Tag: PIB

  • Creşterea economică a SUA pentru trimestrul al treilea a fost revizuită la 3,9%, de la 3,5%

    În primele două trimestre ale anului, PIB-ul SUA a înregistrat o creştere medie anualizată de 4,2%, cea mai bună evoluţie la şase luni începând cu cea de a doua jumătate a anului 2003, transmite MarketWatch.

    Consumul intern, care contribuie cu aproape 70% la produsul intern brut, a crescut cu 2,2% în trimestrul al treilea, potrivit datelor revizuite publicate marţi de Departamentul pentru Comerţ al SUA. Cifrele iniţiale indicau un avans de 1,8% în perioada iulie-septembrie.

    Investiţiile companiilor în echipamente au fost de asmenea revizuite în urcare, de la 7,2% raportat anterior la 10,7%.

    Pe de altă parte, noile date arată că exporturile SUA au avansat cu doar 4,9% în trimestrul al treilea, mult sub creşterea de 7,2% estimată în octombrie de Departamentul pentru Comerţ, în timp ce declinul importurilor a fost revizuit la 0,7%, faţă de scăderea de 1,7% raportată iniţial.

  • Japonia, a treia mare economie a lumii, a reintrat în recesiune

    PIB-ul Japoniei s-a contractat cu 1,6% în ritm anualizat în perioada iulie-septembrie, în timp ce datele revizuite au arătat că declinul din trimestrul anterior a fost de 7,3%. Niciunul dintre economiştii consultaţi de The Wall Street Journal nu a anticipat scăderea PIB-ului în trimestrul al treilea, analiştii estimând un avans mediu de 2,25% al economiei nipone.

    Rezultatele negative ale economiei japoneze au apărut ca urmare a creşterii taxei pe vânzări de la 5% la 8% la începutul lunii aprilie, ceea ce a afectat nivelul cheltuielilor consumatorilor. De exemplu, investiţiile în locuinţe private au coborât cu 24% în ritm anualizat în perioada iulie-septembrie.

    Programul guvernamental prevedea ca taxa să fie majorată încă o dată, la 10% în octombrie 2015, însă consilierii prim-ministrului Shinzo Abe au declarat săptămâna trecută că măsura va fi amânată cu un an şi jumătate, dacă avansul economiei va fi unul slab.

    La finalul primului trimestru din 2011, economia Japoniei a intrat în recesiune, după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, de 0,8% în ultimul trimestru din 2010 şi de 0,9% în intervalul ianuarie-martie din 2011. Declinul economiei nipone din 2011 a fost determinat de impactul cauzat de dezastrele naturale şi scurgerile de radiaţii de la centrala nucleară Fukushima, sever afectată de tsunami, care a condus la creşterea cheltuielilor din sectorul privat şi a rupt lanţurile comerciale.

    Yenul s-a depreciat faţă de dolar în urma publicării datelor privind economia Japoniei, ajungând la cel mai scăzut nivel din octombrie 2007 până în prezent, de sub 117 unităţi pe dolar. De asemenea, indicele Topix a coborât cu 2,5%, potrivit Bloomberg.

  • Ponta: România ar putea atinge în acest an o creştere economică de 3%

    El a apreciat că datele care indică o creştere a producţiei industriale, bazată mai ales pe industria prelucrătoare, relevă că această creştere economică este una sănătoasă, nu influenţată de speculaţii imobiliare şi financiare, ci pe producţie şi exporturi.

    Economia a crescut cu 1,9% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu trimestrul al doilea din acest an, serie ajustată sezonier, şi cu 2,8% pe primele nouă luni, cu 0,4 puncte procentuale peste avansul anual înregistrat în luna iunie, potrivit datelor semnal publicate de Institutul Naţional de Statistică.

