BusinessMagazin

Tag: plecare

  • Cioloş răspunde unui utilizator de Facebook care-l trimitea la Bruxelles: “Nicio grijă, nu merg nicăieri. Mai am treabă aici”

    “Mergeţi înapoi la Bruxelles!” i-a scris internautul, comentând la o postare a premierului despre pachetul legislativ de reducere a birocraţiei. “Nicio grijă, nu merg nicăieri. Mai am treabă aici”, i-a răspuns premierul Dacian Cioloş.

    În acelaşi timp, după ce i s-a atras atenţia pe Facebook că în învăţământ se cer în continuare copii legalizate, Cioloş a replicat: “Unde anume? Ministrul a dat deja un Ordin pentru schimbarea procedurii. Puteţi refuza să daţi copie legalizată şi să-i trimiteţi pe cei care vă cer asta la ministru. Din păcate reflexele proaste se schimbă mai lent decât deciziile.”

     

  • Cele mai bune locuri din Europa unde îţi poţi găsi un job

    Un nivel scăzut al şomajului şi apariţia constantă a locurilor de muncă sunt două aspecte extrem de importante ce trebuie luate în calcul de cei care se gândesc să plece în străinătate. La nivel global, Europa stă destul de bine în ceea ce priveşte calitatea locurilor de muncă; cu toate acestea, în interiorul spaţiului european există diferenţe mari între state şi posibilităţile oferite de acestea.

    Din acest motiv, site-ul de specialitate Glassdoor a realizat un top al celor mai bune condiţii de muncă oferite de statele europene, scriu cei de la Business Insider.

    Locul 5: Danemarca

    Doar 10% din tinerii danezi sunt şomeri, mult sub media europeană.  De altfel, Danemarca a punctat bine la aproape toate categoriile cu excepţia uneia: rata de angajare de după criza din 2008.

    Locul 4: Austria

    Locul ocupat de Austria se datorează faptului că este una dintre puţinele state europene unde rata actuală a şomajului este astăzi mai mică decât cea înregistrată înainte de criză.

    Locul 3: Marea Britanie

    Scorul primit de Marea Britanie a plasat-o în primele trei destinaţii pentru cei care caută un loc de muncă.

    Locul 2: Norvegia

    Ţara a fost votată cea mai prosperă din lume timp de 7 ani la rând de către think tank-ul Legatum.

    Locul 1: Estonia

    Estonia este cel mai bun loc din Europa pentru a găsi un nou job. Statul baltic, ce are doar 1,3 milioane de locuitori, a primit scoruri perfecte la trei categorii: muncă part-time, muncă part-time pentru studenţi şi internship-uri.
     

  • Fotografiile cu fiica sa de 15 ani care l-au scandalizat pe Cristi Boureanu. Galerie FOTO

    Cristi Boureanu are probleme şi nu-şi mai poate ţine fiica în frâu, pe Ioana, o adolescentă rebelă, în vârstă de 15 ani. cei doi au ajuns, luni seară, la Poliţie, după un scandal în plină stradă. Oamenii legii au intervenit, la sesizarea jandarmilor, căci fata striga ca din gură de şarpe să fie salvată. Boureanu a fost escortat de patru maşini ale Poliţiei, la Secţia 2, pentru declaraţii. Ioana a dat o declaraţie împotriva tatălui ei în faţă poliţiştilor. Ea a spus că o o rupe în bătaie acasă.

    Vezi aici fotografiile cu fiica sa de 15 ani care l-au scandalizat pe Cristi Boureanu. Galerie FOTO

  • Cele mai bune locuri din Europa unde îţi poţi găsi un job

    Un nivel scăzut al şomajului şi apariţia constantă a locurilor de muncă sunt două aspecte extrem de importante ce trebuie luate în calcul de cei care se gândesc să plece în străinătate. La nivel global, Europa stă destul de bine în ceea ce priveşte calitatea locurilor de muncă; cu toate acestea, în interiorul spaţiului european există diferenţe mari între state şi posibilităţile oferite de acestea.

