţă de sub un miliard piaţa de profil din România.

    După ce a reuşit să aducă produsele Ivatherm în peste 1.000 de farmacii din România, fondatoarea Ivatherm şi-a propus să treacă graniţa la nord, în Ucraina în acest an. Rucsandra Hurezeanu mai spune că a primit oferte pentru export pe internet. “Am fost contactaţi de companii din Egipt, Arabia Saudită, Taiwan sau Japonia.”

    Pe aceste pieţe îndepărtate exportă şi producătorul local Farmec. Compania din Cluj-Napoca a făcut primele exporturi în urmă cu circa 40 de ani către state precum Japonia, Spania şi Dubai. La momentul acela Farmec era condusă de tatăl lui Mircea Turdean (actualul director executiv), care avea prieteni în fiecare dintre cele trei ţări. “Primele vânzări în afara ţării au fost realizate către prietenii tatălui meu din Japonia, Spania şi Dubai”, îşi aminteşte Mircea Turdean. El spune că în continuare compania are contracte cu ei, doar că, la fel ca şi în cazul Farmec, fiecare dintre aceste familii a ajuns la a doua generaţie. “Acum lucrez cu copiii prietenilor tatălui meu.” În Japonia produsele Farmec sunt vândute prin teleshopping. În Spania s-a mizat pe comerţul tradiţional, iar în Dubai produsele realizate la Cluj ajung atât în magazinele tradiţionale, cât şi în farmacii şi malluri.

  • Al 48-lea magazin Carrefour Market, în Bucureşti

    Magazinul, care are o suprafaţă de vânzare de 600 mp şi 7 case de marcat, are o gamă de 6.500 de produse, din care 1.000 sunt marcă proprie Carrefour. Noul supermarket angajează 40 de oameni.
    Retailerul francez este prezent în România de peste zece ani şi operează 25 de hipermarketuri, 48 de supermarketuri şi 3 francize.

    Vânzările Carrefour în România au crescut anul trecut cu 4,8%, la 1,184 miliarde euro (include TVA), datorită extinderii reţelei de magazine, reiese din datele prezentate joi de retailerul francez.
    în condiţii comparabile, vânzările Carrefour în România au scăzut cu 0,7%, în timp ce extinderea operaţiunilor a contribuit cu plus 6,1% la afaceri.

    La curs valutar constant, vânzările companiei pe piaţa românească au crescut cu 5,4%, potrivit unui comunicat al Carrefour, al doilea mare retailer la nivel global după gigantul american Wal-Mart.

  • Cum faci jumătate de miliard din Hannah Montana, Superman, Cars şi Spiderman

    “Pentru jucătorii multinaţionali, România reprezintă una dintre cele mai mari pieţe din Europa unde trebuie să fie prezenţi”, spun reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Piaţa de jucării din România ar putea să aibă o creştere anuală de 14% în perioada 2010-2015, fiind astfel statul din Europa Centrală şi de Est cu cea mai rapidă creştere, potrivit unui studiu al Euromonitor. Acest potenţial a fost simţit de mulţi oameni de afaceri, care au mizat pe nevoia de jucării şi jocuri a copiilor pentru a-şi deschide magazine de profil. Unul dintre aceştia este Lorand Szarvadi, fondatorul, directorul executiv şi acţionarul Domo Retail, al doilea jucător din piaţa de electronice, electrocasnice şi produse IT. El mizează şi în acest an pe expansiunea retailerului de jucării Toyplex, care a ajuns la 19 unităţi la nivel naţional. Ultimul magazin al companiei Toy Concept, care operează reţeaua Toyplex, a fost deschis în acest an în Botoşani Shopping Center. Reţeaua, în cadrul căreia Szarvadi este acţionar minoritar, mai deţine magazine în Bucureşti (5) şi în mai multe oraşe din ţară, precum Constanţa, Piteşti, Ploieşti sau Oradea.

    Szarvadi anunţa la jumătatea anului trecut că va miza pe expansiunea reţelei de jucării pentru că avea încredere în potenţialul pieţei. Omul de afaceri care a fondat retailerul de electronice si electrocasnice Domo a investit în businessul cu jucării în 2008, ultimul an de boom economic. Deşi consumul a scăzut în fiecare din următorii trei ani, omul de afaceri a continuat să investească în Toyplex, conceput ca un supermarket de jucării, targetul principal fiind copiii din segmentul de vârstă de 3-7 ani.

    Iar retailerii încearcă să se uite mai departe de păpuşile Barbie sau maşinuţele cu telecomandă, către produse care să atragă în magazine şi pe părinţii interesaţi de educaţia copiilor. “Pe piaţa locală am observat un trend crescător al vânzărilor în cazul jucăriilor educative, creative. De asemenea, tot mai mulţi cumpără licenţe, respectiv jucării Disney, Cars sau chiar Spiderman, în condiţiile în care filmul urmează să iasă în acest an”, spune Flaviu Pastor, directorul de marketing şi relaţii publice al lanţului Diverta, controlat de omul de afaceri Octavian Radu. Lanţul de librării, care numără mai multe zeci de unităţi, a intrat în insolvenţă în 2010, pe fondul scăderii consumului şi a contextului economic dificil. Reprezentantul Diverta mai spune că vânzările de jucării în cadrul lanţului vor creşte în acest an cu 3-6%, în ritm cu piaţa. “Vrem să aducem în magazine produsele în tendinţe, pentru că românii nu se uită doar la preţ, ci caută produsele potrivite pentru copiii lor, care să fie şi de calitate. În această industrie cea mai importantă este siguranţa copilului. Preţul nu este definitoriu”, crede Flaviu Pastor.

    Mircea Bivolaru, directorul general al companiei de distribuţie jucării Smart Toys, spune la rândul său că achiziţia unei jucării este de fapt o investiţie în propriul copil. “Jucăriile au rol educativ, nu sunt doar o metodă pentru divertismentul copilului timp de câteva ore.” El spune că românii ar trebui să adopte această mentalitate şi să meargă pe urmele unor ţări occidentale precum Anglia, care se află pe primul loc în topul nivelului de educaţie.

    Mircea Bivolaru mai spune că, cel mai des, când vine vorba de achiziţia de jucării, românii merg în hipermarketuri. “Când merg la cumpărături românii preferă să cumpere din magazinele cu ofertă bogată. Vor să cumpere toate produsele de care au nevoie din acelaşi loc. Mai mult, magazinele specializate nu sunt prea multe pe piaţa locală.”