    De asemenea, datele revizuite publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că economia românească a evitat intrarea în recesiunea tehnică, întrucât PIB-ul din trimestrul întâi a urcat cu 0,5%, comparativ cu o scădere de 0,1% la ultima revizuire anunţată, în timp ce scădere din T2 a fost de numai 0,3%.

    Datele provizorii anunţate anterior de INS indicau o scădere a economiei de 0,1% pe primul trimestru şi de 0,9% pe al doilea trimestru.

     

  • BCR a redus din nou prognoza de creştere a PIB-ului României pentru 2015, la 2,2%

    Aceasta este cea de a doua revizuire a creşterii PIB în tot atâtea luni. În octombrie, BCR a redus prognoza pentru creşterea economică de anul viitor de la 3,3%, estimând că deteriorarea situaţiei economice a principalilor parteneri comerciali va avea un impact negativ pe piaţa locală.

    Prognoza pentru avansul economic de anul acesta a rămas neschimbată la 1,8%.

    “Comisia Europeană este mai optimistă în ceea ce priveşte creşterea economică din România, dar noi anticipăm că avansul va fi limitat din cauza înăspririi regimului de taxare”, se arată în raportul BCR.

    CE estimează o creştere a PIB de 2% în acest an şi de 2,4% anul viitor, potrivit raportului de toamnă publicat la începutul lunii. Proiecţiile au fost reduse de la 2,8%, respectiv 2,6% anterior.

    Analiştii BCR apreciază că deficitul bugetar se va adânci la 2,5% din PIB anul viitor, faţă de un nivel de 2,2% din PIB estimat anul acesta.

    “Credem că guvernul va negocia (cu autorităţile europene – n.r.) creşterea ţintei de deficit bugetar, pentru a permite cheltuieli mai mari cu investiţiile publice şi menţinerea CAS la nivelul curent”, potrivit raportului.

    CE estimează, în raportul privind prognoza economică de toamnă, că Guvernul va fi nevoit să crească taxe sau să taie cheltuieli pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stâlp şi a accizelor, în caz contrar urmând ca deficitul bugetar să urce la 2,8% din PIB, cu 10 miliarde lei peste ţintă.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 10-16 noiembrie

    12.11
    INS publică cifra de afaceri în serviciile de piaţă pentru populaţie în primele 9 luni

    12.11
    Eurostat difuzează datele producţiei industriale în UE şi zona euro pe primele 9 luni

    12-14.11
    Conferinţa europeană Big Data from Space – BiDS’14 (Roma)

    13-16.11
    Târgul de Turism al României şi Romhotel (Romexpo Bucureşti)

    13.11
    Concert Sarah Brightman (Sala Palatului, Bucureşti)

    14.11
    INS publică datele-semnal pentru PIB în T3

    14.11
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    14.11
    Eurostat publică inflaţia în UE şi zona euro pentru luna octombrie

    15-16.11
    Reuniunea G20 (Brisbane)

    16.11
    Turul al doilea al alegerilor pentru preşedintele României

    până la 17.11
    Festivalul de muzică clasică şi contemporană SoNoRo (Bucureşti, Cluj, Iaşi)

  • Lungul drum al austerităţii continuă şi în 2015

    CE estimează un deficit bugetar de 2,7% pentru UE şi de 2,6% în zona euro pentru 2014 şi niveluri aproape similare pentru 2015, însă planul de reducere treptată a deficitului structural (obiectivul pe termen mediu – MTO, cu praguri-ţintă fixate la 0,5% din PIB pentru ţările cu datorie publică de peste 40% din PIB şi de 1% pentru ţările cu datorie sub 40%) nu înaintează: deficitul structural este estimat să crească de la 1,9% din PIB în 2014 la 2,1% în 2015 în UE şi de la 1,3% la 1,7% pentru zona euro. În acelaşi timp, datoria publică este aşteptată să scadă doar simbolic, de la 89,7% din PIB la 89,5% în UE şi de la 95,9% la 95,4% în zona euro.