    Din acest motiv, site-ul de specialitate Glassdoor a realizat un top al celor mai bune condiţii de muncă oferite de statele europene, scriu cei de la Business Insider.

    Locul 5: Danemarca

    Doar 10% din tinerii danezi sunt şomeri, mult sub media europeană.  De altfel, Danemarca a punctat bine la aproape toate categoriile cu excepţia uneia: rata de angajare de după criza din 2008.

    Locul 4: Austria

    Locul ocupat de Austria se datorează faptului că este una dintre puţinele state europene unde rata actuală a şomajului este astăzi mai mică decât cea înregistrată înainte de criză.

    Locul 3: Marea Britanie

    Scorul primit de Marea Britanie a plasat-o în primele trei destinaţii pentru cei care caută un loc de muncă.

    Locul 2: Norvegia

    Ţara a fost votată cea mai prosperă din lume timp de 7 ani la rând de către think tank-ul Legatum.

    Locul 1: Estonia

    Estonia este cel mai bun loc din Europa pentru a găsi un nou job. Statul baltic, ce are doar 1,3 milioane de locuitori, a primit scoruri perfecte la trei categorii: muncă part-time, muncă part-time pentru studenţi şi internship-uri.
     

  • Românul care a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. „România are o problemă mare: tineri buni pleacă în străinătate şi e greu să-i aduci înapoi”

    Un israelian cu origini române a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. Sergiu Hart a avut ocazia să predea teoria jocurilor, o ramură extrem de interesantă a matematicii aplicate, chiar şi în cadrul celor mai importante universităţi ale lumii. Acum, Sergiu Hart predă la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi a fost directorul „Centrului pentru raţionalitate” din Ierusalim, pe care l-a înfiinţat în anul 1991.

    Românul a avut de unde învăţa totul despre teoria jocurilor, mai ales că profesorul care i-a coordonat lucrarea de doctorat „Teoria jocurilor de cooperare”, Robert Aumann, a câştigat în anul 2005 Premiul Nobel pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor economiei. Ce este teoria jocurilor Sergiu Hart s-a aflat, în această săptămână, la Timişoara pentru a participa la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate, organizată în premieră în capitala Banatului.

    Sergiu Hart s-a născut în anul 1949 la Bucureşti, însă la vârsta de 14 ani a plecat împreună cu familia în Israel. În urmă cu doi ani, s-a întors pentru prima dată în România de la plecarea din ţară, iar în această săptămână a vizitat ţara noastră pentru a doua oară. Cu toate acestea, Sergiu Hart nu a uitat limba română şi îşi aduce aminte cu drag de locurile în care a copilărit. „După 50 de ani de la plecarea din România, în 2014 m-am întors în ţară cu întreaga familie, am văzut casa în care am locuit şi am vizitat România. Primii ani de şcoală i-am făcut în România şi pot spune că şcoala de atunci a fost foarte bună”, îşi aminteşte Sergiu Hart.

    Românul şi-a continuat studiile la Ierusalim, iar după finalizarea doctoratului, a predat la Universitatea din Tel Aviv. Sergiu Hart a plecat în America în anul 1976, unde a predat în cadrul Departamentelor de Economie de la universităţile Stanford şi Harvard. În anul 1991 s-a reîntors în Israel. „Eu sunt matematician, fiind specializat pe teoria jocurilor. Teoria jocurilor te ajută să iei deciziile cele mai bune, să alegi bine, şi este bazată pe ideea de strategie.

    De exemplu, atunci când mergi la un restaurant, primeşti un meniu din care poţi să alegi ce-ţi doreşti. Problema apare în momentul în care un singur om ia deciziile în acel restaurant, decide ce preţuri să pună la preparate, ce să se servească. Atunci când ajunge să nu controleze ce se întâmplă, apar probleme, iar clientul, dacă nu este mulţumit, pleacă dincolo. Teoria jocurilor se ocupă cu analiza deciziilor în multiple situaţii posibile, pentru că fiecare om e special”, explică Sergiu Hart. Cele mai implicate descipline în teoria jocurilor sunt matematica şi economia, dar şi alte ştiinţe sociale şi comportamentale.

    Cititi mai multe pe www.pressalert.ro

     

  • Românul care a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. „România are o problemă mare: tineri buni pleacă în străinătate şi e greu să-i aduci înapoi”

    Un israelian cu origini române a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. Sergiu Hart a avut ocazia să predea teoria jocurilor, o ramură extrem de interesantă a matematicii aplicate, chiar şi în cadrul celor mai importante universităţi ale lumii. Acum, Sergiu Hart predă la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi a fost directorul „Centrului pentru raţionalitate” din Ierusalim, pe care l-a înfiinţat în anul 1991.

    Românul a avut de unde învăţa totul despre teoria jocurilor, mai ales că profesorul care i-a coordonat lucrarea de doctorat „Teoria jocurilor de cooperare”, Robert Aumann, a câştigat în anul 2005 Premiul Nobel pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor economiei. Ce este teoria jocurilor Sergiu Hart s-a aflat, în această săptămână, la Timişoara pentru a participa la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate, organizată în premieră în capitala Banatului.

    Sergiu Hart s-a născut în anul 1949 la Bucureşti, însă la vârsta de 14 ani a plecat împreună cu familia în Israel. În urmă cu doi ani, s-a întors pentru prima dată în România de la plecarea din ţară, iar în această săptămână a vizitat ţara noastră pentru a doua oară. Cu toate acestea, Sergiu Hart nu a uitat limba română şi îşi aduce aminte cu drag de locurile în care a copilărit. „După 50 de ani de la plecarea din România, în 2014 m-am întors în ţară cu întreaga familie, am văzut casa în care am locuit şi am vizitat România. Primii ani de şcoală i-am făcut în România şi pot spune că şcoala de atunci a fost foarte bună”, îşi aminteşte Sergiu Hart.

    Românul şi-a continuat studiile la Ierusalim, iar după finalizarea doctoratului, a predat la Universitatea din Tel Aviv. Sergiu Hart a plecat în America în anul 1976, unde a predat în cadrul Departamentelor de Economie de la universităţile Stanford şi Harvard. În anul 1991 s-a reîntors în Israel. „Eu sunt matematician, fiind specializat pe teoria jocurilor. Teoria jocurilor te ajută să iei deciziile cele mai bune, să alegi bine, şi este bazată pe ideea de strategie.

    De exemplu, atunci când mergi la un restaurant, primeşti un meniu din care poţi să alegi ce-ţi doreşti. Problema apare în momentul în care un singur om ia deciziile în acel restaurant, decide ce preţuri să pună la preparate, ce să se servească. Atunci când ajunge să nu controleze ce se întâmplă, apar probleme, iar clientul, dacă nu este mulţumit, pleacă dincolo. Teoria jocurilor se ocupă cu analiza deciziilor în multiple situaţii posibile, pentru că fiecare om e special”, explică Sergiu Hart. Cele mai implicate descipline în teoria jocurilor sunt matematica şi economia, dar şi alte ştiinţe sociale şi comportamentale.

    Cititi mai multe pe www.pressalert.ro

     

  • Administraţia Prezidenţială a desfiinţat Cancelaria Preşedintelui

    Cancelaria Preşedintelui a fost desfiinţată după plecarea fostului şef Dan Mihalache, numit ambasador al României în Marea Britanie, iar atribuţiile şi structurile din subordine au fost preluate de preşedintele Klaus Iohannis.

    Dan Mihalache a plecat la Londra, după ce preşedintele a semnat decretul pentru numirea sa ca ambasador la începutul lunii iunie. Iohannis a declarat în aprilie că a aprobat numirea sa în funcţie şi că “a fost propus” pentru preluarea misiunii de la Londra.

    Dan Mihalache este unul dintre consilierii prezidenţiali care a fost contestat de voci din societatea civilă, chiar de la cooptarea sa în echipa preşedintelui, odată cu preluarea mandatului de la Cotroceni. El a ocupat funcţia de şef al Cancelariei preşedintelui Klaus Iohannis.