    Ca atare, CE recomandă o nouă rundă de politici de austeritate, reorientate însă de la măsuri de majorare a veniturilor (majorări de taxe) spre măsuri de reducere a cheltuielilor. În aceste condiţii, estimarea de creştere economică a CE vorbeşte de 1,5% în 2014 şi 2% în 2015 pentru UE, respectiv 1,2% şi 1,8% pentru zona euro, cu asteriscul important că există riscuri semnificative ca progresul să fie frânat de “stoparea sau aplicarea parţială a reformelor structurale, fiscale şi instituţionale la nivel de state sau la nivel european, având ca efect scăderea potenţialului de creştere economică şi o perioadă mai lungă de şomaj ridicat”.

    Că aplicarea pactului fiscal pune probleme în special ţărilor cu probleme din zona euro, care în consecinţă încearcă să-l facă mai flexibil, nu mai e o noutate: premierul italian Matteo Renzi a anunţat recent că ţara sa renunţă la obiectivul de echilibrare a deficitului până în 2017, cum îşi asumase iniţial, argumentând că are nevoie de reduceri de taxe pentru a stimula economia, estimată să crească anul acesta cu doar 0,6%.

    Guvernul Renzi a planificat reduceri de taxe pentru companii în valoare de 6,5 mld. euro, care, împreună cu reducerile de impozite pentru persoanele cu venituri mici, ar însemna “cel mai mare pachet de relaxare fiscală” încercat vreodată în Italia. Mai mult, Renzi ar vrea să finanţeze aceste măsuri prin împrumuturi suplimentare de 11,5 mld. euro, în condiţiile în care deja datoria publică trece de 130% din PIB. Şi preşedintele francez Francois Hollande, a cărui ţară aşteaptă pentru 2015 un deficit bugetar de 4,3% din PIB, a cerut mai mult spaţiu fiscal pentru relansarea economiei.

    Germania însă, ca de obicei, pledează pentru continuarea austerităţii. Cancelarul Angela Merkel a comentat raportul CE spunând că situaţia din zona euro rămâne foarte fragilă şi a insistate că statele membre trebuie să continue reformele structurale şi să menţină credibilitatea pactului fiscal. “Trebuie să respingem o dezbatere care să contrapună austeritatea creşterii economice. Ar fi o greşeală şi nu ne-ar duce nicăieri. Ne trebuie investiţii, dar nu prin noi împrumuturi.”

  • Surprize pentru un an fără alegeri

    Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale.

    Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

    De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

    Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

    Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.

    Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.

    Economiştii de la Raiffeisen Bank vorbesc de o creştere de 1,5-2% în ipoteza în care atât în T3, cât şi în T4 economia ar creşte în ritm trimestrial cu cca 1-1,1%. BCR a revizuit prognoza de creştere a PIB pentru anul acesta de la 2,3% la 1,8% şi pentru anul viitor de la 3,3% la 3%, citând „nivelul foarte scăzut al investiţiilor publice şi pierderea de viteză a principalilor parteneri comerciali ai României“, conform lui Eugen Şinca, analist-şef al băncii.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    192,4 mil. lei
    suma alocată de guvern pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru preşedintele României, cu 40 mil. lei mai mult decât suma alocată pentru alegerile prezidenţiale din 2009

    4,44 mil.
    efectivul salariaţilor din economie la sfârşitul lunii iulie, nivelul maxim înregistrat din luna octombrie a anului 2009 până acum

    15,6 mld. lei
    cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional în 2013, reprezentând cca 2,5% din PIB, comparativ cu 3% în 2012

    122.101
    numărul total de magazine din România la finele anului trecut, din care hipermarketurile, supermarketurile şi discounterii reprezentau numai 1.353

    1,2%
    cu atât a scăzut creditarea firmelor şi a gospodăriilor în zona euro în septembrie faţă de aceeaşi lună din 2013, după o scădere cu 1,5% în august, conform BCE; ameliorarea s-a datorat creditării gospodăriilor, care a crescut cu 5 mld. euro în septembrie faţă de august