  • Cum poate România să îşi recupereze oamenii plecaţi la muncă în străinătate? “Este nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“

    O  soluţie pentru diminuarea deficitului de candidaţi ar putea fi reîntoarcerea în ţară a unora dintre cei 3 milioane de români care lucrează pe salarii de 4-5 ori mai mari în Occident.

    În ce context s-ar putea întoarce să lucreze pe joburile disponibile în ţară specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate?

    „Pedalele pe care trebuie să apăsăm sunt creşterea productivităţii şi a competitivităţii României. Trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe ce putem face pentru ca românii care încă sunt în ţară să nu mai plece cu atâta uşurinţă. Să nu uităm că pentru aceiaşi candidaţi concurăm cu economii puternice care întâmpină aceleaşi probleme: deficit de specialişti şi îmbătrânirea populaţiei“, adaugă Cristina Săvuică de la Lugera. În opinia ei, pentru a convinge specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate să se întoarcă, cel mai bun argument poate fi doar eficientizarea economică a României.

    „Căpşunarii“, care au avut ani buni un efect important asupra bugetului ţării prin prisma sumelor de bani pe care le trimiteau rudelor, nu s-ar întoarce acasă neapărat pentru salarii comparabile cu cele primite în vest, ci dacă ar avea servicii cât de cât comparabile cu ceea ce au văzut în străinătate, spun angajatorii. „Românii plecaţi în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, nu neapărat performant, dacă sunt îndeplinite condiţiile de bun simţ, precum un sistem de sănătate decent sau o educaţie bună. Condiţiile generale mai bune din România îi aduc înapoi pe cei plecaţi. E nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“, spune Florin Godean de la Adecco.

    Totuşi, o parte dintre românii care au emigrat pentru studii sau ca urmare a unor promovări internaţionale deja încep să se întoarcă acasă. „Printre puţinii specialişti pe care îi găsim pe piaţă sunt şi românii care revin din străinătate; fie că şi-au finalizat acolo studii, fie că au muncit pentru o vreme în străinătate ca parte a unui plan personal de dezvoltare a carierei. Şi avem exemple concrete de colegi recrutaţi din aceste categorii“, spune Anica Stoica de la Continental.

     

  • Ţara din Europa care tânjeşte cu disperare după refugiaţi, dar nimeni nu vrea să vină. Care este motivul?

    Portugalia s-a oferit să găzduiască 10.000 din refugiaţii care au ajuns în Europa din zonele devastate de război ale lumii, dar până acum numai 234 au sosit aici, scrie Bloomberg. „Este dificil să găseşti foarte repede refugiaţi care pot veni în Portugalia”, declara recent preşedintele Marcelo Rebelo de Sousa. În condiţiile în care criza refugiaţilor pune pe jar ţări ca Grecia şi Germania, disponibilitatea Portugaliei de a împărţi povara nu primeşte prea multă atenţie. În timp ce ţara critică lipsa de coordonare din Europa şi obstacolele de ordine administrativă, contrastul dintre performanţele sale economice şi cele ale Germaniei, care a primit peste 1 milion de refugiaţi numai anul trecut, ar putea juca şi el un rol.
     
     
    Deşi economia portugheză şi-a revenit în 2014 şi a accelerat anul trecut după un declin de trei ani până în 2013, rata şomajului din această ţară rămâne ridicată. Aceasta, deşi a scăzut la 12,3% de la vârful de 17,5% din 2013, este în continuare triplul ratei germane de 4,3%, iar acest fapt ar putea continua să erodeze atractivitatea Portugaliei. „Este mai uşor pentru un imigrant să se îndrepte către centrul Europei unde există o piaţă mai concentrată decât în unele ţări de la periferia cum este Portugalia. În centrul Europei venitul pe cap de locuitor este mai ridicat”, arată Rui Serra, economist-şef la Caixa Economica Montepio Geral. Premierul Antonio Costa spune că există problem structurale în zona euro care agravează disparităţile. Cu factorul demografic în minte, guvernul portughez a aşternut covorul de bun venit în faţa refugiaţilor.
     
     
    Populaţia Portugaliei a scăzut şi a îmbătrânit în fiecare an de la sfârşitul anului 2011 până la aproximativ 10,37 milioane la sfârşitul anului 2014 în condiţiile în care performanţele slabe ale economiei i-a determinat pe mulţi cetăţeni de vârstă activă să plece peste hotare. Populaţia Germaniei, deşi la rândul său în curs de îmbătrânire, a crescut totuşi în fiecare an în aceeaşi perioadă. Departe de a atrage migrantţi, Portugalia are probleme în a-şi convinge proprii cetăţeni să nu plece. Începând cu 2011, numărul emigrantţilor l-a depăşit pe cel al imigranţilor în fiecare an până în 2014. Între 2009 şi 2014, proporţia tinerilor a scăzut până la 14,4% de la 15,3%, iar populaţia de vârstă activă s-a redus la 65,3% de la 66,4%. Portugalia a invocat şi alte motive pentru lipsa sa de atractivitate pentru refugiaţi, incluzând o coordonare deficitară în UE şi amploarea crizei.
     
    Relocarea refugiaţilor întâmpină probleme nu numai în Portugalia, ci în întreaga Europă. Pentru premierul Costa, între timp, problema refugiaţilor trebuie pusă în contextul mai larg al disparităţilor economice la nivelul regiunii. Deşi programul de achiziţii de obligaţiuni al BCE a contribuit la reducerea ratelor dobânzii, “în unele ţări mai mult decât în altele”, acest lucru nu înseamnă că divergenţele dintre economiile zonei euro au fost rezolvate, a declarat acesta. „Este ca şi când cineva care este bolnav crede că luând o aspirină care-i va reduce febra se va face bine”, a spus Costa. „Nu: febra scade, însă boala nu dispare. Trebuie să tratăm boala, iar aceasta constă în asimetria enormă care există în economiile noastre”.

  • Cum ar putea fi convinşi românii care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă

    O  soluţie pentru diminuarea deficitului de candidaţi ar putea fi reîntoarcerea în ţară a unora dintre cei 3 milioane de români care lucrează pe salarii de 4-5 ori mai mari în Occident.

    În ce context s-ar putea întoarce să lucreze pe joburile disponibile în ţară specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate?

    „Pedalele pe care trebuie să apăsăm sunt creşterea productivităţii şi a competitivităţii României. Trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe ce putem face pentru ca românii care încă sunt în ţară să nu mai plece cu atâta uşurinţă. Să nu uităm că pentru aceiaşi candidaţi concurăm cu economii puternice care întâmpină aceleaşi probleme: deficit de specialişti şi îmbătrânirea populaţiei“, adaugă Cristina Săvuică de la Lugera. În opinia ei, pentru a convinge specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate să se întoarcă, cel mai bun argument poate fi doar eficientizarea economică a României.

    „Căpşunarii“, care au avut ani buni un efect important asupra bugetului ţării prin prisma sumelor de bani pe care le trimiteau rudelor, nu s-ar întoarce acasă neapărat pentru salarii comparabile cu cele primite în vest, ci dacă ar avea servicii cât de cât comparabile cu ceea ce au văzut în străinătate, spun angajatorii. „Românii plecaţi în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, nu neapărat performant, dacă sunt îndeplinite condiţiile de bun simţ, precum un sistem de sănătate decent sau o educaţie bună. Condiţiile generale mai bune din România îi aduc înapoi pe cei plecaţi. E nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“, spune Florin Godean de la Adecco.

    Totuşi, o parte dintre românii care au emigrat pentru studii sau ca urmare a unor promovări internaţionale deja încep să se întoarcă acasă. „Printre puţinii specialişti pe care îi găsim pe piaţă sunt şi românii care revin din străinătate; fie că şi-au finalizat acolo studii, fie că au muncit pentru o vreme în străinătate ca parte a unui plan personal de dezvoltare a carierei. Şi avem exemple concrete de colegi recrutaţi din aceste categorii“, spune Anica Stoica de la Continental.