    3.858
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în septembrie, în creştere cu 3% comparativ cu aceeaşi lună din 2013

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    192,4 mil. lei
    suma alocată de guvern pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru preşedintele României, cu 40 mil. lei mai mult decât suma alocată pentru alegerile prezidenţiale din 2009

    4,44 mil.
    efectivul salariaţilor din economie la sfârşitul lunii iulie, nivelul maxim înregistrat din luna octombrie a anului 2009 până acum

    15,6 mld. lei
    cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional în 2013, reprezentând cca 2,5% din PIB, comparativ cu 3% în 2012

    122.101
    numărul total de magazine din România la finele anului trecut, din care hipermarketurile, supermarketurile şi discounterii reprezentau numai 1.353

    1,2%
    cu atât a scăzut creditarea firmelor şi a gospodăriilor în zona euro în septembrie faţă de aceeaşi lună din 2013, după o scădere cu 1,5% în august, conform BCE; ameliorarea s-a datorat creditării gospodăriilor, care a crescut cu 5 mld. euro în septembrie faţă de august

    3.858
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în septembrie, în creştere cu 3% comparativ cu aceeaşi lună din 2013

  • 100 de milioane de euro: cea mai aşteptată investiţie din piaţa farma

    1 iulie 2013. 1 august 2013. 1 ianuarie 2014. 1 iulie 2014. 1 ianuarie 2015. Acestea au fost de-a lungul timpului termenele vehiculate în presă privitor la actualizarea listei de medicamente gratuite şi compensate. Au trecut mai bine de 2.000 de zile de când pacienţilor li se ofereau ultima oară tratamente noi, ceea ce ceea ce face din România un caz unic în Uniunea Europeană şi limitează egalitatea de şanse pentru pacienţi.

    Prin comparaţie, pacienţii din ţările vest-europene reuşesc să primească gratuit sau cu grad de compensare un tratament inovator chiar în anul în care acesta a primit aprobarea de punere pe piaţă. Conform unui studiu bazat pe datele Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), citat de Mediafax, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi momentul când acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici se aşteaptă 392 de zile în Belgia, 206 zile în Suedia, iar în Austria doar 88 de zile.

    Ion Bazac, Adriean Videanu, Cseke Attila, Ritli Ladislau, Vasile Cepoi, Victor Viorel Ponta, Raed Arafat şi Eugen Nicolăescu au trecut prin fotoliul de la minister de la ultima actualizare a listei, din 2008. Acum e rândul lui Nicolae Bănicioiu să depăşească etapa de promisiuni în care au rămas predecesorii săi şi să aducă noile molecule pacienţilor români. Bănicioiu declara lunea trecută că în săptămâna aceasta se va ajunge la a doua etapă de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite, urmând a fi introduse pe lista medicamentelor compensate încă 7 sau 12 molecule.

    În prezent, doar 17 molecule dintre cele 170 au fost incluse în proiectul ministerului, iar ministrul Nicolae Bănicioiu spune că va anunţa altele în această săptămână – „probabil că vor fi mai multe“. Oficialul guvernamental admite că s-au primit sugestii şi contestaţii, iar a doua actualizare se va face „imediat“, când va intra în şedinţa de guvern: „S-au primit şi anumite sugestii, anumite contestaţii, probabil că nu vor fi şapte medicamente. S-a creat procedura şi avem OUG care va permite Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, din 29 octombrie, de la şedinţa de guvern din acel moment cu prioritate probabil încep acordurile cost-volum pe partea de hepatită C. Cele 12 sau câte sunt intră în momentul în care va trece HG. Spuneam de terapiile pe hepatita C, însă şi aici cred că şi cei care aduc aceste medicamente trebuie să fie foarte înţelegători, trebuie să ştie clar care este puterea de cumpărăre a României, dar sunt convins că toată lumea este foarte decisă în a soluţiona cât mai repede problema“.

    Actualizarea listei de medicamente compensate ar putea genera pe termen lung un impact economic cumulat de aproximativ 0,5% din PIB, arată calculul producătorilor. Impactul pozitiv provine din creşterea participării populaţiei la activitatea economică, ca urmare a reducerii gradului de dizabilitate, deci productivitate mai ridicată, la un număr mai ridicat de pacienţi comparativ cu efectele menţinerii tratamentul standard, disponibil în prezent. Pentru a obţine anii de viaţă activi câştigaţi în cazul tratamentului cu molecule noi, comparativ cu tratamentul standard, durata medie de viaţă a pacienţilor suplimentari trataţi cu succes trebuie ponderată cu câştigul de productivitate rezultat din reducerea indicelui de dizabilitate.

    Ipoteza care stă la baza raţionamentului producătorilor americani de medicamente din Local American Working Group (LAWG) este aceea că un pacient care suferă de o anumită afecţiune contribuie la activitatea economică invers proporţional cu indicele de dizabilitate, iar tratarea cu succes a afecţiunii respective determină revenirea graduală către 0 a indicelui de dizabilitate. Spre exemplu, unui pacient care suferă de hepatită C care urmează tratamentul cu succes îi va creşte productivitatea cu 7,5% pe an, iar economia va câştiga 1,65 ani de viaţă activă pentru fiecare pacient vindecat. În cazul pacienţilor cu afecţiuni oncologice vizate de moleculele noi, tratamentul cu succes determină o prelungire a duratei de viaţă în medie cu şase luni comparativ cu tratamentul standard, aşadar nu vor înregistra o creştere a productivităţii, iar numărul de ani de viaţă activi câştigaţi va depinde de numărul de luni de supravieţuire.

    „Cele 2.000 de zile în care nu s-a întâmplat nimic din perspectiva noilor medicamente arată că nu există o diferenţă între stânga şi dreapta. Cred că orice guvern ar trebui să fie orientat către politica de sănătate“, spune Călin Gălăşeanu, director al operaţiunilor locale ale Bristol-Myers Squibb şi preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente din România (ARPIM), care reuneşte 28 de companii prezente pe piaţa locală. Producătorii de medicamente constată că nu este normal că autorităţile se interesează de sănătate predominant în anii electorali. „Prin procesul de delistare (scoaterea unor molecule cu preţ mic de pe lista de compensate – n.r.), autorităţile vorbeau despre crearea unui spaţiu fiscal de 100 de milioane de euro, respectiv 450 de milioane de lei, care ar urma să fie folosit pentru contractele cost-volum. Este fără doar şi poate o cheltuială pe care statul ar recupera-o. Statul nu a făcut niciun fel de investiţie în acest domeniu de ani buni. Investiţia în sănătate nu este un cost, pentru că medicamentele noi înseamnă eficienţă mai mare, zile de spitalizare şi efecte adverse mai puţine. La sfârşitul zilei există posibilitate ca pacienţii să fie reinseraţi în circuitul lucrativ şi să producă, să plătească taxe şi impozite, deci statul să câştige“, mai spune şeful ARPIM. Dată fiind pauza de şase ani de la ultima actualizare a listei de medicamente cu molecule inovatoare, oficialii ARPIM susţin că există o lipsă continuă în toate ariile terapeutice. În cazul hepatitei C, cu mijloacele de tratament moderne, existente în prezent la scară globală, s-ar putea trata şi vindeca toate cazurile de pacienţi infectaţi cu genotipul existent în România, însă bolnavii nu au acces la aceste terapii, ceea ce înseamnă costuri continue de tratament întrucât boala este una cronică. Statul român tratează în prezent de hepatită C circa 8.000 de pacienţi folosind o terapie veche de zece ani, cu o rată de succes foarte mică, însumând o piaţă de circa 100 de milioane de euro.